MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Proiectul care a pus pe jar estul Europei primește și OK-ul americanilor?
SUA dă asigurări Ucrainei și Poloniei că va preveni orice risc legat de gazoductul Nord Stream 2 n acesta alimentează Germania cu gaz rusesc ocolind Ucraina și Polonia n
Un însărcinat de rang înalt al Statelor Unite a dat asigurări Ucrainei și Poloniei că va preveni orice risc legat de gazoductul rus Nord Stream 2, dar a afirmat că proiectul este acum “o realitate”, transmite Reuters. Amos Hochstein, consilierul principal al Departamentului de Stat pentru securitate energetică, a declarat sâmbătă că există “spațiu de respirație” până în 2024 pentru a se asigura că Ucraina își păstrează statutul de țară de tranzit al gazelor, dar a cerut Kievului să se îndrepte către surse alternative de energie.
Statele Unite au fost cel mai puternic susținător al Ucrainei în confruntarea cu Moscova, de când Rusia a anexat peninsula Crimeea în 2014, dar Kievul s-a opus unui acord convenit în iulie de SUA și Germania, care a permis finalizarea proiectului Nord Stream 2, de 11 miliarde de dolari. Compania rusă Gazprom a afirmat vineri că a terminat construcția conductei, care va livra gaze naturale în Germania prin Marea Baltică, ocolind Ucraina. Guvernul președintelui Volodimir Zelenski se teme că Rusia va folosi Nord Stream 2 ca armă geopolitică și va priva Ucraina de tarife de tranzit în valoare de miliarde de dolari.
Hochstein a vizitat Ucraina și Polonia, care au criticat, de asemenea, acordul din iulie dintre SUA și Germania, “pentru a vorbi și a le oferi asigurări”, a spus el, în marja summitului Strategiei Europene de la Yalta (DA). “Uite, cred că trebuie să trecem de la a vorbi despre ceea ce ne-am dori cu toții să se fi întâmplat, că proiectul nu ar fi trebuit să fie finalizat, la realitatea că va fi finalizat”, a spus oficialul american.
Actualul acord de tranzit al Ucrainei cu Rusia expiră în 2024. Moscova nu și-a asumat un angajament ferm privind extinderea acestuia. Întrebat dacă este încrezător că Ucraina își va păstra statutul de tranzit, Hochstein a spus: “Sunt 100% încrezător că vom face tot ce putem și că germanii s-au angajat să facă tot ce pot, pentru a se asigura că acel tranzit va continua”.
Ucraina dorește oprirea Nord Stream 2. În caz contrar, Ucraina a cerut Washingtonului și Berlinului să prezinte garanții specifice privind protejarea intereselor Kievului. Cancelarul german Angela Merkel a fost sâmbătă în vizită în Polonia. “Așteptăm încă momentul în care acest lucru (pași concreți) va fi pus pe hârtie”, a declarat Andri Yermak, șeful biroului președintelui Zelenski, la summitul YES. El a spus că “astăzi Ucraina este nevoită să creadă nu cuvinte, ci pași reali”. Washingtonul nu a spus ce măsuri va lua împotriva Rusiei. “Există un contract în vigoare până în 2024, așa că avem un spațiu de respirație aici, pentru a ne asigura că respectă contractul pe care îl au astăzi și că acesta nu se va încheia în 2024”, a spus Hochstein.
Acordul SUA-Germania prevede un nou “Fond verde pentru Ucraina” de 1 miliard de dolari, care vizează îmbunătățirea independenței energetice a țării. ”Trebuie, de asemenea, să începem să lucrăm împreună cu Ucraina pentru tranziția economiei energetice, pentru a se potrivi cu ceea ce se întâmplă în restul lumii, și mai ales în Europa”, a spus Hochstein.
George W. Bush: În urmă cu 20 de ani, viețile noastre se schimbau pentru totdeauna
George W. Bush, președinte al Statelor Unite în urmă cu 20 de ani, a declarat sâmbătă, la comemorarea victimelor seriei de atacuri teroriste, că la acel moment întreaga lume avea să afle, în moduri diferite, că viața se schimba pentru totdeauna. El s-a aflat la ceremonia din Shanksville (Pennsylvania), unde s-a prăbușit Zborul 93 în urmă cu două decenii. Tot aici au fost prezenți și vicepreședinta în funcție Kamala Harris, fostul vicepreședinte Dick Cheney și alți oficiali. Bush, însoțit de soția lui, Laura, conducea națiunea când atacurile au avut loc și el este cel care a condus invazia în Afganistan și a semnat legislația pentru crearea memorialului din Shanksville. Fostul președinte a declarat sâmbătă: „În urmă cu 20 de ani, am aflat toți, în moduri diferite, în locuri diferite, dar toți în același moment, că viețile noastre se schimbau pentru totdeauna”. El a adus un omagiu victimelor, spunând că viețile lor rămân valoroase țării și multor familii. „Astăzi, ne amintim pierderea voastră. Împărtășim durerea voastră și îi onorăm pe bărbații și femeile pe care i-ați iubit atât de mult”. Bush a vorbit despre șocul provocat de atacuri, despre eroism și despre sacrificiile făcute de cei care au acționat atunci în prima linie.„Eram mândri de națiunea noastră rănită”. La fel ca actualul șef de la Casa Albă și ca vicepreședinta Harris, Bush a făcut apel la unitate.
În seria de atacuri au murit 2.977 de oameni. Președintele Biden și soția lui, Jill, ajung sâmbătă în toate locurile implicate în atacurile revendicate de gruparea al-Qaeda din Afganistan - New York, Shanksville (Pennsylvania) și Pentagon (Arlington, Virginia).
Patru avioane de pasageri au fost deturnate pe 11 septembrie 2001. Două au lovit turnurile gemene World Trade Center din New York, unul s-a prăbușit peste o clădire a Pentagonului, în apropiere de Washington DC, iar al patrulea, pe un câmp din Pennsylvania, după ce pasagerii au ripostat acțiunii teroriștilor. Gruparea extremistă islamistă al-Qaeda a plănuit atacurile din Afganistan. Conduși de Osama Bin Laden, militanții au învinuit Statele Unite și aliații lor pentru conflictele din lumea musulmană.
Cincisprezece dintre cei care au deturnat avioane erau saudiți, ca Bin Laden, doi erau din Emiratele Arabe Unite, unul din Egipt și unul din Liban. La mai puțin de o lună după atacuri, președintele George W Bush a condus invazia din Afganistan, susținută de o coaliție internațională, pentru a eradica al-Qaeda și pentru a-l prinde pe Bin Laden.
În 2011, trupele americane l-au localizat și ucis pe Bin Laden în Pakistan. Presupusul planificator al atacurilor din 11 septembrie 2001, Khalid Sheikh Mohammad, a fost arestat în Pakistan în 2003. De atunci el se află în custodia SUA în Guantanamo (Cuba) și așteaptă să fie judecat. Trupele americane și ale coaliției au părăsit Afganistanul după aproximativ 20 de ani, pe 31 august 2021.
Alegeri generale și prezidențiale în Bulgaria
Alegeri generale vor avea loc în Bulgaria pe 14 noiembrie în încercarea de a rezolva o criză politică ce a lăsat țara fără un guvern obișnuit mai multe luni, a anunțat sâmbătă președintele Rumen Radev. Bulgarii au votat în lunile aprilie și iulie, însă ambele scrutine au rezultat legislaturi fragmentate. Niciun partid nu a putut să formeze un guvern pentru a urma celui de aproximativ 10 ani al conservatorului Boyko Borisov.
„Alegerile vor avea loc pe 14 noiembrie”, a spus Radev, potrivit The Guardian. El a punctat că acestea vor coincide cu primul tur al alegerilor prezidențiale. Radev, care candidează pentru un al doilea mandat, urmează să semneze decretul pentru dizolvarea parlamentului și să numească o administrație care să organizeze votul.
Cele mai recente sondaje arată că partidul lui Borisov, GERB, ar putea reveni la conducere, devansând formațiunea anti-sistem ITN a lui Slavi Trifonov. Totuși, sondajele prevăd din nou un parlament fragmentat.
Bulgaria este o republică parlamentară și legislativul cu 240 de locuri, mandate de patru ani, votează guvernul. Rolul președintelui este unul mai ceremonial ca șef al statului și comandat al forțelor armate.
Proteste în Franța, Austria și Turcia față de măsurile din pandemie
Zeci de mii de oameni au protestat, sâmbătă, în Franța, Turcia și Austria față de măsurile decise de autorități în contextul pandemiei de coronavirus. Potrivit AFP, în Franța zeci de mii de oameni au manifestat față de pașaportul sanitar, cu câteva zile înainte de intrarea în vigoare a obligativității de vaccinare a angajaților din sistemul sanitar. La Paris s-au format patru coloane de manifestanți. “Macron, nu vrem pașaportul”, “Macron, demisia” și “Nu dictaturii”, au scandat protestatarii. La Paris au avut loc și incidente: forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene pentru a-i opri pe manifestanți în zona Champs-Elysees. Câteva persoane au fost reținute de polițiști.
În Austria, la Viena, au manifestat aproximativ 2.000 de oameni, ei scandând: “Libertate!” și denunțând astfel restricțiile sanitare. Protestatarii au cerut demisia cancelarului Sebastian Kurz. În Turcia, la Istanbul, au protestat de asemenea aproximativ 2.000 de persoane față de restricțiii și de obligativitatea prezentării dovezii de vaccinare sau a unui test cu rezultat negativ pentru toți cei care se deplasează cu avionul, autocarul sau trenul, precum și pentru cei care participă la evenimente cu mulți oameni.
China a raportat o nouă creștere a numărului de cazuri de Covid-19
China a raportat duminică o nouă creștere a numărului de cazuri de Covid-19 în partea continentală, potrivit Reuters. Autoritățile sanitare au anunțat 46 de noi cazuri pentru 11 septembrie, cu 21 mai multe decât în ziua anterioară. Douăzeci dintre noile infecții au fost cu transmitere locală, iar restul sunt cazuri importate, a spus Comisia Națională de Sănătate. Numărul cazurilor asimptomatice, pe care China nu le clasifică drept cazuri confirmate, a fost de 44, cu 23 mai multe decât în intervalul anterior. Din totalul noilor contaminări, 18 au fost cu transmitere locală. China continentală a confirmat până în prezent 95.199 de cazuri de Covid-19, iar bilanțul deceselor asociate a rămas neschimbat în ultimele luni, cu de 4.636.
De la descoperirea SARS-CoV-2 în Wuhan (China), la finalul anului 2019, la nivel mondial au fost înregistrate peste 224 milioane de cazuri de contaminare și mai mult de 4,6 milioane de decese asociate, potrivit datelor Universității Johns Hopkins.
Fost prim-ministru, amendat pentru că nu a purtat mască
Fostul prim-ministru australian Tony Abbott a fost amendat cu 500 de dolari pentru că nu a purtat mască de protecție, încălcând restricțiile impuse în țară în contextul sanitar.
Abbott a fost fotografiat săptămâna aceasta în Manly, Sydney, fără mască. El a spus că era „în limitele legii, suficient de interpretabile” și că nu va irosi timpul poliției prin contestarea amenzii, a scris Sydney Morning Herald. Abbott a adăugat că ar fi bine ca Australia să renunțe cât mai repede la mentalitatea de „poliție a sănătății”. Australia a înregistrat, de la începutul pandemiei, aproximativ 72.000 de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 și mai puțin de 1.100 de decese asociate. Aceste cifre scăzute au fost rezultatul numeroaselor restricții impuse de autorități.
