MOZAIC ŞTIRI INTERNAŢIONALE: Polonia își anulează participarea la summitul V4 din Israel
“Polonezii sug antisemitism odată cu lapte de la mama lor“, este una dintre declarațiile care au înfuriat Varșovia
Polonia a hotărât să-și anuleze participarea la un summit al Grupului de la Vișegrad (V4) în Israel, în urma unor acuzații de antisemitism lansate împotriva sa de către noul șef al diplomației israeliene, a anunțat ieri premierul polonez Mateusz Morawiecki. “Vorbele ministrului israelian de Externe sunt rasiste și inacceptabile. Este clar că ministrul nostru de Externe (Jacek Czaputowicz) nu se va duce la summitul” V4, din care fac parte Ungaria, Plonia, Cehia și Slovacia, prevăzut marți, a declarat Morawiecki pentru presa poloneză.
Varșovia a anunțat încă de duminică faptul că premierul Mateusz Morawiecki nu se duce în Israel la această reuniune a V4 cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și că urma să fie înlocuit de șeful diplomației. Polonia a luat hotărârea să reacționeze astfel în urma unor declarații ale lui Netanyahu, citat de presa din țara sa, despre rolul pe care l-au jucat unii polonezi în Holocaust. Însă scandalul nu s-a oprit aici. Morawiecki a declarat ieri, la postul public de radio, că deplasarea șefului diplomației poloneze se afla sub un “mare semn de întrebare”, în urma unor declarații ale omologului său israelian Israel Katz. Acesta a declarat pentru postul israelian i24 că “numeroși polonezi au colaborat cu naziștii și, așa cum a spus (fostul premier israelian) Yitzhak Shamir, «polonezii sug antisemitism odată cu lapte de la mama lor»“. “Situația s-a schimbat ieri”, a declarat Michal Dworczyk. “Ne-am confruntat cu o declarație rușinoasă a noului ministru de Externe al israelului, iar în acest context orice participare a unor reprezentanți ai statului polonez la summitul V4 în Israel devine un mare semn de întrebare”.
Benjamin Netanyahu a dat asigurări vineri că presa din țara sa i-a deformat declarațiile cu privire la responsabilitatea polonezilor în crimele naziste comise împotriva evreilor.
Țara est-europeană care ar putea fi absorbită de Rusia
Președintele statului Belarus a declarat că țara pe care o conduce este gata de unirea cu vechiul său aliat, Rusia, provocând noi îngrijorări în regiune. Dacă acest lucru se va întâmpla, Rusia ar ajunge vecină cu țări precum Polonia sau Lituania.
Președintele Alexander Lukașenko, care conduce fostul stat sovietic din 1994, a spus, vineri, că este pregătit pentru unirea cu Rusia, scrie Newsweek, care citează The Moscow Times. Lukashenko a făcut comentariul în timpul celei de-a treia zi de discuții bilaterale cu președintele rus Vladimir Putin. De altfel, există de mult zvonuri că acest lucru s-ar putea întâmpla. Între cele două națiuni există un acord de bună înțelegere în vigoare de la sfârșitul anilor ‘90. „Noi doi ne-am putea uni mâine, fără nicio problemă. Însă sunteți voi - ruși și belaruși - gata? Suntem gata de unire și de consolidarea eforturilor, statelor și popoarelor imediat ce suntem pregătiți”, a spus Lukashenko, potrivit Interfax. De altfel, președintele rus Vladimir Putin se îndoiește de existența statelor independente total: „Pur și simplu nu există state total independente în lume. Lumea modernă este o lume definită de interdependență”. Drept argument, el a folosit exemplul Uniunii Europene.
Putin a sugerat din nou că prezența militară a Statelor Unite în Europa a subminat suveranitatea statală a respectivelor țări: „Credeți că vreuna dintre țările europene vrea ca rachete americane cu acțiune medie să apară în Europa? Nimeni nu vrea asta. Însă stau și tac. Unde este suveranitatea lor?”.
Mandatul de președinte al lui Vladimir Putin se va încheia în 2024, iar constituția în vigoare îi interzice să mai candideze. Însă Newsweek notează că prin crearea unui nou stat, prin unirea cu Belarusul, Putin ar putea fenta prevederile constituționale.
Putin, Lukașenko și declarațiile contradictorii
Chiar și așa, relațiile dintre cele două state sunt oscilante. În decembrie 2018, președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a acuzat Rusia că pregătește anexarea țării sale și că mai mulți politicieni ruși analizează posibilitățile prin care Belarusul se poate alătura din nou Rusiei, scria Associated Press. Lukașenko a adăugat că oficialii ruși nu s-au gândit la consecințele negative pe care le-ar avea anexarea Belarusului și a promis că nu va lăsa niciun alt stat să încalce suveranitatea țării sale. Mai mulți oficiali ruși au sugerat că problemele în relația cu Belarusul ar putea fi soluționate prin „integrarea profundă” a țării în Rusia. Președintele Lukașenko spune că, de fapt, „integrarea profundă” înseamnă anexare și a criticat măsurile prin care Rusia încearcă să constrângă Belarusul pentru a accepta un asemenea scenariu.
Taxarea mai dură a petrolului ar costa economia Belarusului miliarde de dolari, pe care guvernul nu își permite să le plătească. „Înțeleg ce înseamnă toate aluziile astea: vă lăsăm să luați petrol, dar voi trebuie să rupeți țara și să vă alăturați Rusiei”, a spus Lukașenko.
Președintele Belarusului și Vladimir Putin, președintele Rusiei, au avut un schimb de replici în timpul unei dezbateri televizate, după de Lukașenko l-a acuzat pe Putin că a crescut prețurile la energie pentru a forța mâna autorităților de la Minsk. „Întotdeauna îmi pun întrebarea asta: care este scopul acestor măsuri? V-ați gândit la consecințe? Cum va arăta acest lucru în țara noastră, în țara voastră, în toată comunitatea internațională? Este gata Rusia să ne anexeze cu totul, ca țară, sau vrea să ne rupă în mai multe regiuni pe care să le incorporeze apoi în teritoriul său? Când se vorbește despre integrare profundă se vorbește, de fapt, despre anexarea celor șase oblasturi ale Belarusului”, a spus președintele Belarusului.
Belarusul face parte, din 1997, din Uniunea Statală Rusia-Belarus, însă războiul din Georgia și cel din Ucraina, precum și anexarea Crimeei au ridicat semne de întrebare cu privire la intențiile Rusiei.
„Nu se va întâmpla niciodată. Suveranitatea este sacră pentru noi”, a concluzionat Lukașenko.
Alegeri în Moldova: Doar trei formațiuni ar intra în Parlament
Doar trei formațiuni politice din Repoublica Moldova ar intra în Parlament, potrivit unui sondaj de opinie realizat cu o săptămână înaintea alegerilor parlamentare. Este vorba despre Partidul Socialiștilor, care ar avea 43%, urmat la mare distanță de Partidul Democrat și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, potrivit Radio Chișinău.
Conform unui sondaj de opinie realizat de Asociația Sociologilor și Demografilor, Partidul Socialiștilor ar acumula aproximativ 43% la alegerile parlamentare, fiind urmat de Partidul Democrat, cu 17% și Blocul electoral “ACUM Platforma DA și PAS”, cu 14 la sută.
Alte formațiuni politice nu ar trece pragul electoral de 6%. Aproximativ 12,5% din respondenți nu au prezentat o opțiune de vot.
De asemenea, președintele Igor Dodon s-ar bucura de cea mai mare încredere a populației, fiind urmat, la distanță, de copreședinta Blocului ACUM, Maia Sandu și de premierul Pavel Filip, potrivit datelor sondajului. Cercetarea denotă că o mare parte din respondenți nu au încredere în corectitudinea alegerilor și în faptul că acestea sunt libere, iar majoritatea consideră reformele din Republica Moldova ca ineficiente. Schimbările instituționale frecvente desfășurate în domeniul electoral nu contribuie la stabilitatea sistemului electoral, a menționat președintele Asociației Sociologilor și Demografilor, Victor Mocanu.
De asemenea, potrivit sondajului, ceva mai mult de 22% din respondenți ar opta pentru intrarea Republicii Moldova în NATO, iar peste 60 la sută ar fi împotrivă. 41% din respondenți s-au pronunțat pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană, iar aproape 43 la sută – la Uniunea Eurasiatică.
“Sute de kilometri” de zid vor fi construiți la frontiera cu Mexicul până în 2020
“Sute de kilometri” suplimentari de zid vor fi construiți la frontiera de sud a SUA înainte de viitoarele alegeri prezidențiale, datorită “urgenței naționale” decretate de președintele Donald Trump, a declarat duminică un consilier apropiat al liderului american, informează AFP. “Avem deja circa 120 de mile (200 de km) în construcție. Cu fondurile suplimentare pe care le vom debloca, vom ajunge la câteva sute de mile până la sfârșitul viitorului an fiscal”, în septembrie 2020, a declarat consilierul pe probleme politice al Casei Albe, Stephen Miller, la postul de televiziune Fox.
Donald Trump, care nu-și ascunde dorința de a candida din nou în noiembrie 2020, a promis în timpul campaniei din 2016 că va ordona construirea unui zid lung de circa 3.200 de kilometri la frontiera cu Mexicul, singurul mijloc, potrivit lui, de a stăvili imigrația ilegală din America Centrală. Circa o treime din această frontieră a fost deja securizată de un zid, cu bariere sau sârmă ghimpată. La sfârșitul lui 2018, președintele republican a cerut Congresului SUA 5,7 miliarde de dolari pentru a acoperi alți 377 de kilometri, dar s-a lovit de refuzul democraților. După un lung conflict și mai mult de o lună de paralizie a administrațiilor federale, Donald Trump a acceptat în cele din urmă să semneze o lege de finanțare care prevede doar 1,4 miliarde de dolari pentru întărirea zidului pe o distanță de 88 de kilometri.
Deloc hotărât să arunce mănușa, Trump a proclamat vineri construirea zidului drept “urgență națională”, ceea ce ar trebui să-i permită să ocolească decizia Congresului pentru a folosi bani inclusiv de la bugetul armatei.
Germania, deloc încântată de preluarea luptătorilor ISIS
Solicitarea adresată de președintele american Donald Trump statelor europene, de a lua înapoi 800 de luptători străini ai Statului Islamic (SI), va fi “extraordinar de dificil de pus în aplicare”, a declarat ministrul german de externe Heiko Maas. Întoarcerea lor ar fi posibilă numai atunci când va fi sigur că acești oameni vor fi “trimiși imediat în fața instanței și când vor fi ținuți în custodie”, a declarat Maas. Pentru ca acest lucru să fie posibil, autoritățile au nevoie de informații și investigații penale care nu ar putea fi garantate, a spus el. “Și atât timp cât această situație se menține, cred că ar fi extrem de dificil de implementat” cererea președintelui american, a precizat șeful diplomației germane. El a adăugat că persoanele care dețin cetățenia germană au dreptul să revină în Germania, dar a menționat că în Siria nu există, în prezent, nicio modalitate de a verifica revendicările de acest tip. În concluzie, ministrul german de externe a anunțat că o decizie privind modul de acțiune va fi luată de Germania împreună cu Franța și Marea Britanie.
Norbert Roettgen, un membru proeminent al Partidului Creștin-Democrat al cancelarului Angela Merkel și președinte al comisie de politică externă a parlamentului german, a respins, de asemenea, solicitarea președintelui Trump. “Această cerere a președintelui american nu este constructivă, atât în privința tonului, cât și a conținutului”, a declarat el pentru ediția de luni a ziarului Passauer Neuen Presse. “Dacă începi să pasezi responsabilitatea de la unul la altul, aceasta nu este o abordare constructivă sau promițătoare”, a continuat el, adăugând că problema legată de cum trebuie acționat în privința luptătorii străini ai SI trebuie abordată în comun.
Președintele Donald Trump a cerut sâmbătă Europei “să ia înapoi peste 800 de luptători ai SI, pe care noi i-am capturat în Siria și i-am trimis în judecată”, amenințând că, în caz contrar, SUA se vor vedea obligate să îi elibereze. “Statele Unite nu doresc să vadă cum acești luptători ai SI se răspândesc în Europa, acolo unde se așteaptă ca ei să meargă”, a scris pe Twitter președintele Trump, adăugând “că a sosit timpul ca alții să se afirme și să facă treaba pe care “sunt atât de capabil” să o îndeplinească.
Steag rusesc, atârnat pe catedrala din Salisbury
Un enorm steag rusesc a fost atârnat pe o schelă la catedrala din Salisbury duminică, după aproape un an de la atacul cu agent neurotoxic Noviciok în acest oraș din Marea Britanie, atac imputat de Londra Rusiei. Fostul spion dublu rus Serghei Skripal și fiica sa Iulia au fost otrăviți cu Noviciok la Salisbury, în sudul Angliei, la începutul lunii martie 2018. Cei doi ruși suspecți identificați de Marea Britanie în acest caz au afirmat într-un interviu pentru postul de televiziune RT că au călătorit ca simpli turiști la Salisbury pentru a vizita “faimoasa catedrală” și faimosul ei “turn de 123 de metri”.
Un consilier local a condamnat incidentul cu steag rusesc. “Localnicii vor fi pur și simplu foarte supărați, este ca o pălmuță peste obraz”, a declarat Jo Broom. Steagul a fost deja înlăturat. “A fost un lucru remarcabil de stupid și atrage atenția asupra enormei tragedii a persoanelor implicate și a prejudiciilor aduse orașului de atacurile cu agent neurotoxic din Salisbury anul trecut”, a spus Nicholas Papadopulos, reprezentantul catedralei. O purtătoare de cuvânt a declarat că incidentul nu este de “competența poliției pentru moment”.
Rusia intenționează să trimită turiști pe orbita Pământului cu un “iaht spațial”
Rusia dezvoltă un “iaht spațial” capabil să decoleze de pe aerodromuri obișnuite ca orice aeronavă și să îi ducă pe turiști pe orbita Pământului, a declarat pentru agenția oficială rusă de presă Sputnik un proiectant șef în cadrul companiei ruse de aviație și tehnologii spațiale NPO.
Mai multe companii private lucrează la nava spațială autonomă numită Iahtul Spațial Selena (Selena Space Yacht), alături de Inițiativa Națională de Tehnologie (NTI) AeroNet și grupurile de lucru SpaceNet, a explicat Alexander Begak în cadrul unui interviu.
“Avem oportunitatea de a ateriza pe orice aerodrom, dispozitivul aterizează ca un avion... În prezent calculăm timpul optim pentru călătoria spațială, o traiectorie de zbor confortabilă, deoarece experiența ne arată că oamenii nu trebuie să se afle în condiții de zero gravitație pentru o perioadă de zece minute”, a spus Begak.
Specialistul a dezvăluit că dezvoltarea navei spațiale a început în urmă cu doi ani. Trei “iahturi spațiale” vor fi produse, fiecare dotate cu șase scaune pentru pasageri și unul pentru pilot. Deși nava va funcționa în mod autonom, pilotul va fi prezent pentru confortul pasagerilor, a precizat Begak. Costul zborului se va ridica la aproximativ 200.000 - 300.000 de dolari americani de persoană.
Potrivit lui Begak, primele zboruri ar putea avea loc peste cinci ani.
Fost director FBI: Trump nu a crezut un raport al spionajului SUA privind Coreea de Nord din cauza lui Putin
Președintele SUA, Donald Trump, nu a dat crezare unui raport al serviciilor secrete americane potrivit cărora Coreea de Nord a dezvoltat rachete balistice ce pot ajunge până în SUA, deoarece președintele Rusiei, Vladimir Putin, i-a spus că nu este adevărat, a afirmat Andrew McCabe, fost director FBI. “Esențialmente, președintele Trump a spus că nu crede că nord-coreenii aveau mijloacele de a ne ataca în Statele Unite cu rachete balistice. Nu a crezut asta pentru că președintele Putin i-a spus că nu au. I-a spus că nord-coreenii nu au în realitate acele rachete”, a afirmat McCabe, care a fost director interimar al FBI în perioada mai-august 2017.
“Oficialii din serviciile secrete au răspuns că acest lucru nu era în concordanță cu niciuna dintre informațiile pe care administrația guvernamentală le are, iar președintele a răspuns: «Nu-mi pasă. Îl cred pe Putin»“, a adăugat fostul director FBI. În noiembrie 2017, Coreea de Nord a lansat o rachetă balistică intercontinentală de tip Hwasong-15, despre care se crede că are o rază de acțiune de 13.000 de kilometri, astfel putând lovi ținte aproape oriunde pe teritoriul Statelor Unite, inclusiv Washington DC
Rusia va face eforturi uriașe pentru a influența alegerile europarlamentare
Rusia va utiliza mijloace fără precedent pentru a interveni în alegerile pentru Parlamentul European, a avertizat fostul secretar general al Alianței Nord Atlantice Anders Fogh Rasmussen, într-un interviu pentru politico.eu. “Nu există niciun dubiu cu privire la faptul că Rusia va fi un actor nociv major,” a spus Rasmussen, într-un interviu acordat în marja conferinței pe probleme de securitate de la Munich.
În același timp, a mai avertizat el, nu trebuie omis faptul că și alți actori nocivi au învățat deja lecția de la ruși. Este cazul Chinei și Iranului. Fost premier danez și șef NATO, Rasmussen conduce în prezent o agenție privată de consultanță și, în 2016, a devenit consilier al președintelui Ucrainei Petro Poroshenko, poziție din care s-a suspendat pe durata campaniei electorale, în vederea alegerilor prezidențiale care vor avea loc la sfârșitul lunii martie. El a mai spus că amestecul rușilor în campania pentru Parlamentul European includ și inducerea unei stări tensionate prin amplificarea disensiunilor politice deja existente în interiorul UE. “Rusia nu duce un război ideologic, nu este vorba despre dreapta sau stânga ideologică, întreaga campanie vizează subminarea încrederii, inducerea haosului și crearea de instabilitate”, a explicat fostul secretar general al NATO.
În acest context, un rol special va reveni dezinformării și manipulării prin falsuri grosolane (deep fakes), inclusiv înregistrări video și audio contrafăcute cu persoane care par a spune lucruri pe care nu le-au declarat niciodată. . Ramssen mai atrage atenția asupra faptului că foarte multe guverne sunt nepregătite pentru a face față acestui fenomen.
