MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Realitatea dură a Brexitului lovește abia acum Marea Britanie
Trei foști agenți din cadrul serviciilor americane de informații au recunocut că au participat la o oprațiune de piraterie informatică în contul Emiratelor Arabe Unite (EAU) care a țintit inamici și rivali ai acestei țări de la Golful Persic, a anunțat Departamentul american al Justiției, relatează AFP.
Marc Baier (49 ani), Ryan Adams (34 ani), și Daniel Gericke (40 ani) au acceptat să plătească penalități financiare cumulate în valoare de 1,7 milioane de dolari, suma pe care au câștigat-o muncind pentru EAU, în vederea unei suspendări a procedurilor judiciare lansate împotriva lor cu privire la încălcarea legislațiilor exporturilor americane, fraudei informatice și accesului fraudulos la computere.
Un tribunal federal din Virginia a acceptat să amâne urmăririle pe o perioadă de trei ani în acest dosar complex, care pune în lumină piața mondială a pirateriei informatice, în care guverne recrutează experți în securitate informatică străini pentru a-și spiona inamicii.
Cei trei bărbați au lucrat în cadrul serviciilor americane de informații - și anume la agenția americană de informații militare NSA -, după care au participat, în perioada 2016-2019, la atacuri cibernetice comise de către o întreprindere din EAU cu legături cu guvernul acestei țări vizând diverse ținte - și anume servere informatice din Statele Unite -, potrivit justiției americane.
Într-una dintre aceste operațiuni de piraterie informatică ei au obținut acces la "zeci de milioane" de smartphone, potrivit Departamentului american al Justiției.
În afară de sancțiuni financiare, acuzaților le-a fost interzis accesul în serviciile americane de informații.
Ei au totodată interdicția de a mai practica activități de piraterie informatică.
Cele două Corei trag tiruri de rachetă balistică în aceeași zi, într-o adevărată cursă a înarmării
Coreea de Nord și Coreea de Sud au tras amândouă, miercuri, tiruri de rachetă, în ceea ce pare să fie o adevărată cursă a înarmării între cele două țări surori, aflate teoretic în război, relatează AFP.
Lansarea unei rachete balistice de la bordul unui submarin de către Coreea de Sud a fost supervizată de către președintele Moon Jae-in și a avut loc la câteva ore după ce Phenianul a lansat două rachete balistice către mare.
Astfel, Coreea de Sud a devenit miercuri cea de șaptea țară din lume care deține această tehnologie de vârf, un progres strategic important pentru Seul, care deține de-acum un avans în privința capacităților sale militare față de vecinul său din Nord.
Nordul este supus unor sancțiuni internaționale din cauza programelor de înarmare nuclear și balistic - interzise. "Faptul de a avea două Corei care efectuează tiruri de rachete balistice în aceeași zi ține de o sincronizare extraordinară", declară AFP un profesor de la Universitatea Yonsei, John Delury. "Asta arată că există o cursă a înarmării în această regiune, căreia toată lumea este necesar să-i acorde atențe", subliniază el.
Racheta sud-coreeană a fost lansată de la bodul submarinului Ahn Chang-ho - dat recent în folosință - și a parcurs distanța prevăzută până la țintă, a anunțat Casa Albastră, sediul președinției sud-coreene. Deținerea unei rachete balistice de tip mare-sol (SLBM) este "foarte semnificativă în privința disuasiunii", subliniază Casa Albastră. Toate țările care sunt dotate cu SLBM dețin și arma nucleară.
Cu doar câteva ore mai înainte, Coreea de Nord a tras "două rachete balistice cu rază scurtă de acțiune din provincia Pyongan Sud (centru), către est, către mare", a anunțat într-un comunicat Statul Major interarme de la Seul. Ele au parcurs aproximativ 800 de kilometri, la o altitudine maximă de 60 de kilometri.
"Mesaj direct" al Nordului adresat Beijingului
Această lansare este a doua în mai puțin de o săptămână a Phenianului, după ce agenția oficială nord-coreeană de presă KCNA a anunțat luni un tir al unei "rachete de croazieră cu rază lungă de acțiune", în weekend. KCNA evoca "arme strategice de mare importanță". Tirurile de miercuri, atât ale Nordului, cât și ale Sudului, intervin în contextul în care ministrul chinez de Externe Wang Yi se afla la Seul, pentru a se întâlni cu omologul său sud-coreean. Wang Yi a declarat, citat de agenția sud-coreeană de presă Yonhap, înaintea anunțării celor două tiruri, că speră ca toate țările să contribuie "la pace și stabilitate în peninsula coreeană" și a invitat pe "toată lumea să coopereze pentru a relua dialogul". Potrivit unor analiști, aceste tiruri sunt un semnal destinat Chinei, principalul aliat diplomatic și partener comercial al Nordului, în pofida faptului că relațiile între cele două țări s-au tensionat.
După ce a s-a instalat la putere, la sfârșitul lui 2011, actualul dictator nord-coreean Kim Jong Un a așteptat peste șase ani înainte să se ducă în China, însă s-a întâlnit după aceea, în mai multe rânduri, cu președintele chinez Xi Jinping. Beijingul consideră că Nordul face parte din sfera sa de influență. Un profesor de la Universitatea de Studii Nord-Coreene, Yang Moo-jin, consideră că tirurile de miercuri "seamănă unui mesaj indirect al Coreei de Nord și chiar unei cereri adresate Beijingului ca peninsula coreeană să fie tratată de către China drept un dosar prioritar". "În același timp, Phenianul pare să afirme și să sublinieze că Nordul preia conducerea în dosarul peninsulei coreene", adaugă el.
Aproximativ 28.500 de militari americani sunt staționați în Coreea de Sud, pentru a apăra această țară de Nord. Phenianul este mai izolat ca niciodată în prezent, după ce și-a închis frontierele, la începutul anului, cu scopul de a împiedica răspândirea noului coronavirus.
Negocierile sale cu Statele Unite se află în impas după eșecul unui summit, în 2019, la Hanoi, între dictatorul nord-coreean Kim Jong Un și președintele american de atunci Donald Trump, în vederea unei relaxări a sancțiunilor în schimbul abandonării de către Phenian a domeniului nuclear.
Progrese
Reprezentanții speciali ai Statelor Unite, Japoniei și Coreei de Sud pentru Coreea de Nord s-au întâlnit la începutul săptămânii la Tokyo. "Sperăm ca Republica Populară Democratică Coreea să răspundă în mod pozitiv multiplelor noastre oferte de a ne întâlni, fără condiții prealabile", a reiterat însărcinatul Washingtonului cu Coreea de Nord, Sung Kim. Statele Unite sunt dispuse să "atace problemele umanitare, independent de progresele realizate în domeniul dezarmării nucleare", cu respectarea reglementărilor internaționale, a adăugat el. După instalarea lui Kim Jong Un la putere, programele de înarmare au avansat, însă Phenianul nu a efectuat niciun test nuclear și niciun test de rachetă balistică intercontinentală (ICBM) din 2017 încoace. În ianuarie, la o paradă militară, la Phenian, regimul a pus să defileze patru dintre aceste ICBM-uri, "arma cea mai puternică din lume", potrivit KCNA.
Cele mai recente imagini publicate de către Nord de la lansări submarine datează din 2019. Însă, potrivit unor analiști, aceste lansări submarine au fost efectuate de pe o platformă fixă sau o barjă submesibilă și nu de la bordul unui submarin.
Ofițerul cu cel mai mare grad la Pentagon se temea că Trump avea să atace China
Ofițerul cu cel mai mare grad la Pentagon, șeful Statului Major generalul Mark Milley, era att de îngrijorat de starea mentală a lui Donald Trump, în ultimele zile ale mandatului acestuia, încât a luat în secret măsuri în vederea evitării unui război cu China și și-a pus adjuncții să promită că nu se vor supune unui eventual ordin al miliardarului de folosire a armei nucleare, potrivit unei cărți care urmează să apară, relatează AFP.
Șeful statului major american a luat inițiativa de a-și suna omologul chinez, pentru a-l asigura că Statele Unite nu au să atace China, scriu jurnaliștii de la Washington Post (WP), Bob Woodward și Robert Costa în cartea lor, "Peril", care urmează să aparaă în zilele următoare.
Potrivit unor fragmente din carte, publicate de WP și CNN, generalul Milley și-a pus adjuncții să promită că nu se vor supune unui eventual ordin al lui Donald Trump de a folosi arma nucleară, în urma înfrângerii fostului președinte republican, în alegerile prezidențiale de la 3 noiembrie.
Serviciile americane de informații au conchis că China considera un atac american ca iminent, iar șeful Statului Major american l-a sunat pe generalul Li Zuocheng de două ori - la 30 octombrie, cu puțin înaintea alegerilor prezidențăiale americane, și la 8 ianuarie, la două zile după asaltul sângeros al susținătorilor lui Trump la Capitoliu.
"Generale Li, vreau să vă asigur că statul american este stabil și că totul va decurge bine", i-a spus el în prima convornire la telefon, potrivit acestei cărți, care are la bază declarații anonime de la 200 de oficiali americani. "Nu vom ataca și nici nu vom efectua operațiuni militare împotriva voastră", i-a dat el asigurări.
Generalul Milley și-a sunat din nou omologul chinez două luni mai târziu, după atacul sângeros de la Congres, care a clătinat timp de câteva ore democrația americană, în timp ce Donald Trmp contesta victoria în alegerile prezidențiale a lui Joe Biden. "Totul este bine", i-a spus el, "însă democrația este uneori dezordonată".
Generalul Milley a reunit, de asemenea, Statul Major pentru a sublinia că, dacă Donald Trump ar ordona un atac nuclar, este necesar ca el să fie informat mai întâi.
El i-a privit în ochi și le-a cerut tuturor ofițerilor reuniți să-i confirme că au înțeles, scriu jurnaliștii Woodward și Costa, care apreciază că acesta era un "jurământ".
El le-a cerut, de asemenea, directoarei CIA Gina Haspel și comandantului serviciilor militare americane de informații, generalul Paul Nakason, să supravegheze orice comportament imprevizibil al lui Trump. "Unii ar putea crede că Milley și-a depășit autoritatea și și-a atribuit puteri excesive", scriu autorii "Peril".
Însă el era convins că făcea ceea ce trebuia să facă "pentru ca să nu existe o ruptură istorică în ordinea internațională, un război accidental cu China sau altcineva și ca arma nucleară să nu fie folosită", subliniază ei.
Contactat, Statul Major al armatei americane s-a abținut de la orice comentariu.
Generalul Milley, la fel ca Gina Haspel, se temea că Donald Trump putea lansa un atac împotriva Chinei sau Iranului, cu scopul de a crea o criză și de a încerca, astfel, să rămână la putere. "Situația este foarte periculoasă", a declarat directoarea CIA. "Vom ataca pentru egoul lui?". Cel de-al doilea telefon pe care șeful Statului major i l-a dat generalului Li a avut loc la o zi după o convorbire la telefon cu președinta Camerei Reprezentanților, Nancy Pelosi, care voia să se asigure că Donald Trump, asupra căruia niciunul dintre membrii anturajului acestuia nu avea control, să nu poată folosi codurile nucleare.
"E nebun"
Sute de manifestanți pro-Trump și membri ai unor grupări extremiste tocmai atacaseră Congresul, în care congresmenii se reuniseră pentru a certifica victoria democratului Joe Biden în alegeri. În urma acestui atac au murit cinci persoane.
Nancy Pelosi a dezvăluit în mod public acest apel telefonic, într-o scrisoare adresată grupului său parlamentar, însă fără a intra în detalii. Bob Woodward și Robert Costa publică transcrierea conversației la telefon.
"Care sunt măsurile posibile pentru a împiedica un președinte dezechilibrat să declanșeze ostilități armate sau să aibă acces la coduri și să ordone un atac nuclear?", l-a întrebat ea. "Dacă ei nu-l pot împiedica să atace nici măcar Capitoliul, cine știe ce altceva poate să facă!", adăuga ea. "E nebun. Știți că este nebun (...), iar ceea ce a făcut ieri este o dovadă suplimentară a nebuniei sale", i-a spus ea. "Sunt întru totul de acord cu dumneavoastră", i-a răspuns generalul Milley. Însă, i-a dat el asigurări, lanțul comandamentului nuclear trece prin "multe controale", pentru a se evita folosirea abuzivă a bombei nucleare de către un președinte.
