Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Raport: Jumătate din democrațiile lumii sunt în declin

Ziarul de Vrancea
30 nov 2022 605 vizualizări

Printre țările cu probleme se numără Statele Unite, Brazilia, Ungaria, Polonia și India

Jumătate din țările democratice se confruntă cu o erodare a sistemului lor politic, intensificată de războiul din Ucraina și de criza economică, potrivit unui raport publicat miercuri de Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA International) cu sediul în Suedia. “Vedem acum factori extrem de nefavorabili pentru democrație, care sunt intensificați de consecințele crizei economice declanșate de pandemie și de consecințele economice ale războiului din Ucraina”, a declarat Kevin Casas-Zamora, secretarul general al institutului.

În opinia sa, acest declin poate avea ca rezultat, de exemplu, o punere sub semnul întrebării a credibilității alegerilor, atacuri la adresa statului de drept sau chiar obstacole în calea spațiului civic. Democrațiile cu cea mai gravă eroziune democratică, pe care raportul le cataloghează drept “în declin” și care includ Statele Unite începând de anul trecut, precum și Brazilia, Ungaria, Polonia, India și Mauritius, au crescut de la șase la șapte în 2022, odată cu adăugarea El Salvador.

În opinia lui Kevin Casas-Zamora, cazul Statelor Unite este unul deosebit de îngrijorător. Conform raportului, SUA se confruntă cu probleme de polarizare politică, disfuncționalități instituționale și amenințări la adresa libertăților civile.”Acum este clar că această febră nu s-a domolit odată cu alegerea unui nou executiv”, consideră Casas-Zamora.

Potrivit acestuia, acest lucru se traduce în special în niveluri incontrolabile de polarizare și încercări de “compromitere a credibilității rezultatelor electorale fără nicio dovadă de fraudă”. El consideră că SUA au făcut și un “pas vizibil înapoi” în ceea ce privește drepturile sexuale și reproductive,”ceea ce este foarte excepțional deoarece majoritatea țărilor progresează în termeni de extindere a drepturilor sexuale și reproductive”.

Din cele 173 de țări acoperite de raport, 52 dintre democrații sunt în declin, iar 27 de țări s-au orientat către autoritarism, mai mult decât dublul celor care s-au orientat spre democrație. Aproape jumătate din regimurile autoritare și-au intensificat represiunea în 2022, Afganistan, Belarus, Cambodgia, Comore și Nicaragua înregistrând un “declin general”.

”Există câteva licăriri de speranță”

În Asia, unde doar 54% din populație trăiește într-o democrație, autoritarismul este în creștere, în timp ce continentul african rămâne “solid” în fața instabilității, în pofida numărului mare de provocări cu care se confruntă.

La zece ani de la Primăvara Arabă, Orientul Mijlociu continuă să fie “cea mai autoritară regiune din lume” și numără doar trei democrații: Irak, Israel și Liban.

În Europa, aproape jumătate din democrații, adică 17 țări, au suferit o eroziune democratică în ultimii cinci ani.

Cu toate acestea, există și semne de progres. Raportul arată că populațiile se unesc pentru a determina guvernele să răspundă cererilor secolului al XXI-lea, de la drepturile de reproducere în America Latină până la protestele împotriva schimbărilor climatice ale tinerilor din întreaga lume.”Dar și în țări precum Iranul, unde oamenii au ieșit în stradă pentru a cere libertate, egalitate și demnitate”, a adăugat secretarul general al IDEA International.”Există câteva licăriri de speranță, dar tendința generală rămâne sumbră”.

Luptele de lângă Bahmut arată că armata rusă nu învață din propriile greșeli

Eforturile rușilor în apropiere de Bahmut, în estul regiunii ucrainene Donețk, indică faptul că Rusia “a eșuat în mod fundamental să învețe din campaniile anterioare încheiate cu un număr mare de victime”, afirmă Insitutul pentru Studiul Războiului în cea mai recentă evaluarea a conflictului.

În timp ce trupele rusești au continuat să se concentreze asupră unor mici așezări din zonă de la sfârșitul lunii mai, acestea au reușit să securizeze doar câțiva kilometri în șase luni, pierzând în acest proces soldați și echipamente, potrivit ISW. Acest model se aseamănă cu campania Rusiei de a cuceri Sievierodonețk și Lisichansk, în apropiere de granița cu regiunea Lugansk, în lunile iunie și iulie. Rusia a capturat în cele din urmă cele două orașe, dar succesul nu a avut beneficii operaționale reale pentru Rusia în est. Chiar dacă Rusia reușește să cucerească Bahmut, costurile asociate cu cucerirea orașului vor depăși cu mult beneficiile operaționale ale orașului în sine, potrivit ISW. Costurile asociate cu șase luni de luptă intensă, bazată pe uzură în jurul Bahmutului depășesc cu mult orice avantaj operațional pe care rușii îl pot obține prin cucerirea lui.

Ofensivele Rusiei în zonă continuă să consume puterea de luptă disponibilă a armatei lui Putin, facilitând contraofensivele ucrainene în alte părți, a mai observat think tank-ul american.

Patronul Wagner, insultat violent și homofob de către un fost codeținut

Omul de afaceri Evgheni Prigojin, un apropiat al lui Vladimir Putin și patronul grupului paramilitar rus Wagner, este ținta unor invective violente și homofobe ale unui bărbat care se prezintă drept fostul său coleg de închisoare. “Noi doi am ispășit o pedepsă în același timp”, declară Sașa Kurara într-o înregistrare video.

“Aș vrea să vă spun că Prigojin este un bulangiu, literalmente”, îl atacă el pe brațul înarmat al lui Putin. Sașa Kurara susține că Evgheni Prigojn “făcea parte din clasa cea mai inferioară clasă a deținuților. El își știa locul și îl accepta”. “Voi, care intrați în miliția Wagner, să știți că veți fi conduși de un bulangiu”, tună el.

Un consultant în domeniul Apărării, Michel Goya, îndeamnă însă, “să nu avem încredere în tot ceea ce se difuzează” despre omul de afaceri rus. “Asta face parte dintr-o competiție internă între anumite rivalități”, într-un mediu “larg mafiot”, avertizează el.

Evgheni Prigojin - un infractor și deținut în anii '80 - a făcut apoi avere în domeniul restaurației, după care a intrat în rândul oligarhilor ruși apropiați lui Vladimir Putin. El a înființat în 2014 organizația paramilitară Wagner, care intervine în prezent în mai multe țări, inclusiv în Ucraina.

Neuralink promite implanturi conectate în creierul uman în termen de șase luni

Elon Musk a estimat, miercuri, că în șase luni start-up-ul său de neurotehnologie Neuralink va fi capabil să implanteze primul său dispozitiv conectat în creierul unui om, pentru a comunica cu computerele direct prin gândire, informează AFP.

“Evident că vrem să fim foarte atenți și să fim siguri că va funcționa bine, dar am depus toate documentele noastre la FDA (agenția responsabilă de sănătatea publică din Statele Unite) și credem că în termen de șase luni vom putea avea primul nostru implant într-un om”, a indicat șeful Tesla, SpaceX și a altor start-up-uri în cadrul unei prezentări a progresului Neuralink.

“Acum suntem încrezători că dispozitivul Neuralink este pregătit pentru oameni, așa că și calendarul depinde de procesul de aprobare a FDA”, a spus el ulterior pe Twitter, rețeaua de socializare pe care a cumpărat-o acum o lună.

Miliardarul este un obișnuit al predicțiilor riscante, în special despre autonomia mașinilor electrice Tesla. În iulie 2019, el a estimat că Neuralink ar putea efectua primele teste pe indivizi în 2020.

Dar până acum, prototipurile de mărimea unei monede au fost implantate în craniile animalelor. Mai multe maimuțe sunt astfel capabile să „joace” jocuri video sau să „introducă” cuvinte pe un ecran, pur și simplu urmărind mișcarea cursorului de pe ecran cu ochii.

Miercuri, inginerii Elon Musk și Neuralink au făcut bilanțul celor mai recente progrese ale start-up-ului în dezvoltarea robotului-chirurg și dezvoltarea altor implanturi, care să fie instalate în măduva spinării sau în ochi, pentru a restabili mobilitatea sau vederea. Dincolo de potențialul de a trata bolile neurologice, scopul final al lui Elon Musk este să se asigure că oamenii nu sunt copleșiți intelectual de sistemele de inteligență artificială.

Alte companii lucrează la controlul computerelor prin gândire, precum Synchron, care a anunțat în iulie că a implantat prima interfață creier-mașină în Statele Unite.

În ultimele luni, Elon Musk și-a îndemnat angajații să lucreze mai repede. „Vom fi cu toții morți înainte să se întâmple ceva util”, a spus el echipei Neuralink în timpul unei întâlniri.

El a concediat recent mai mult de jumătate din personalul Twitter, precum și directori Twitter care au avut opinii contrare în public și le-a cerut angajaților rămași să se angajeze la „o muncă extrem de intensă”.

Vino în Ucraina”, îi cere Zelenski lui Musk

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a criticat o propunere a unui plan de pace a miliardarului american Elon Musk vizând să pună capăt Războiului rus în Ucraina și l-a invitat în Ucraina devastată de acest război.

Miliardarul american a sugerat ca Crimeea să rămână Rusiei, să se organizeze noi referendumuri - supervizate de ONU - în regiunile “anexate” de Rusia și ca Ucraina să aibă un statut neutru. Zelenski a luat în derâdere - la un eveniment organizat de cotidianul american The New York Times (NYT) - propunerea miliardarului nonconformist. El l-a invitat în Ucraina. “Cred că fie cineva are o influență asupra lui, fie el trage concluzii singur”, a declarat Zelenski într-o videoconferință cu ocazia DealBook NYT, referindu-se la Musk. “Dacă vrei să înțelegi ce a făcut Rusia aici, vino în Ucraina și ai să vezi singur”, i-a transmis șeful statului ucrainean.

“Iar apoi ai să-mi spui cum să se pună capăt războiului, cine l-a declanșat și când se va putea termina”, a subliniat el.

Fondatorul Tesla și SpaceX a lansat un sondaj, în octombrie, prin care i-a lăsat pe cei 100 de milioane de abonați ai săi pe Twitter să voteze asupra planului respectiv de pace. Zelenski i-a răspuns, prin propiul sondaj pe Twitter, prin care întreba “Pe care @elonmusk îl placeți mai mult?” - pe “cel care care susține Ucraina” sau pe “cel care susține Rusia”?

Zelenski a anunțat că nu va negocia niciodată cu Rusia atât timp cât Putin se va afla la putere.

Un iranian, împușcat mortal pentru că a sărbătorit eliminarea de la Cupa Mondială

Un iranian a fost împușcat mortal de forțele de securitate după ce echipa națională a Iranului a pierdut în fața SUA și a fost eliminată de la Cupa Mondială, în timp ce demonstrații antiguvernamentale au avut loc în interiorul și în afara stadionului din Qatar și în Iran, scrie The Guardian.

Mehran Samak, în vârstă de 27 de ani, a fost împușcat mortal după ce a claxonat mașina în Bandar Anzali, un oraș de pe coasta Mării Caspice, la nord-vest de Teheran, potrivit activiștilor pentru drepturile omului. Samak „a fost vizat direct și împușcat în cap de forțele de securitate în urma înfrângerii echipei naționale împotriva Americii”, a declarat grupul Iran Human Rights (IHR) din Oslo.

Contextul dintre cele două țări, care au rupt relațiile diplomatice cu mai bine de 40 de ani în urmă, a avut loc pe fondul represiunii violente din Iran, după protestele declanșate de moartea în custodie a lui Mahsa Amini, în septembrie.

Forțele de securitate iraniene au ucis cel puțin 448 de persoane în timpul reprimării protestelor, inclusiv 60 de copii sub 18 ani și 29 de femei, potrivit IHR.

Mijlocașul internațional iranian Saeid Ezatolahi, care a jucat în meciul cu SUA și este din Bandar Anzali, a dezvăluit că îl cunoaște pe Samak și a postat o poză împreună cu el la o echipă de fotbal de tineret. „După pierderea amară de aseară, vestea morții tale mi-a incendiat inima”, a spus Ezatolahi pe Instagram, descriindu-l pe Samak drept „un coechipier din copilărie”.

El nu a comentat circumstanțele morții prietenului său, dar a spus: „Într-o zi vor cădea măștile, adevărul va fi dezvăluit”. El a adăugat: „Nu asta merită tinerii noștri. Acest lucru nu este ceea ce merită națiunea noastră”. 

CHRI a publicat miercuri un videoclip de la înmormântarea lui Samak de la Teheran, în care cei îndoliați au putut fi auziți strigând „Moarte dictatorului!”. Sloganul, care îl vizează pe liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, este unul dintre principalele sloganuri la protestele din țară.

Mulți iranieni au refuzat să susțină echipa națională, iar după meciul de marți seara, imagini pe rețelele de socializare au arătat mulțimi sărbătorind eliminarea de la Cupa Mondială.

Liderul Stat Islamic, ucis de Armata Siriană Liberă

Organizația Stat Islamic, care odinioară semăna teroare în Irak și Siria, dar și în Europa, a primit o nouă lovitură, după ce liderul său - al treilea deja - a fost ucis în luptă, după cum a anunțat miercuri purtătorul de cuvânt al grupării într-un mesaj audio postat pe un canal de pe rețeaua Telegram. Abu Hassan al-Hashimi al-Quraishi a fost ucis “luptând împotriva dușmanilor lui Dumnezeu”, a spus purtătorul de cuvânt, fără a da detalii despre locul, momentul sau circumstanțele în care a murit.

Potrivit Reuters, armata americană a anunțat ulterior că liderul Stat Islamic a fost ucis într-o operațiune a Armatei Siriene Libere - un grup rebel - în sudul Siriei. S-a întâmplat la mijlocul lunii octombrie, iar trupele americane nu au fost implicate. 

Abu Hassan al-Hashimi al-Quraishi devenise lider în martie, după ce predecesorul său s-a aruncat în aer în timpul unui raid al forțelor americane în nord-estul Siriei.

Purtătorul de cuvânt al grupării a adăugat că a fost numit un nou “calif al musulmanilor”, Abu al-Hussein al-Husseini al-Quraishi. Este al patrulea lider al organizației jihadiste, precedenții trei fiind uciși. Purtătorul de cuvânt nu a dat informații despre noul lider al grupării, care are același nume de familie ca și predecesorul său. El a spus doar că noul “calif” este unul dintre “foștii mujahedini” (luptători) ai grupării. Al-Quraishi se referă la tribul profetului Mahomed, din care trebuie să se tragă autoproclamatul “calif”.

Primul lider al organizației Stat Islamic, Abu Bakr al-Baghdadi al-Quraishi, a fost ucis într-un raid american în 2019 în Siria, iar succesorul său, Abu Ibrahim al-Hashimi al-Quraishi, a fost eliminat în februarie anul trecut într-o operațiune a forțelor speciale americane în nord-vestul țării. De atunci, Statele Unite au continuat să îi vizeze pe liderii de nivel doi ai organizației. În iulie, americanii au anunțat că l-au ucis pe liderul grupării Stat Islamic din Siria într-un atac cu dronă, în nord-vestul țării.

Afganistan: Cel puțin 19 morți într-un atentat comis la o școală coranică

Cel puțin 19 persoane au fost ucise și 24 au fost rănite, în principal tineri, într-un atentat produs miercuri asupra unei școli coranice din orașul Aybak, din nordul Afganistanului, a anunțat un medic al unui spital local, transmite AFP.

Zeci de explozii și de atacuri care au vizat civili s-au produs de la revenirea la putere a talibanilor, în august 2021, majoritatea dintre aceste atacuri fiind revendicate de filiala locală a grupării teroriste Stat Islamic (SI-K). Un reprezentant regional a confirmat că explozia de miercuri s-a produs în madrassa Al Jihad, dar nu a putut preciza numărul victimelor.

Un medic din Aybak, capitala provinciei Samangan, la circa 200 kilometri nord de Kabul, a declarat sub rezerva anonimatului că s-au înregistrat 19 morți și 24 de răniți, adăugând că “toți sunt copii și oameni obișnuiți”. Potrivit sursei citate, persoanele care au suferit răni foarte grave au fost transferate către spitale mai bine echipate din orașul Mazar-i-Sharif, la circa 120 kilometri distanță.

Rezultate pozitive confirmate la un medicament pentru tratarea Alzheimer

Oameni de știință au salutat miercuri rezultatele detaliate ale unui studiu clinic asupra unui nou medicament care confirmă eficacitatea acestuia în încetinirea declinului cognitiv al pacienților cu boala neurodegenerativă Alzheimer, dar au remarcat și efecte adverse uneori severe ale acestui medicament.

Rezultatele complete ale acestui studiu clinic avansat (faza III) realizat pe aproape 1.800 de persoane monitorizate timp de 18 luni au confirmat o reducere cu 27% a declinului cognitiv la pacienții tratați cu lecanemab, un medicament dezvoltat de grupul farmaceutic japonez Eisai și de cel american Biogen.

Această proporție “semnificativă din punct de vedere statistic”, conform celor două grupuri, fusese deja anunțată la sfârșitul lunii septembrie. Dar studiul complet, publicat miercuri în New England Journal of Medicine, precizează și ratele de incidență ale efectelor adverse ale lecanemab-ului, uneori grave și notabil mai frecvente decât în grupul de pacienți tratați sub placebo.

Astfel, 17,3% dintre pacienții tratați cu lecanemab au suferit hemoragii cerebrale, față de 9% din grupul placebo. Și 12,6% dintre persoanele care au primit acest medicament experimental au suferit de edem cerebral, comparativ cu doar 1,7% în grupul placebo. Cu toate acestea, rata globală a mortalității este aproape aceeași în cele două grupuri de pacienți din studiu (0,7% la persoanele tratate cu lecanemab, 0,8% la cei tratați sub placebo).

“Este primul medicament care oferă o opțiune reală de tratament pentru persoanele cu Alzheimer”, a declarat Bart De Strooper, directorul Institutului de Cercetare a Demenței din Marea Britanie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.