MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Politico: UE elaborează „foi de parcurs” pentru aderare destinate celor mai promiţătoare ţări candidate, între care şi R. Moldova
Uniunea Europeană elaborează propuneri care ar oferi celor patru ţări aflate cel mai aproape de aderarea la bloc o traiectorie clară, pas cu pas, către aderare — în timp ce alte ţări rămân în urmă. Se au în vedere „foi de parcurs” specifice pentru Muntenegru, Ucraina, Moldova şi Albania, au declarat pentru POLITICO doi înalţi funcţionari ai Comisiei Europene implicaţi în elaborarea propunerilor, ca parte a eforturilor de a accelera acest proces care durează de zeci de ani.
Cele patru ţări sunt considerate favorite pentru aderarea la UE, dar se confruntă în continuare cu progrese lente şi termene neclare în ceea ce priveşte momentul în care ar putea fi admise oficial. Deşi Bruxelles-ul a susţinut de mult timp cererile lor de aderare, foile de parcurs reprezintă prima ocazie în care li se vor oferi garanţii că, dacă vor continua reformele esenţiale, vor fi admise — şi li se vor oferi termene orientative pentru finalizarea negocierilor.
Foaile de parcurs vor clarifica ce se aşteaptă de la fiecare ţară candidată, a afirmat unul dintre oficiali, şi vor stabili, de asemenea, obligaţii pentru statele membre actuale, care trebuie să-şi dea acordul pentru ca procesul să poată continua. Planurile stabilesc, de asemenea, termene orientative pentru finalizarea oficială a grupurilor de reforme, cunoscute sub denumirea de „clustere” de negociere — etape importante pe calea către aderare.
Preşedinta Comisiei, Ursula von der Leyen, s-a angajat să acorde sprijin specific ţărilor candidate „care au înregistrat cele mai mari progrese” în cadrul discursului său privind Starea Uniunii, susţinut mai devreme în luna septembrie.
Cu toate acestea, alte ţări candidate aflate într-o etapă mai timpurie a procesului, precum Kosovo, Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina, nu vor primi foile de parcurs în acest moment, au confirmat oficialii. Nici Georgia, Turcia sau Serbia nu vor primi aceste foi de parcurs, având în vedere că procesul de aderare al acestora a fost blocat din cauza preocupărilor legate de regresul democratic şi judiciar.
Un purtător de cuvânt al Comisiei a confirmat că noile foi de parcurs „vor oferi o cale către încheierea negocierilor de aderare. Acestea vor stabili o listă clară de priorităţi: termene şi obiective concrete pentru a ajuta ţările candidate cele mai avansate să finalizeze reformele necesare”.
„Imperativul geopolitic”
Liderii UE se îndreaptă din ce în ce mai mult către alte democraţii favorabile comerţului, în special din vecinătatea lor, pe fondul tensiunilor cu parteneri precum SUA, al practicilor ostile din partea Chinei şi al ameninţărilor din partea Rusiei. Oficialii sunt îngrijoraţi de faptul că procesul de aderare la UE durează prea mult, expunând potenţialii noi membri la deziluzie sau la presiuni din partea rivalilor de a renunţa la aderare. Această măsură survine în contextul în care politicile UE de „pre-extindere” fac obiectul unei revizuiri separate. Oficialii consideră că ţărilor candidate trebuie să li se ofere o cale mai bună către „integrarea treptată” în bloc, una care să utilizeze beneficiile economice şi accesul la proiecte comune pentru a le recompensa progresele înregistrate. Această revizuire a politicii, condusă de Alexandre Adam, consilierul apropiat al lui von der Leyen, urmează să fie prezentată înalţilor oficiali pe 6 octombrie; ea este concepută pentru a le menţine pe calea către UE pe măsură ce cererile lor de aderare sunt analizate.
„Extinderea… rămâne un imperativ geopolitic. Aderarea, însă, necesită timp”, se menţionează într-o versiune preliminară a textului revizuirii politicii de pre-extindere, consultată de POLITICO. „Ţările candidate trebuie să parcurgă un proces riguros, bazat pe merite, şi să realizeze reforme de anvergură şi durabile. Acest timp ar trebui valorificat pe deplin din punct de vedere strategic, atât pentru a pregăti Uniunea pentru un număr mai mare de membri, cât şi pentru a aprofunda integrarea treptată în domenii de interes reciproc.”
În cadrul acestei evaluări, von der Leyen şi comisarul pentru extindere, Marta Kos, vor propune modificări ale funcţionării interne a blocului pentru a asigura existenţa unor garanţii care să împiedice noile state membre să perturbe politicile-cheie sau să-şi încalce angajamentele. Revizuirile ar putea include clauze de urgenţă şi perioade de tranziţie înainte ca anumite drepturi de membru să fie acordate pe deplin.
„Revizuirile politicilor arată că Uniunea poate acomoda un număr mai mare de membri prin adaptări ţintite, în mare parte în cadrul tratatelor existente”, se menţionează în proiect, susţinându-se că legile fundamentale ale UE nu trebuie modificate pentru a calma îngrijorările legate de extindere.
Capitalele sunt prudente în ceea ce priveşte admiterea de noi membri, dintre care unii au doar câteva decenii de guvernare democratică, în urma regresului Ungariei în ceea ce priveşte principiile statului de drept sub fostul prim-ministru Viktor Orbán şi a utilizării de către aceasta a dreptului de veto pentru a bloca politici cheie, precum sancţiunile împotriva Rusiei şi sprijinul acordat Ucrainei. Sprijinul membrilor actuali trebuie să fie unanim pentru ca ţările candidate să poată parcurge procesul de aderare la UE. Liderii naţionali îşi vor exprima punctul de vedere cu privire la modul şi ritmul în care pot fi admise noile state membre în cadrul unui summit de două zile care va avea loc la Bruxelles, începând cu 15 octombrie; la rândul său, Comisia le va solicita sprijinul politic pentru a accelera ritmul. Consiliul European va organiza „o discuţie strategică privind extinderea şi reformele interne”, conform unui proiect de ordine de zi.
Kos a declarat pentru POLITICO luna aceasta că speră ca schimbările propuse şi discuţiile cu liderii să conducă la o „toamnă a extinderii”, după ani de progrese mai lente.
Von der Leyen se deplasează în Balcanii de Vest săptămâna aceasta pentru discuţii cu liderii din Muntenegru, Albania, Macedonia de Nord şi Kosovo. Ea va omite însă Bosnia şi Herţegovina, precum şi Serbia, ambele ţări aflându-se în plină campanie electorală naţională.
Papa Leon al XIV-lea a petrecut două ore alături de victimele abuzurilor sexuale comise de preoţi
Papa Leon al XIV-lea s-a întâlnit duminică, în timpul vizitei sale la Lourdes, cu victime ale abuzurilor sexuale comise de preoţi, după ce a îndemnat Biserica Catolică să-şi recunoască eşecurile şi să vindece „rănile adânci” provocate în sânul ei, relatează Reuters. În cadrul unei întâlniri de două ore cu şapte supravieţuitori din Franţa, papa a discutat în privat cu fiecare dintre victime şi a ascultat propunerile acestora privind îmbunătăţirea măsurilor de protecţie instituite de Biserică, potrivit unui comunicat al Vaticanului. „El le-a mulţumit pentru mărturia lor dureroasă şi şi-a reafirmat angajamentul de a se asigura că prejudiciul pe care l-au suferit nu se va repeta în cazul altora”, precizează comunicatul.
Anterior, adresându-se unei mulţimi de aproximativ 150.000 de persoane adunate pe un câmp vast lângă celebrul sanctuar din Lourdes, Leon al XIV-lea a declarat că Biserica trebuie să aibă curajul de a-şi înfrunta trecutul. „Pentru a vindeca rănile profunde, infidelităţile şi rătăcirile dureroase comise [în cadrul Bisericii], trebuie să ne aşezăm cu umilinţă sub privirea purificatoare a Domnului”, a declarat primul papă american.
Leon al XIV-lea efectuează în prezent o vizită de patru zile în trei oraşe franceze, în cursul căreia a îndemnat din nou lumea să reconsidere dezvoltarea inteligenţei artificiale.
Sâmbătă, el a adunat aproximativ 800.000 de persoane la o liturghie în aer liber pe Champs-Élysées, la Paris.
Conducătorii Bisericii din Franţa speră că acesta va contribui la refacerea reputaţiei Bisericii după publicarea, în 2021, a unui raport care a dezvăluit că aproximativ 330.000 de copii francezi au fost victime ale abuzurilor sexuale din partea membrilor clerului catolic şi a responsabililor laici pe parcursul a şaptezeci de ani, între 1950 şi 2020. În cadrul unei întâlniri cu uşile închise cu episcopii francezi, duminică, Leon al XIV-lea a abordat în mod direct „dureroasa plagă a abuzurilor asupra minorilor comise de membri ai clerului sau în contextul eclezial”, potrivit unui text furnizat de Vatican.
Papa le-a mulţumit episcopilor pentru „măsurile curajoase” pe care, în opinia sa, le-au luat pentru a face faţă scandalurilor. „Este necesar să continuăm pe calea pe care am pornit-o, menţinând cea mai mare vigilenţă”, a spus el, conform textului.
Papa Leon al XIV-lea prezentase deja scuze directe pentru scandalurile de abuzuri sexuale care au afectat credibilitatea Bisericii în întreaga lume. În timpul unei vizite în Spania, în luna iunie, el le-a declarat episcopilor din această ţară că trebuie să-i asculte pe supravieţuitori şi să le ofere despăgubiri.
Michèle Le Reun-Gaigné, copreşedintă a unei asociaţii care luptă împotriva abuzurilor sexuale în cadrul Bisericii din vestul Franţei, a declarat pentru Reuters că este sceptică în ceea ce priveşte capacitatea papei de a rezolva problema, cel puţin pe termen scurt.
Lourdes – un oraş situat la poalele Pirineilor, care atrage în fiecare an aproximativ 3 milioane de pelerini veniţi să viziteze un sanctuar dedicat Fecioarei Maria şi să se bucure de apele de izvor renumite pentru proprietăţile lor curative – este implicat într-un scandal care a zguduit Vaticanul în ultimii ani. Faţada sanctuarului este împodobită cu o serie de mozaicuri realizate de părintele Marko Rupnik, un renumit artist religios apropiat de Vatican, care a fost acuzat de abuzuri sexuale.
Acesta din urmă, acuzat de peste 20 de femei, nu s-a exprimat public cu privire la aceste acuzaţii. Cinci dintre presupusele sale victime au adresat joi o scrisoare deschisă papei, criticând vehement procesul în curs împotriva preotului la Vatican.
Mozaicurile, înalte de câteva etaje, au fost acoperite cu prelate mari de culoare galben-pal pentru vizita papei. La sosirea sa pentru liturghia de duminică, Leon al XIV-lea a fost condus în papamobilul său decapotabil lângă faţada sanctuarului şi lângă mozaicurile acoperite. Papa, care a reiterat cu tărie vineri opoziţia catolică faţă de iniţiativele în favoarea eutanaziei, la două luni după ce Franţa a instituit un drept legal la moarte pentru persoanele afectate de boli incurabile, a evocat din nou la Lourdes poziţia Bisericii cu privire la acest subiect.
Elveţienii spun „nu” înăspririi politicii de neutralitate
răspunsul „da” la referendum ar fi făcut imposibile sancţiunile împotriva Rusiei
Alegătorii elveţieni par să fi respins o propunere de aplicare mai strictă a principiului neutralităţii ţării — respingând astfel o idee care ar fi îngreunat impunerea de sancţiuni împotriva Moscovei, relatează Politico.
La un referendum care a avut loc duminică, aproximativ 7 din 10 participanţi elveţieni au votat împotriva iniţiativei „Protejarea neutralităţii elveţiene”, potrivit proiecţiilor institutului elveţian de sondaje GFS Bern. Rezultatele oficiale preliminare indică 68% pentru tabăra „nu”, la o rată de participare de 46%. Numărarea voturilor este încă în curs. Dacă propunerea ar fi fost aprobată, neutralitatea Elveţiei, consacrată în Constituţie încă din 1848, ar fi fost interpretată într-un mod mai strict, ţara nefiind autorizată să adere sau să participe la nicio alianţă militară sau de securitate şi neputând impune sancţiuni împotriva statelor ostile.
Au existat temeri că un vot „da” ar fi împiedicat efectiv Elveţia să impună sancţiuni Rusiei — cu excepţia cazului în care acestea ar fi fost aprobate de Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite, unde Moscova deţine dreptul de veto.
Rusia a susţinut deschis iniţiativa, care a fost lansată de organizaţia de dreapta Pro Switzerland. Pro Switzerland a susţinut că neutralitatea elveţiană ar trebui aplicată întotdeauna şi „nu ajustată de la caz la caz sau în mod ad hoc”. Elveţia a preluat în mare măsură sancţiunile UE împotriva Moscovei. Ţara şi-a extins lista de sancţiuni la mijlocul lunii august, în urma celui de-al 20-lea pachet de sancţiuni al UE.
Atât guvernul elveţian, cât şi Parlamentul elveţian au recomandat respingerea propunerii. Consilierul federal Ignazio Cassis, care conduce departamentul de afaceri externe al ţării, a afirmat că actualul regim de neutralitate al ţării „şi-a dovedit valoarea”. Alegătorii elveţieni se vor confrunta cu o altă chestiune legată de neutralitate mai târziu în acest an. În noiembrie, li se va cere să evalueze dacă regulile Elveţiei privind exportul de arme sunt încă adecvate scopului sau dacă ţării ar trebui să i se permită să exporte arme către un grup definit de 25 de ţări, în majoritate occidentale, chiar dacă acestea sunt implicate într-un conflict în curs. Dacă va fi aprobată, această modificare ar consolida legăturile Elveţiei cu ţările occidentale şi ar putea stimula veniturile din export ale industriei sale de apărare.
Un marş protestant probritanic printr-un cartier catolic, autorizat de justiţie pentru prima oară din 1997 încoace, împiedicat de mii de manifestanţi
Lideri britanici au îndemnat la calm în timp ce o înfruntare tensionată se prelungea în noaptea de duminică spre luni la Portadown, un oraş în Irlanda de Nord, unde manifestanţi au împiedicat un marş protestant probritanic - autorizat pentru prima oară din 1997 - de traversare a unui cartier catolic, relatează AFP.
Unii susţinători ai Ordinului Portocaliu au aşteptat într-o biserică, pe un deal, la aproximativ un kilometru şi jumătate de cartierul Garvaghy Road, unde câteva mii de manifestanţi le-au barat drumul, duminică seara, pe o ploaie torenţială.
Tensiunile au crescut după ce un tribunal a autorizat, o răsturnare-surprinză, sâmbătă seara, organizarea marşului acestei organizaţii fraterne protestante, înfiinţată cu scopul de a favoriza protestantismul, reaprinzând astfel tensiuni moştenite de la conflictul nord-irlandez. După Acordurile de Pace din Vinerea Mare din 1998, care au pus capăt conflictului din Irlanda de Nord, susţinătorii Ordinului Portocaliu nu au mai fost autorizaţi să defileze în provincia britanică.
Un dispozitiv important de securitate, cu elicoptere şi vehicule blindate, a fost desfăşurat în acest oraş situat la aproximativ 40 de kilometri sud de Belfast, a constatat un jurnalist AFP.
Unii susţinători ai Ordinului Portocaliu au părăsit biserica şi au ieşit pe deal duminică seara, însă un cordon de poliţie i-a împiedicat să înainteze. Ministrul britanic însărcinat cu Irlanda de Nord, Chris Bryant, a plecat de urgenţă de la o conferinţă laburistă, la Liverpool, pentru a se duce la faţa locului.
La sosire, el a anunţat că vrea să vorbească "faţă în faţă cu lideri politici şi comunitari pentru a încerca să stabilizeze situaţia". Irlanda de Nord a fost marcată de un conflict de 30 de ani între republicani, în principal catolici, favorabili unificării cu Irlanda, şi unionişti, în principal protestanţi, favorabili rămânerii în Regatul Unit.
Preşedintele Serbiei a demisionat, deschizând calea către alegerile anticipate
Preşedintele populist al Serbiei, Aleksandar Vučić, şi-a anunţat duminică demisia, punând capăt celui de-al doilea său mandat de cinci ani şi deschizând calea către alegerile prezidenţiale anticipate, relatează Reuters şi Euractiv.
Conform Constituţiei, Vucic nu mai poate candida la funcţia de preşedinte. Între timp, Ana Brnabić – preşedinta parlamentului care îşi încheie mandatul - va îndeplini funcţia de preşedinte interimar. Demisia lui Vucic, venită cu şapte luni înainte de încheierea mandatului său, survine în contextul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare anticipate din Serbia, programate pentru 25 octombrie, şi îi permite să fie numit prim-ministru în cazul în care Partidul Progresist Sârb (SNS) va forma noul guvern.
Vučić anunţase la un miting organizat la Belgrad la sfârşitul lunii iunie că va demisiona din funcţia de preşedinte, dar a aşteptat trei luni înainte de a-şi da demisia în mod oficial. Conform legislaţiei sârbe, alegerile prezidenţiale trebuie organizate în termen de trei luni de la demisia preşedintelui. Aceasta înseamnă că alegătorii se vor prezenta la urne de două ori în acest an: pentru alegerile parlamentare anticipate programate pentru 25 octombrie şi pentru alegerile prezidenţiale anticipate.
Înainte de a-şi depune demisia duminică, Vučić a apărut la postul public de televiziune RTS, unde a declarat că alegerile prezidenţiale vor fi convocate la mai mult de o lună după scrutinul parlamentar. „Fac apel la o concentrare deplină, la o concentrare absolută asupra alegerilor parlamentare şi asupra victoriei, deoarece alegerile parlamentare vor determina drumul pe care îl va urma Serbia”, a declarat Vučić pentru RTS.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
