MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Recordul de temperatură la nivel planetar a fost doborât după numai o zi
n pentru a găsi o zi mai caldă decât cea de luni ar trebui să ne întoarcem cu câteva zeci de mii de ani în urmă, spune un climatolog
Luni, 22 iulie, a fost cea mai caldă zi înregistrată vreodată la nivel planetar, potrivit datelor preliminare ale agenţiei de monitorizare a Uniunii Europene, depăşind cu puţin recordul înregistrat cu o zi înainte, duminică, 21 iulie, care tocmai devenise cea mai caldă zi din istoria măsurătorilor.
Temperatura medie globală a aerului la suprafaţă a crescut la 17,15 grade Celsius - cu 0,06 grade mai mare decât recordul de duminică, potrivit Serviciului Copernicus pentru schimbări climatice, care urmăreşte astfel de modele din 1940.
Recordul fusese stabilit ultima dată de patru zile consecutive, la începutul lunii iulie 2023. Înainte de aceasta, cea mai caldă zi fusese în august 2016. "Lunea care a trecut s-ar putea să fi stabilit un nou record global pentru cea mai caldă temperatură medie globală absolută din toate timpurile - prin asta înţeleg să ne întoarcem cu zeci de mii de ani în urmă", a declarat climatologul Karsten Haustein de la Universitatea Leipzig din Germania.
În ultimele zile, oraşe din Japonia, Indonezia şi China au înregistrat temperaturi record. Ţările din Golf, de asemenea, au fost afectate de indicii de căldură - care iau în considerare umiditatea - care au depăşit 60 de grade Celsius. Între timp, temperaturile din unele părţi ale Europei au depăşit 45 de grade Celsius.
Schimbările climatice, determinate de arderea combustibililor fosili, se află în spatele recordului, spun oamenii de ştiinţă. Dar, spre deosebire de anul trecut, când schimbările climatice s-au combinat cu modelul climatic El Nino pentru a aduce un nou record zilnic, nu este cazul în luna iulie a acestui an. Haustein spune că este "remarcabil" faptul că recordul a fost depăşit acum, când lumea se află în teritoriu neutru şi nu mai resimte impactul El Nino. La primul său miting electoral, Kamala Harris aduce o nouă energie campaniei
Dând dovadă de energie, vicepreşedintele american Kamala Harris l-a atacat marţi pe Donald Trump la primul său miting de campanie de când l-a înlocuit pe preşedintele Joe Biden în cursa pentru alegerile prezidenţiale din noiembrie, în timp ce un sondaj de opinie Reuters/Ipsos arată că ea are un avans marginal de două puncte procentuale faţă de rivalul său republican, relatează Reuters.
Într-un discurs de 17 minute, Harris a atacat agresiv vulnerabilităţile lui Donald Trump, comparând trecutul ei de fost procuror cu dosarul lui de condamnat penal.
Harris a bifat, de asemenea, o listă de priorităţi liberale, spunând că, dacă va fi aleasă, va acţiona pentru a extinde accesul la avort, pentru a facilita aderarea angajaţilor la sindicate şi pentru a aborda violenţa armată, creându-şi astfel un contrast puternic cu Trump, candidatul republican la preşedinţie în alegerile din 5 noiembrie.
"Donald Trump vrea să ne ducă ţara în înapoiere", a declarat ea în faţa unei mulţimi de câteva mii de persoane care o aclamau la West Allis Central High School, într-o suburbie din Milwaukee, în Wisconsin, un stat de luptă electorală intensă, cu un rol esenţial în rezultatul alegerilor. "Vrem să trăim într-o ţară a libertăţii, a compasiunii şi a statului de drept sau într-o ţară a haosului, a fricii şi a urii?", a întrebat ea retoric.
Mitingul zgomotos a fost într-un contrast notabil cu evenimentele mai mici şi mai discrete organizate de Joe Biden, subliniind speranţa democraţilor că Harris, în vârstă de 59 de ani, poate revigora ceea ce a fost o campanie în declin sub conducerea lui Biden, care are 81 de ani. Publicul a dansat şi a fluturat pancarte cu Harris, în timp ce scandările "Ka-ma-la!" au izbucnit când aceasta a urcat pe scenă.
Ea şi-a subliniat angajamentul faţă de drepturile reproductive, o problemă care i-a afectat pe republicani de când Curtea Supremă a Statelor Unite - condusă de trei judecători numiţi de Trump - a eliminat dreptul la avort la nivel naţional în 2022.
Trump contraatacă
La rândul lor, Trump şi aliaţii săi au încercat să o lege pe Harris de unele dintre cele mai nepopulare politici ale lui Biden, inclusiv gestionarea de către administraţia sa a valului de imigranţi la graniţa de sud cu Mexicul. Într-o teleconferinţă cu reporterii, marţi, Trump şi-a exprimat încrederea în capacitatea sa de a o învinge pe Harris, menţionând că precedenta sa candidatură prezidenţială în 2020 nu a supravieţuit nici măcar până la prima competiţie de nominalizare la nivel de stat. "Dacă va face campanie aşa cum a mai făcut, atunci ştiţi, bănuiesc că nu va fi prea dură", a spus el. Fostul preşedinte şi-a arătat diponibilitatea de a se confrunta cu Harris în dezbateri directe.
Evoluții recente
Harris a reuşit să-l devanseze pe Trump cu 44% la 42% în rândul alegătorilor înregistraţi într-un sondaj naţional Reuters/Ipsos, efectuat luni şi marţi, după ce Biden a renunţat duminică la competiţie şi a susţinut-o pe Harris ca succesor al său. Un sondaj Reuters/Ipsos de săptămâna trecută îl arăta pe Biden, înainte de a-şi încheia campania, în urma lui Trump cu o diferenţă marginală de două puncte procentuale.
Ambele sondaje s-au încadrat în marja de eroare de 3 puncte procentuale, dar rezultatele ar putea semnala o mişcare timidă în direcţia democraţilor şi ar putea sugera că apariţia candidaturii lui Harris a atenuat orice impuls pe care Trump spera să îl obţină de la Convenţia Naţională Republicană desfăşurată săptămâna trecută, tot în Milwaukee, unde a primit oficial nominalizarea pentru a fi candidatul partidului în alegerile prezidenţiale.
Ieşirea dramatică din scenă a lui Biden a urmat supravieţuirii la limită a lui Donald Trump unei tentative de asasinat, la 13 iulie, ceea ce a ridicat întrebări cu privire la deficienţele de securitate ale Secret Service. Directorul agenţiei, Kimberly Cheatle, a demisionat marţi.
Tensiunile dintre Grecia şi Turcia se reaprind
Marina turcă a desfăşurat cel puţin cinci nave în zona maritimă dintre Grecia şi Turcia, la sud de insula Kasos, într-o provocare ce a tulburat din nou relaţiile bilaterale, după o perioadă de relativă destindere. Desfăşurarea navelor de război a avut loc sub pretextul că platoul continental turc a fost încălcat. Aşa-zisa încălcare teritorială - în condiţiile în care Turcia nu recunoaşte că insulele au un platou continental propriu - a fost cauzată de prezenţa Ievoli Relume, o navă de cercetare sub pavilion italian, care cercetează marea pentru viitoarea amplasare a unor cabluri maritime subacvatice pentru Great Sea Interconnector (GSI), conexiunea electrică dintre Creta şi Cipru, scrie Greek Reporter. Ankara a formulat anterior obiecţii, pe cale diplomatică, cu privire la prezenţa instalatorului italian de cabluri Teliri în timp ce acesta instala cabluri de fibră optică.
O altă sursă de tensiune bilaterală a fost generată de o apariţie la televiziune a ministrului elen al sănătăţii, Adonis Georgiadis, care promova capacităţile avionului multirol avansat F-35, pe care Grecia a decis oficial că îl va achiziţiona de la SUA. Referindu-se la o veche ameninţare a preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan potrivit căreia forţele turceşti ar putea apărea "dintr-o dată într-o noapte", Georgiadis s-a lăudat: "Într-o noapte putem apărea în Ankara şi putem distruge totul". "Nu spun că vom face un astfel de lucru, pentru că nu vrem, dar când Erdogan spune astfel de lucruri, izbucnesc în râs. Veţi veni într-o noapte în Grecia, cu ce? Cu rablele voastre? Toată lumea ştie că forţele aeriene ale Turciei sunt o nulitate", a continuat ministrul elen.
Retorica lui Georgiadis a fost preluată de presa turcă, care a ajuns la concluzia că "ministrul grec a întrecut măsura".
Anterior, Ministerul de Externe de la Ankara denunţase declaraţiile unui alt ministrul grec, de data aceasta cel al apărării, Nikos Dendias, care catalogase Turcia drept "invadator", înaintea comemorării invaziei turce din 1974.
"Din când în când, vedem unele figuri populiste din Grecia care încearcă să submineze relaţiile dintre cele două ţări. Dorim să îmbunătăţim relaţiile cu Grecia ca buni vecini. Dar, cu siguranţă, acest lucru nu înseamnă că ar trebui să rămânem tăcuţi în faţa unor astfel de prostii", a comentat preşedintele Erdogan remarcile lui Dendias.
În prezent, se fac eforturi pentru dezescaladarea tensiunilor dintre Grecia şi Turcia în Marea Egee, din cauza prezenţei navelor militare şi a navei de explorare la sud de insulele Kassos şi Karpathos, scrie eKathimerini.
Navele de război turceşti sunt desfăşurate chiar în afara apelor teritoriale ale Greciei (la 6 mile de coastă). Navele greceşti şi turceşti nu s-au angajat în niciun mod ostil, au declarat surse diplomatice pentru Kathimerini. Oficialii greci şi turci sunt în comunicare permanentă.
Cel puţin 18 morţi într-un accident aviatic în Nepal
Cel puţin 18 persoane au murit după ce un avion de mici dimensiuni s-a prăbuşit şi a luat foc miercuri în timpul operaţiunilor de decolare, în capitala Nepalului, Kathmandu. Avionul transporta doi membri ai echipajului şi 17 tehnicieni către oraşul Pokhara pentru a repara o altă aeronavă, au declarat oficialii. "Doar căpitanul a fost salvat în viaţă şi primeşte tratament la spital", a declarat Tej Bahadur Poudyal, purtătorul de cuvânt al Aeroportului Internaţional Tribhuvan din Kathmandu. Imagini au surprins avionul zburând puţin deasupra pistei şi apoi înclinându-se înainte de a se prăbuşi.
Televiziunile au arătat pompieri încercând să stingă incendiul şi fum negru gros ridicându-se spre cer. De asemenea, alte imagini au arătat echipele de salvare scotocind prin rămăşiţele carbonizate ale avionului, care s-au împrăştiat pe un câmp cu vegetaţie bogată. Cadavrele au fost transportate pe targă la ambulanţe, în timp ce locuitorii din zonă priveau scena. Aeroportul a fost închis temporar.
Avionul era un Bombardier care aparţinea companiei locale Saurya Airlines. Compania operează zboruri interne în Nepal cu două avioane regionale Bombardier CRJ-200, ambele vechi de aproximativ 20 de ani, potrivit Flight Radar 24. Nepalul a fost criticat pentru slaba siguranţă aeriană, iar aproape 350 de oameni au murit în accidente de avion sau elicopter în ţara himalayană începând cu anul 2000. Cel mai grav accident a avut loc în 1992, când un Airbus al Pakistan International Airlines s-a prăbuşit pe un deal în timp ce se apropia de Kathmandu. Au murit atunci 167 de persoane.
Un atac cibernetic al serviciilor secrete ucrainene a paralizat sistemele bancare şi de plată din Rusia
Un atac cibernetic de amploare organizat de serviciile de informaţii ale apărării din Ucraina (GUR) a paralizat marţi activitatea principalelor instituţii bancare şi sisteme de plată din întreaga Rusie, au declarat surse din GUR citate de Ukrainskaia Pravda. Clienţii unor bănci importante precum Sberbank, Alfa-Bank, Raiffeisen Bank şi VTB s-au confruntat cu probleme sau cu incapacitatea de a utiliza serviciile bancare online şi serviciile digitale.
În plus, funcţionarea sistemelor naţionale de plată din Rusia, sistemul de plăţi rapide SBP şi sistemul naţional de plată cu carduri, a fost blocată sau perturbată semnificativ. Atacul cibernetic a afectat şi operatorii de telefonie mobilă, ducând la întreruperea comunicaţiilor mobile şi a internetului. Companiile Beeline, Megafon, Tele2 şi Rostelecom au fost afectate.
Autorităţile ruse au recunoscut atacul cibernetic, numindu-l opera unor "hackeri motivaţi politic". Serviciul ucrainean de informaţii susţine că atacul este încă în desfăşurare şi este departe de a se fi încheiat.
Reprezentanţii serviciului condus de Kirilo Budanov au comentat situaţia cu umor, menţionând că în acest fel ajută Rusia să se "întoarcă la rădăcini" şi să abandoneze "valorile liberale ostile", cum ar fi serviciile online şi internetul. Ei au sugerat în glumă că ruşii ar trebui să treacă la suporturi din lemn, hârtie şi eventual tăbliţe din piatră.
Maşina unui spion rus de rang înalt, aruncată în aer, la Moscova
Un ofiţer al agenţiei ruse de informaţii militare (GRU) şi soţia acestuia au fost răniţi după ce maşina în care se aflau a sărit în aer, în nordul Moscovei, relatează presa rusă.
Ministerul rus de Interne a confirmat că două persoane au fost rănite într-o explozie cauzată de detonarea unui dispozitiv neidentificat şi a anunţat că a fost deschis un dosar penal pentru tentativă de omor. Bomba a fost plasată sub caroserie, în apropierea scaunului şoferului. Explozia a aruncat în aer un SUV Toyota Land Cruiser la scurt timp după ce ofiţerul şi soţia sa au urcat în vehiculul care era parcat în apropierea unui bloc de locuinţe.
Potrivit presei ruse, suflul exploziei i-a smuls picioarele ofiţerului, care a lucrat în cadrul Direcţiei Principale de Informaţii a Statului Major al Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse (GRU). Femeia a fost rănită, de asemenea, şi este spitalizată.
Alte cinci maşini au fost avariate în explozie.
Maşina a fost aruncată în aer în apropierea unei clădiri rezidenţiale de pe strada Siniavinskaia din nordul Moscovei. Potrivit canalului Telegram Astra, citat de presa ucraineană, maşina aparţinea lui Andrei Torgaşev, în prezent adjunct al şefului centrului radio de transmisiuni al unei unităţi militare de comunicaţii prin satelit. Potrivit uneia dintre ipotezele anchetatorilor, atentatul cu maşină capcană are legătură cu activitatea oficială a proprietarului acesteia, scrie TASS.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
