MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Raport: OMS și liderii lumii puteau să împiedice catastrofa COVID
Un răspuns rapid la nivel internațional ar fi putut opri epidemia de COVID-19 din China înainte să devină catastrofa globală din 2020, arată un raport devastator de critic la adresa răspunsului dat la pandemie de liderii lumii și de Organizația Mondială a Sănătății, scrie Financial Times.
O analiză a experților din Comisia Independentă pentru Starea de Pregătire și Răspunsul la Pandemie, analiză cerută de OMS, dă lecții folositoare pentru următoarele pandemii și face recomandări de reformă, inclusiv în privința OMS.
Raportul nu examinează originele Sars-Cov-2, dar critică autoritățile chineze și Organizația Mondială a Sănătății pentru că le-a luat prea mult până să-și dea seama că virusul se răspândea printre locuitorii din Wuhan și să emită avertismentul că se răspândește de la om la om. “În viitor, trebuie folosită o abordare precaută de la început, astfel încât să se presupună că o boală respiratorie s-ar putea răspândi de la om la om dacă nu s-a dovedit contrariul”, se scrie în raport.
Printre recomnadări se numără și un nou tratat, prin care să fie înființat un Consiliu Global pentru Amenințări contra Sănătății, mai multe puteri pentru OMS de a investiga și publica informații despre boli fără aprobări guvernamentale și finanțarea unui Fond Internațional Pandemi (IPFF) cu 5-10 miliarde de dolari pe an și 50-100 de miliarde de dolari în caz de urgență. “Comisia recomandă o transformare radicală, menită să asigure angajamente de cel mai înalt nivel pentru noul sistem, pe care cetățenii să se bazeze pentru a-i menține sănătoși și în siguranță”, spun co-președinții comisiei care a elaborat raportul, fostul premier neo-zeelandez Helen Clark și fostul președinte liberian Ellen Johnson Sirleaf.
“Trăim în secolul XXI, nu în Evul Mediu”
Comisia este usturător de critică și la adresa Regulamentelor Internaționale de Sănătate, singurele instrumente legale în caz de epidemie: “Așa cum sunt ele făcute, mai degrabă limitează decât să permită o acțiune rapidă”.
“Dacă restricțiile de călătorie ar fi fost impuse mai repede și în mod mai extins, ar fi existat o inhibare serioasă a rapidei transmisii a virusului. Trebuie să realizăm că trăim în secolul XXI, nu în Evul Mediu”, a spus Clark într-o conferință de presă.
Comisia a criticat OMS pentru că a nu a declarat COVID-19 o situație de urgență internațională până pe 30 ianuarie. Pandemia a fost declarată oficial abia pe 11 martie. Dar cele mai puternice critici au fost în direcția țărilor bogate din Europa și America de Nord pentru că au “irosit luna februarie din 2020” prin inacțiune, ceea ce a dus la o “lună pierdută în care multe țări ar fi putut să ia măsuri pentru limitarea răspândirii Sars-Cov-2 și să prevină catastrofa globală din sănătate și economie”.
Riscul unui „război la scară mare” între Israel și Hamas
Israelul și mișcarea islamistă Hamas se îndreaptă spre “un război la scară mare”, a atenționat emisarul ONU pentru Orientul Mijlociu, Tor Wennesland, îndemnând cele două părți să pună capăt “imediat” confruntărilor. “Încetați imediat tirurile. Această escaladare se îndreaptă spre un război la scară mare. Liderii tuturor taberelor trebuie să se angajeze în favoarea unei detensionări. Un război în Gaza ar fi devastator și cei care vor plăti prețul sunt oamenii simpli”, a subliniat Wennesland într-un tweet.
Ministrul israelian al apărării Benny Gantz a atenționat marți seara că loviturile israeliene asupra Fâșiei Gaza “nu sunt decât începutul” unei campanii a armatei israeliene, care “are încă multe ținte în vizor” pentru a slăbi mișcarea islamistă Hamas ce deține controlul asupra acestui teritoriu palestinian și care a lansat de luni sute de rachete asupra Israelului. “Nicio țară suverană nu ar accepta să se tragă asupra populației sale, nici noi nu acceptăm”, a afirmat el, după ce trei persoane au murit în Israel în urma unor atacuri cu rachete lansate dinspre Gaza.
Brațul armat al mișcării Hamas a afirmat că a tras 130 de rachete în direcția metropolei Tel Aviv ca represalii la distrugerea de către aviația israeliană a unei clădiri de circa 10 etaje la Gaza, unde își aveau birourile cadre ale mișcării. “Dacă (Israelul) vrea o escaladare, rezistența este pregătită, și dacă (Israelul) vrea să înceteze, noi suntem gata de asemenea”, a declarat marți seara liderul Hamas, Ismail Haniyeh, într-un discurs televizat.
Începând de luni seara, raidurile israeliene asupra Fâșiei Gaza au făcut cel puțin 30 de morți.
Cancelarul Austriei, anchetat de procurorii anticorupție
Procurorii anticorupție îl anchetează pe cancelarul austriac Sebastian Kurz în legătură cu o posibilă mărturie falsă făcută în comisia parlamentară care investighează consecințele scandalului Ibizagate, care a dus la căderea guvernului precedent, a anunțat ieri șeful conservator al executivului.
Într-o conferință de presă, Kurz a declarat că el și șeful său de cabinet fac obiectul unei anchete. “Am știut că există o cerere legală de a spune adevărul în comisie și de aceea, evident, am răspuns mereu în mod cinstit (la întrebări)”, a adăugat el.
Biroul procurorului public pentru afaceri economice a confirmat că a primit mai multe plângeri pe acest subiect, printre altele din partea partidului NEOS.
Comisia parlamentară de anchetă investighează presupusa negociere a unor funcții politice și posibila influență a donațiilor pentru partid asupra deciziilor politice în timpul guvernului precedent, format din Partidul Popular (ÖVP, formațiunea lui Kurz) și Partidului Libertății (FPÖ).
Potrivit plângerii depuse de NEOS, cancelarul și șeful său de cabinet au negat că ar fi existat o complicitate în cazul numirii lui Thomas Schmid, un apropiat al lui Sebastian Kurz, în funcția de director al companiei de stat ÖBAG. Kurz a spus că nu se gândește să demisioneze, chiar dacă va fi condamnat. El a criticat faptul că în comisia parlamentară de anchetă au avut loc tentative de a-i răstălmăci declarațiile.
În urmă cu o lună, fostul șef al extremei drepte austriece și ex-vicecancelar Heinz-Christian Strache a fost inculpat pentru corupție, o premieră după scandalul Ibizagate. Acuzația vizează “acordarea de avantaje” lui Strache în contrapartidă la “susținerea sa pentru modificarea unei legi” pentru a permite unei clinici să fie agreată de asigurările sociale.
În 2019, coaliția între conservatori și extrema dreaptă a căzut după o capcană întinsă președintelui Partidului Libertății austriac (FPÖ), filmat într-o vilă din Ibiza. Acest video, turnat în 2017, pe când Heinz-Christian Strache era candidat în alegerile parlamentare, îl prezintă gata să se compromită în schimbul unor finanțări oculte.
Difuzarea materialului în mass-media a avut loc odată ce Heinz-Christian Strache a devenit numărul doi al guvernului, scandalul provocând un seism politic în Austria și lansarea mai multor anchete.
SUA: Teroristul creștin care a ucis în saloanele asiatice riscă pedeapsa cu moartea
Autorul atacului armat la saloane asiatice de masaj din Atlanta, Robert Aaron Long, un alb în vârstă de 22 de ani, inculpat de un mare juriu de crime și “terorism intern”, și-a ales victimele în funcție de originea etnică, acuză un procuror american, care vrea să ceară pedeapsa cu moartea.
Procurorul comitatului Fulton, Fani Willis a anunțat tribunalul că “intenția statului” Georgia este să ceară pedeapsa cu moartea împotriva acuzatului, din cauza caracterului “oribil și inuman” al crimelor.
Robert Aaron Long și-a “selectat” victimele în funcție de “rasa, originea, sexul și genul real sau perceput”, acuză Fani Willis.
La 17 martie, tânărul, un creștin fervent și un adept al armelor de foc, a deschis focul într-un salon de masaj la Acworth, la aproximativ 50 de kilometri de Atlanta, a ucis patru persoane șia rănit alte două. Mai târziu el a atacat alte două saloane, situate în acest mare oraș din Sud, și a ucis alte patru persoane. Drama a provocat o emoție puternică în Statele Unite, mai ales în comunitatea de origine asiatică.
Șase dintre victimele lui Robert Aaron Long făceau parte din minoritatea asiatică.
Robert Aaron Long, care își recunoaște faptele, le-a spus însă anchetatorilor că nu avea un mobil rasist și s-a prezentat drept un “obsedat sexual” care voia să suprime “o tentație”.
Președintele american Joe Biden a catalogat drept “foarte îngrijorătoare” intensificarea violențelor vizând americani de origine asiatică de la începutul pandemiei.
Un pește monstru a fost găsit pe o plajă din California
Un pește monstru, cu dinți ascuțiți ca sticla, având formă de minge de fotbal, a fost găsit pe o plajă din California săptămâna trecută, scrie CNN.
Creatura neagră, găsită cu gura deschisă, zăcea pe nisipul din zona protejată Crystal Cove State Park din Laguna Beach. Parcul a publicat imagini cu peștele pe rețelele de socializare și a fost identificat ca fiind cel mai probabil Football Fish din Pacific.
“Să vezi un astfel de pește intact este foarte rar și nu se știe cum și de ce a ajuns pe țărm”, a fost un mesaj pe Facebook. Pacific Football Fish este unul dintre cele 200 de specii de pește pescar din lume, potrivit California State Park, și se găsește în mod normal în apele adânci ale oceanului. Dinții creaturii sunt ascuțiți ca niște bucăți de sticlă și “gura sa largă este capabilă să înghită prăzi de mărimea corpului său”. Datorită mărimii creaturii și tulpinii proeminente din vârful capului, California State Parks a precizat că este o femelă. “Doar femelele au o tulpină lungă pe cap cu bioluminiscență în vârf ca momeală pentru a atrage prada în ape la o adâncime de 900 de metri”, potrivit Crystal Cove State Park.
Femelele pot crește până la 60 de centimetri, în timp ce masculii mult mai puțin. Singurul scop al peștilor masculi este de a o ajuta pe femelă să se reproducă, potrivit specialiștilor. Corpul peștelui este în posesia Departamentului pentru Pești și Animale Sălbatice din California, potrivit postului KFSN, afiliat CNN. El va fi studiat în scopuri de cercetare și educaționale.
Iran: Patru militari vor să-i succeadă lui Rohani
Înscrierea candidaților în alegerile prezidențiale iraniene, prevăzute la 18 iunie, în vederea alegerii succesorului moderatului Hassan Rohani a început, la Teheran, în vederea unui scrutin cu o miză mare în contextul negocierilor de la Viena vizând salvarea Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.
Depunerea candidaturilor, care urmează să dureze cinci zile, a avut loc marți între orele loale 8.00 (6.30, ora României) și 18.00 (16.30) la Ministerul de Interne, a constat un jurnalist AFP.
Candidaturile este necesar să fie validate de către Consiliul Gardienilor Constituției, un organ neales, controlat de către conservatori. Lista definitivă a candidaților urmează să fie făcută publică în perioada 26-27 mai.
Ayatollahul Ali Khamenei, primul personaj în stat și decident ultim în dosarele principale, a îndemnat în ultimele luni la o participare importantă în alegerile prezidențiale, în urma unui absentiesm record în alegerile legislative din februarie 2020, marcate de descalificarea în masă a candidaților reformatori și moderați și de victorii ale mișcării conservatoare.
Cel puțin patru nume provenind din rândul militarilor de diverse tendințe politice și-au depus marți candidatura la succesiunea lui Rohani, în vârstă de 72 de ani, căruia Constituția îiinterzice să mai candideze după două mandate consecutive.
Cel mai cunoscut dintre acești patru militari candidați este generalul Hossein Dehqan, un ministru al Apărării în primul Guvern al lui Rohani (2013-2017), în prezent un consilier al lui Khamenei.
Generalul de brigadă Said Mohammad, un fost comandant al Gardienilor Revoluției, iar în prezent consilier al comandantului armatei ideologice a Republicii islamice, și-a depus de asemenea candidatura.
Amiralul Rostam Ghassemi, un fost ministru al Petrolului și adjunctul însărcinatului cu probleme economice al comandantului Forței Qods, o unitate de elită a Gardienilor Revoluției, și-a depus, la rândul său, candidatura marți.
Primul militar care și-a depus candidatura marți a fost generalul de brigadă Mohammad Hassan Nami, un membru al armatei regulate și un fost ministru al Telecomunicațiilor.
Cel puțin 42 de morți în Columbia, la manifestațiile antiguvernamentale
Cel puțin 42 de persoane, inclusiv un agent din forțele de ordine, au fost ucise la manifestații împotriva Guvernului care agită Columbia de la 28 aprilie și a căror reprimare de către poliție a fost condamnată de către comunitatea internațională.
Avocatul poporului, o entitate publică de apărarea drepturIlor omului, a anunțat că “41 de civili” și “un membru al forțelor publice” au fost uciși în aceste 13 zile. Un bilanț anterior anunța 27 de morți.
Ministerul Apărării, în subordinea căruia se află poliția în Columbia, a anunțat că au fost răniți 849 de agenți, dintre care 12 cu arme de foc, și 716 civili, fără să precizeze numărul civililor răniți cu arme de foc.
Aceste bilanțuri fac din aceste manifestații cele mai sângeroase manifestații împotriva Guvernului de dreapta al lui Ivan Duque de la mobilizările masive din 2019 și cele din 2020 împotriva brutalității poliției.
Ele constituie totdată un precedent într-o țară puțin obișnuită cu proteste sociale și sărăcită de pandemia COVID-19, care întâmpină dificultăți să dea pagina unor decenii de conflict armat, în pofida Acordului de Pace din 2015 cu gherila Forțelor Armate Revoluționare din Columbia (FARC).
Nauru a vaccinat întreaga populație adultă a țării, un „record mondial”
Statul Nauru deține “recordul mondial” la vaccinarea împotriva COVID-19, întreaga populație adultă din mica insulă din Pacific primind prima doză.
Acest mic stat, una dintre puținele țări din lume care nu a înregistrat cazuri de coronavirus, a precizat că programul său de vaccinare a depășit așteptările. Într-o lună, 7.392 de persoane au primit prima doză de vaccin împotriva COVID-19 - sau aproximativ 108% din populația sa adultă, străinii fiind incluși în această cifră. “Grupul de lucru responsabil pentru lupta împotriva coronavirusului salută acest record mondial și mulțumește tuturor locuitorilor pentru că au contribuit la faptul că Nauru rămâne un loc fără COVID-19”, a precizat guvernul într-un comunicat.
Președintele acestui grup de lucru, Kieren Keke, a recunoscut că Nauru - cel mai mic stat insular din lume - a avut șansa să dețină suficiente doze pentru a imuniza întreaga sa populație adultă, afirmând în același timp că populația va continua să fie testată.
Nauru a primit doze de vaccin AstraZeneca prin programul Covax, instrumentul global menit să asigure accesul echitabil și universal la vaccinurile împotriva COVID-19.
