MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Premierul Moldovei, acuzat că a organizat nunta fiului său în ciuda restricțiilor
“Ce vrea să arate oamenilor cu asta? Că e mai presus de lege? Că-și poate bate joc de lege și de oameni fără să pățească nimic?”, a reacționat Maia Sandu
Liderul PAS, Maia Sandu, a anunțat că formațiunea va solicita Inspectoratului General de Poliție să-l sancționeze contravențional pe prim-ministrul Chicu și va înainta un denunț Procuraturii Generale solicitând cercetarea acțiunilor sub aspect penal, scrie Jurnal.md. „Oamenii mor, dar prim-ministrul lui Dodon face nuntă. Nedreptatea și nerușinarea prim-ministrului lui Dodon întrec orice măsură. Prim-ministrul a hotărât în august că toți oamenii care vor face nunți sau cumetrii vor fi pedepsiți și vor fi obligați să plătească amenzi mari sau chiar să facă închisoare. Tot el vorbea la televizor în bătaie de joc despre toți cei care măcar s-au gândit să facă ceremonii. Însă lui i se poate?! A făcut nuntă mare și a încălcat hotărârea semnată de el, regulile situației de urgență și propriile cuvinte. Ce vrea să arate oamenilor prim-ministrul cu asta? Că e mai presus de lege? Că-și poate bate joc de lege și de oameni fără să pățească nimic? Că el poate face ce vrea în țara asta, în timp ce oamenii simpli rămân fără lucru, nu-și văd familiile, trăiesc de pe o zi pe alta?”, a comentat Maia Sandu.În opinia președintei PAS, acțiunile prim-ministrului sunt o sfidare evidentă a legii și reprezintă o amenințare la adresa securității și sănătății publice și trebuie pedepsite contravențional și penal. „Nicio persoană nu poate fi mai presus de lege, indiferent de funcția pe care o deține. La toamnă vor zbura cu toții din funcții și vom face ordine. E vremea ca legea să fie egală pentru toți”, a mai spus Maia Sandu.Fiul premierului Ion Chicu s-a căsătorit vineri, într-o locație de lux din raionul Ialoveni. Și asta în condițiile în care nunțile sunt interzise în Republica Moldova din cauza pandemiei de Covid-19. Zona a fost împânzită de agenți de pază, care nu au permis jurnaliștilor nici măcar să se apropie de restaurant. De menționat că la sfârșitul lunii iunie, prim-ministrul Chicu a recunoscut la un post privat de televiziune că urmează să danseze la nunta fiului său, dar că cel mai probabil o va amâna. „Nunta este planificată pentru sfârșitul verii. Vom vedea ce va fi, dar eu înțeleg că va trebui să o amân pentru că oricum nu va pleca această pandemie. Imaginați-vă că faci o mare petrecere, iar peste trei zile invitații tăi stau la spital. Cine vei fi după aceasta?”, spunea atunci șeful Guvernului.
Turcia acuză Grecia de „piraterie” în estul Mediteranei
Turcia a declarat ieri că Grecia se face vinovată de acte de „piraterie”, acuzând că Atena încearcă să „înarmeze” o insulă demilitarizată din apropierea costei turce, aflată în centrul tensiunilor actuale din estul Mediteranei, relatează AFP și Washington Post. AFP a publicat săptămâna trecută fotografii cu soldați greci sosind pe insula elenă Kastellorizo, situată la doi kilometri de coasta Turciei, declanșând furia Ankarei. „Inițiativele Greciei de a înarma Meis (n.r. numele turc pentru Kastellorizo) sunt un nou exemplu de piraterie”, a declarat luni Omer Celik, purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ AKP al președintelui turc Recep Erdogan, adăugând pe Twitter că „direcționarea de arme către coasta Turciei este un act nesăbuit”.
Duminică, Ministerul de externe turc a catalogat sosirea soldaților greci pe Kastellorizo drept o „provocare”, denunțând încălcarea statului internațional de locație demilitarizată al insulei, stabilit printr-un tratat din 1947. „Respingem tentativele ilegale de a modifica statutul insulei”, a anunțat Ministerul de externe al Turciei într-un comunicat. AFP a publicat vineri imagini care arată sosirea de soldați greci înarmați în Kastellorizo, acestea fiind preluate de presa turcă. Oficialii greci susțin însă că soldații erau deja prezenți pe insulă înainte de data respectivă iar imaginile de vineri au surprins o rotație a cadrelor. Insula Kastellorizo este unul din punctele principale de dispută între Turcia și Grecia privind delimitarea platoului continental și împărțirea resurselor de gaz natural descoperite în estul Mediteranei în ultimii ani. Atena susține că are dreptul de a exploata rezervele din jurul insulei însă Ankara respinge acest lucru, afirmând că ar însemna „încarcerarea Turciei în cadrul coastelor sale”. Ultimele tensiuni au izbucnit după ce Turcia a trimis în 10 august o nava de explorare Oruis Reis în apele revendicate de Atena din sudul Kastellorizo, Ankara extinzând în mod repetat durata misiunii în pofida amenințărilor de sancțiuni venite din partea Uniunii Europene.
Președintele Michel Aoun îndeamnă ca Libanul să fie declarat “stat laic”
Președintele libanez Michel Aoun consideră că a venit “timpul schimbării” pentru ca Libanul să fie declarat un “stat laic”, înaintea unei vizite la Beirut a președintelui francez Emmanuel Macron, care exercită presiuni în vederea unei reforme confesionale. “Întrucât sunt convins că numai un stat laic este capabil să protejeze pluralismul, să-l apere transformându-l într-o unitate reală, cer ca Libanul să fie declarat stat laic”, a declarat duminică Michel Aoun, într-un discurs adresat libanezilor. El s-a angajat să “cheme la dialog autoritățile religioase și liderii politici, pentru a se ajunge la o formulă acceptabilă de către toți și care să poată fi pusă în aplicare prin intermediul unor amendamente constituționale adecvate”. Criticat violent de o mișcare de contestare, șeful statului libanez a recunoscut că “tineretul libanez îndeamnă la schimbare” și a subliniat că “a venit momentul” modificării sistemului politic. Emmanuel Macron, primul șef de stat străin care s-a dus la Liban după exploziile sângeroase din portul Beirut la 4 august, o țară în care clasa politică este considerată responsabilă, i-a îndemnat pe liderii politici libanezi să întreprindă reforme politice vitale. Președintele francez, așteptat din nou la Beirut, a evocat vineri “constrângerile unui sistem confesional” care a condus “la o situație în care nu mai există aproape deloc o reînnoire (politică) și în care este aproape imposibil să se facă reforme”. Liderului puternicului Hezbollah șiit proiranian Hassan Nasrallah, un aliat al partidului prezidențial - Curentul Patriotic Liber -, a anunțat duminică faptul că formațiunea sa este dispusă să discute despre un nou “pact politic” în Liban, o țară în care diversele comunități religioase își împart puterea. Michel Aoun, de confesiune creștină, a recunoscut că sistemul confesional “a devenit un obstacol în calea oricărei dezvoltări (...), oricărei reforme și oricărei lupte împotriva corupțției” și că acesta este chiar “generator de conflicte”.
Ministru german: Scuiparea politicienilor contravine Constituției
Ministrul economiei din Germania, Peter Altmaier, a declarat ieri că opozanții restricțiilor anti-COVID-19 care l-au insultat și scuipat pe ministrul sănătății, Jens Spahn, au încălcat Constituția. O înregistrare video postată pe Twitter de un jurnalist al cotidianului Bild arată o mulțime de câteva zeci de persoane care îl huiduie și îi strigă “Rușine” ministrului Spahn, în momentul în care acesta părăsea o clădire în Bergisch-Gladbach, după o apariție electorală la un eveniment al Uniunii Creștin-Democrate din care ministrul face parte. Spahn s-a apropiat de mulțime și a făcut semn că ar dori să stea de vorbă cu protestatarii, dar apoi s-a întors și s-a îndreptat spre mașină când a văzut că protestatarii nu încetează să-l huiduie. “Oricine scuipă și agresează oameni politici aleși în mod democratic încalcă Constituția germană”, a scris pe Twitter ministrul german al economiei, Peter Altmaier. Spahn a declarat pentru Rheinische Post că societatea va putea rămâne unită doar dacă va exista un dialog cu persoanele care se opun restricțiilor impuse pentru combaterea pandemiei. “Dar funcționează numai dacă ambele părți sunt dispuse să asculte. Când oamenii strigă, se scuipă și insultă reciproc, pur și simplu nu funcționează”, a afirmat Jens Spahn. Sâmbătă, poliția a dispersat un miting la care au participat câteva mii de persoane pentru a protesta față de restricțiile impuse din cauza coronavirusului în capitala Berlin și a arestat 300 de demonstranți care au încălcat regulile de distanțare fizică și nu au purtat măști.
Rusia nu vede necesitatea de a a interveni în Belarus trimițând trupe
Rusia nu vede necesitatea de a trimite forțe în Belarus care să-l susțină pe președintele Aleksandr Lukașenko, care controlează situația, a anunțat luni Kremlinul. Aleksandr Lukașenko este vizat de o contestare fără precedent după anunțul realegerii sale în scrutinul prezidențial de la 9 august, denunțat drept fraudulos de către opoziție, care a manifestat din nou în masă, duminică, la Minsk. Președintele rus Vladimir Putin anunța săptămâna trecută că organizează o unitate specială de poliție care să-l susțină pe Lukașenko, la cererea acestuia. Liderul de la Kremlin sublinia însă că o asemenea forță va fi desfășurată numai dacă situația în Belarus scapă de sub control. Forțele Securității belaruse și liderii belaruși țin sub control situația “în mod destul de clar”, a apreciat într-o conferință de presă telefonică un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Rusia este totodată pregătită să ajute Belarusul să-și modifice Constituția, în cazul în care Minskul îi cere acest lucru, a mai anunțat Dmitri Peskov. Rusia și-a modificat în iulie Constituția, pentru a-i permite lui Putin să poată rămâne la putere până în 2036. Aleksandr Lukașenko a promis la 17 august, citat de agenția rusă de presă RIA Novosti, că noi alegeri prezidențiale ar urma să aibă loc în Belarus în urma unei reforme constituționale.
Moldoveancă anchetată în Italia după ce a moștenit un milion de euro de la un bătrân
O tânără din Republica Moldova este acuzată de procurorii italieni de înșelăciune, după ce ar fi moștenit ilegal averea de peste un milion de euro a unui bătrân de care a avut grijă până la moartea acestuia, în 2015. În cariera sa de medic stomatolog la Milano, Guido Carlo Cornia a strâns o avere considerabilă, rezultat al muncii grele și al prudenței în gestionarea economiilor, scrie Il Secolo XIX, preluat de stirileprotv.ro. S-a retras la pensie în anii 1980, în Liguaria, iar mulți și-l amintesc și acum datorită activității sale de filantrop și pasiunii pentru cultură. Procurorii îi cercetează acum ultimii ani din viață și în special moștenirea de peste un milion de euro, contestată de urmașii săi. Anchetatorii pun accentul pe perioada de după anul 2010, când bărbatul născut în 1924 își pierde soția, pe Maria Grossi. Se scufundă într-o puternică depresie și își pierde rapid capacitatea de a se îngriji singur, înainte de muri în 2015, la vârsta de 91 de ani. Beneficiara averii sale a fost numită Tatiana Crihan, de 27 de ani, din Republica Moldova, cea care l-a îngrijit pe bătrân în ultimii ani de viață. Tânăra este suspectată acum de eludarea incapacității lui Guido Carlo Cornia pentru a-și însuși ilicit moștenirea de un milion de euro. Primul care a contestat testamentul bătrânului filantrop a fost un nepot de-al său, în 2016, care a pus la îndoială discernământul și capacitatea mentală a defunctului de a-și gestiona averea. Procurorii nu au găsit însă dovezi care să o incrimineze pe Tatiana și au clasat cazul, în ianuarie 2020. Nepotul filantropului a murit, la rândul său, săptămâna trecută, iar moștenitorii acestuia au reluat conflictul cu îngrijitoarea care a primit averea de milion de euro, cerând procurorilor redeschiderea cazului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Zelenski: Armata ucraineană a atacat un aerodrom rusesc în Crimeea ocupată
De același autor
