MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Președintele Belarusului amenință să “țintească capitale” din Occident
Între timp, forțele ucrainene au declanșat un atac masiv cu lansatoarele moderne HIMARS primite de la americani
Președintele belarus Alexandru Lukașenko s-a folosit de un discurs, sâmbătă, pentru a amenința cu represalii militare pe oricine îi atacă țara, pe măsură ce tensiunile legate de războiul din Ucraina vecină rămân ridicate.
Vorbind în ajunul sărbătoririi Zilei Independenței a țării, Lukașenko a spus că a ordonat forțelor sale armate să vizeze “centrele de decizie” ale capitalelor occidentale în cazul unei atac asupra Belarusului, adăugând: “Nu ne atinge - și nu te vom atinge”, potrivit agenției de presă de stat Belta. De la atacul Kremlinului contra Ucrainei, pe 24 februarie, Belarus a servit drept bază pentru forțele ruse.
“Suntem provocați”, a lansat el, amenințând să riposteze “imediat” la orice atac al inamicului contra teritoriului Belarusului”, un mesaj destinat Kievului și Occidentului. În ciuda faptului că Rusia a fost cea care a invadat Ucraina, Moscova și aliatul său Minsk au încercat în repetate rânduri să se portretizeze ei înșiși în victime ale presupusului Occident ostil și ale politicilor NATO.
Au existat temeri că Belarus ar putea intra oficial în război alături de Rusia de când a început conflictul în Ucraina, Lukașenko recunoscând că rachetele rusești au fost lansate asupra Ucrainei de pe teritoriul Belarusului în primele săptămâni ale invaziei.
La summitul de două zile de la Madrid, la începutul acestei săptămâni, NATO a decis să-și întărească semnificativ flancul estic și să înceapă procesul de admitere a Finlandei și a Suediei în alianța de apărare. Președintele rus Vladimir Putin și-a anunțat apoi intenția de a răspunde unui posibil transfer al soldaților NATO în Finlanda cu desfășurări proporționale de trupe rusești în regiune.
Atac masiv asupra Melitopolului ocupat de ruși
Forțele ucrainene au executat peste 30 de lovituri asupra unei baze rusești în orașul Melitopol, ocupat de Rusia în sudul țării, a declarat duminică primarul ucrainean în exil al orașului, potrivit Reuters.
„La ora 3 și la ora 5, au avut loc peste 30 de lovituri exclusiv asupra unei baze militare”, a spus pe Telegram primarul din Melitopol, Ivan Fedorov, care se află în prezent pe teritoriul controlat de Ucrainam, adăugând că baza a fost „scoasă din acțiune”. Fedorov a mai afirmat și că o acțiune a rezistenței ucrainene din zona ocupată a făcut ca un tren blindat rusesc care transporta muniții să deraieze sâmbătă în apropiere de Melitopol.
Agenția rusă de știri RIA a relatat că Ucraina a lovit zona din Melitopol în care se află aeroportul orașului, dar nu a precizat ce a fost lovit.
Liderul local pus de ruși în Melitopol, Vladimir Rogov, a declarat că aproximativ 16-18 rachete ucrainene trase din lansatoare multiple au lovit Melitopolul în două serii, la orele 03:00 și 04:45.
Atacul masiv pare să fi fost efectuat cu lansatoarele moderne HIMARS primite de la americani, care pot trage salve câte 6 rachete de precizie de 227 mm M30/M31, cu rază de acțiune de până la 70 kilometri. Melitopolul ocupat este un centru logistic important pentru armata Moscovei, la fel ca Belgorodul, orașul din Rusia care ar fi fost atacat azi-noapte de ucraineni, posibil cu rachete balistice Tochka-U.
Șapte din 10 americani nu doresc ca Biden să candideze pentru un al doilea mandat, dar nu-l vor nici pe Trump
Șapte din 10 americani nu vor ca președintele SUA, Joe Biden, să candideze pentru un al doilea mandat, potrivit unui sondaj dat publicității vineri, conform căruia o treime dintre respondenți consideră că liderul american este mult prea în vârstă.
Sondajul, realizat în comun de Centrul de Studii Politice al Universității Harvard și de The Harris Poll, arată că Biden este văzut drept un lider prost de către 45% dintre cei care nu vor ca el să continue la Casa Albă după alegerile prezidențiale din 2024. Potrivit sondajului, Biden, în vârstă de 79 de ani, ar primi sprijinul a doar 30% dintre democrați în alegerile primare din propriul partid politic.
Nici predecesorul său, republicanul Donald Trump, în vârstă de 76 de ani, nu stă mai bine: 61% dintre respondenți nu vor să-l vadă încă o dată în fruntea țării, după mandatul pe care l-a avut între anii 2017-2021.
Circa 33% dintre cei care nu-l susțin cred că, dacă ar ajunge din nou la Casa Albă, Trump ar diviza țara și îl consideră vinovat de instigarea la asaltul asupra Capitoliului SUA, din 6 ianuarie 2021, când o mulțime de susținători de-ai săi a luat cu asalt sediul legislativului american în momentul în care acolo avea loc o sesiune comună a celor două camere - Senatul și Camera Reprezentanților - pentru a ratifica victoria lui Biden la scrutinul prezidențial din noiembrie 2020.
Acest sondaj a fost publicat în aceeași zi în care o altă cercetare similară a relevat că, în cazul în care ambii politicieni se vor prezenta din nou la scrutinul din 2024, ar rezulta practic o egalitate la urne.
Potrivit acestui al doilea sondaj, realizat de universitatea privată Emerson College, din Boston, Biden ar obține 44% din voturi, iar Trump, circa 39%, în pofida faptului că doar 40% dintre cei chestionați consideră că actualul președinte face o treabă bună.
Scheletul astronauților se recuperează prost după un zbor în spațiu
Astronauții se recuperează prost după pierderea masei osoase suferită în timpul șederii în imponderabilitate, chiar și la un an de la întoarcerea pe Pământ, potrivit unui studiu publicat joi.
Atrofia oaselor cauzată de absența gravitației, asemănătoare cu osteoporoza, a fost mult timp studiată la bordul stațiilor spațiale. Plutirea acolo este plăcută, dar astronauții sunt obligați la câteva ore de exercițiu fizic pe zi pentru a limita deteriorarea sistemului musculo-scheletic din cauza acestei inactivități. Ceea ce se știe mai puțin este timpul necesar pentru recuperare după revenirea pe Pământ.
Datorită noilor tehnici de imagistică 3D, un studiu realizat pe 17 astronauți de la Stația Spațială Internațională (ISS), publicat în revista Scientific Reports, arată că recuperarea rămâne incompletă, chiar și după un an.
Lucrările au început în 2015 la inițiativa lui Steven Boyd, director al Institutului McCaig pentru Sănătatea Osoasă de la Universitatea din Calgary, Canada. Împreună cu colegii săi, ei au fotografiat scheletele a 14 bărbați și trei femei înainte de zborul lor spațial, la întoarcerea lor pe Pământ, apoi la șase luni și la 12 luni după aterizare. În special, au efectuat scanări osoase ale tibiei (care suportă aproape toată greutatea corpului) și ale osului radius (antebrațului) pentru a le evalua densitatea și rezistența la fractură. În același timp au luat în calcul efectele exercițiilor fizice practicate în imponderabilitate și înapoi pe Pământ.
Rezultatul a fost că la un an de la zbor, 16 astronauți au prezentat o resorbție incompletă a tibiei, care își pierduse până la 2% din densitatea osoasă față de perioada premergătoare zborului. Cu cât staționarea pe orbită a fost mai lungă (6 până la 7 luni), cu atât sistemul osos a fost mai deteriorat.
După 12 luni, nouă dintre astronauți nu își reveniseră complet. Daune sunt comparabile cu un deceniu de pierderi osoase pe Pământ sau mai mult. “Arătăm că arhitectura osoasă este permanent alterată”, a spus pentru AFP dr. Steven Boyd, co-autor al studiului. “Gândiți-vă la Turnul Eiffel și la toate tijele sale metalice: în spațiu, pierdem unele dintre tije. La întoarcerea noastră pe Pământ, le putem repara pe cele care rămân dar nu creăm noi conexiuni”, a mai precizat cercetătorul. “Microgravitația (imponderabilitatea) este cea mai drastică inactivitate fizică care există”, a spus Guillemette Gauquelin-Koch, șefa de medicină spațială la CNES. “Chiar și cu două ore de sport pe zi, parcă ai fi stat în pat în restul de 22 de ore”, adaugă medicul, care nu a participat la studiu.
Cei de pe ISS au la dispoziție de câțiva ani un nou aparat dezvoltat de NASA, Ared (Advanced Resistive Exercise Device) care exercită asupra corpului o rezistență asemănătoare gravitației, permițând flexiunea picioarelor, a bicepșilor, a mușchilor abdominali. “Ar trebui să facem mai multe exerciții de acest tip pentru a reduce pierderea osoasă”, susține Steven Boyd.
Pentru viitoarele zboruri cu echipaj către Marte - cu mult peste șase luni - este, în orice caz, un obstacol, care se adaugă problemelor radiațiilor cosmice și impactului psihologic al unei lungi izolări. “Nu va fi ușor pentru echipaj să pună piciorul pe pământul marțian când va ajunge... este foarte invalidant”, potrivit doctorului Gauquelin-Koch.
Poliția de Frontieră: 12.060 de cetățeni ucraineni au intrat în România sâmbătă
Poliția de Frontieră anunță că 12.060 de cetățeni ucraineni au intrat în România sâmbătă, numărul fiind în creștere față de ziua precedentă. “În data de 02.07.2022, în interval de 24 de ore, la nivel național, prin punctele de frontieră au intrat în România 177.869 de persoane, dintre care 12.060 de cetățeni ucraineni (în creștere cu 4,7 % față de ziua precedentă). Pe la frontiera cu Ucraina au intrat în România 6.748 cetățeni ucraineni (în creștere cu 18,5%), iar pe la cea cu Republica Moldova au intrat 1.321 cetățeni ucraineni (creștere cu 12,8 %)”, a informat, duminică, Poliția de Frontieră.
De la declanșarea acestei crize (24 februarie), până în 2 iulie, ora 24.00, la nivel național, au intrat în România 1.402.572 cetățeni ucraineni. De asemenea, începând cu 10 februarie (perioadă pre-conflict), au intrat în țara noastră 1.437.101 ucraineni.
Borșul ucrainean, inclus pe lista patrimoniului UNESCO
Agenția culturală a ONU a adăugat prepararea borșului, o supă preparată de obicei din sfeclă și cartofi, în Ucraina, pe lista patrimoniului cultural imaterial aflat în pericol de dispariție. UNESCO a declarat că războiul din Ucraina a “amenințat” gătitul borșului.
“Victoria în războiul pentru borș este a noastră!” a declarat ministrul ucrainean al Culturii, Oleksandr Tkachenko. Ministerul de Externe al Rusiei a ridiculizat demersul, declarând că versiunea rusă a acestui fel de mâncare nu are nevoie de salvgardare.
Borșul este o supă consistentă, de obicei colorată în roșu din sfeclă roșie - deși există și varietăți verzi și albe. Deși Ucraina consideră borșul ca fiind mâncarea sa națională, acesta este consumat pe scară largă și în Rusia, în alte țări ex-sovietice. Ca urmare, originile sale sunt controversate, precizează BBC. În ultimii ani, statutul său ca fiind un fel de mâncare ucrainean sau rusesc a fost dezbătut cu ferocitate pe rețelele de socializare, ceea ce a dus la o intensificare a ceea ce unii au numit “războiul borșului”. În 2020, Ucraina a depus o cerere pentru ca gătirea acestui fel de mâncare să fie adăugată pe lista patrimoniului cultural pe cale de dispariție a UNESCO. Procesul de luare a deciziei a fost accelerat din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și a “impactului negativ” asupra tradiției preparării acestui fel de mâncare, a precizat UNESCO într-un comunicat de presă.
