MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: POLITICO: Trump avertizează că dacă va fi încarcerat, va fi "un punct de ruptură" pentru America
Donald Trump a declarat că ar accepta o pedeapsă cu arestul la domiciliu sau închisoarea, după ce săptămâna trecută a fost condamnat pentru acuzaţii penale de un juriu din New York, într-o decizie istorică, dar a avertizat că o astfel de sentinţă ar fi greu de acceptat de către public, relatează Reuters.
Pedeapsa lui Trump ar urma să fie stabilită la 11 iulie, cu patru zile înainte ca republicanii să se reunească pentru a-şi desemna oficial candidatul prezidenţial pentru a-l înfrunta pe preşedintele democrat Joe Biden în alegerile din noiembrie.
Închisoarea este o pedeapsă rară pentru persoanele condamnate în statul New York pentru infracţiunea de falsificare a registrelor contabile, acuzaţia cu care Trump s-a confruntat la procesul său. Pedeapsa maximă pentru o astfel de acuzaţie este de patru ani de închisoare, iar Trump a fost găsit vinovat pentru 34 de capete de acuzare. "Nu sunt sigur că publicul ar suporta acest lucru", a declarat duminică pentru Fox News fostul preşedinte, referindu-se la o eventuală pedeapsă cu închisoarea. "Cred că ar fi greu de suportat de către public. Ştiţi, la un moment dat, există un punct de ruptură", a avertizat el.
Strategia pentru apel
Trump a spus că va face apel la condamnarea sa de către juriul din New York, care l-a găsit vinovat pentru cele 34 de capete de acuzare formulate pentru falsificare de documente pentru a acoperi o plată către o vedetă porno înainte de alegerile din 2016, pentru ca aceasta să nu vorbească despre o presupusă relaţie sexuală cu el. Pentru a avea succes în apel, Trump, în vârstă de 77 de ani, trebuie să demonstreze că judecătorul Juan Merchan a făcut erori semnificative în supervizarea procesului. Avocaţii săi au declarat că se aşteaptă să ducă acest caz la Curtea Supremă. Duminică, Trump, care a încercat să îl descalifice pe Merchan din acest caz, a repetat acuzaţiile de părtinire din partea judecătorului şi a procurorului care a instrumentat cazul. "Curtea Supremă a Statelor Unite TREBUIE să decidă!", a scris Trump pe reţelele sociale.
Trump are de gând să facă apel după sentinţa din 11 iulie, spun avocaţii săi. Dacă apelul în instanţele din statul New York se va dovedi nereuşit, el ar putea recurge la Curtea Supremă. Avocaţii lui Trump ar trebui să convingă cel puţin patru dintre cei nouă judecători ai curţii să îi audieze cazul. Curtea Supremă are în prezent majoritate conservatoare (şase dintre cei nouă judecători), iar trei dintre judecători au fost numiţi de Trump în mandatul său de preşedinte.
Pentru a avea câştig de cauză, Trump ar trebui apoi să demonstreze că urmărirea penală din partea statului i-a încălcat drepturile constituţionale federale şi că echipa sa juridică a urmat procedurile adecvate în etapele anterioare ale procedurilor sale judiciare.
Ce vor face susținătorii lui?
Trump s-a folosit de condamnarea sa pentru a-şi intensifica eforturile de strângere de fonduri, dar nu a căutat să-şi mobilizeze susţinătorii în alt mod, spre deosebire de îndemnurile sale la protest faţă de înfrângerea sa din 2020 în faţa lui Biden, care au fost urmate de un atac mortal al susţinătorilor săi, la 6 ianuarie 2021, asupra Capitoliului american.
Întrebată ce ar trebui să facă susţinătorii lui Trump dacă va fi încarcerat, copreşedintele Comitetului Naţional Republican, Lara Trump, a declarat pentru CNN: "Ei bine, vor face ceea ce au făcut de la început, adică să rămână calmi şi să protesteze la urnele de vot pe 5 noiembrie. Nu aveţi altceva de făcut decât să vă faceţi vocile auzite tare şi clar şi să vă exprimaţi împotriva acestui lucru", a declarat nora lui Trump.
Unii susţinători ai lui Trump au afişat steaguri americane atârnate cu susul în jos în urma verdictului. Steagul inversat a fost un simbol al suferinţei sau al protestului în America de peste 200 de ani. Cel puţin un congresmen democrat şi-a exprimat duminică îngrijorarea cu privire la posibilitatea ca susţinătorii lui Trump să reacţioneze violent la condamnarea sa. "Baza lui îl ascultă. Ei nu o ascultă pe Lara Trump. Iar acesta este un alt apel periculos la violenţă", a declarat reprezentantul american democrat Adam Schiff la CNN.
"Răzbunarea"
Dar preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Mike Johnson, un aliat al lui Trump, a declarat că orice răspuns trebuie să fie legal. "Noi suntem partidul statului de drept - haosul nu este o valoare conservatoare. Trebuie să ripostăm şi o vom face cu tot ce avem în arsenal. Dar vom face acest lucru în limitele statului de drept", a declarat Johnson la "Fox News Sunday".
La rândul său, Trump a declarat la Fox News că "răzbunarea" sa va fi succesul în alegeri. Este puţin probabil ca problema să fie rezolvată înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, când Trump va încerca să recupereze Casa Albă de la Biden. Sondajele de opinie arată o cursă strânsă între cei doi politicieni şi sugerează că o condamnare ar putea afecta sprijinul lui Trump în rândul unor alegători republicani şi independenţi.
Trump se mai confruntă cu alte trei cazuri penale, inclusiv două privind presupuse eforturi de a anula pierderea alegerilor din 2020, dar este puţin probabil ca acestea să ajungă la proces sau să se încheie înainte de alegeri. El neagă săvârşirea de infracţiuni în toate cazurile şi a calificat acuzaţiile drept o conspiraţie democrată pentru a-l împiedica să candideze. Biden a încercat să apere sistemul de justiţie al naţiunii, spunând că este "nesăbuit" şi "periculos" să numeşti verdictul "măsluit". Departamentul de Justiţie al SUA neagă orice interferenţă politică.
Beijingul acuză serviciul britanic MI6 că a recrutat un cuplu de chinezi pentru a spiona
China a acuzat luni serviciul britanic de informaţii MI6 că a recrutat un cuplu care lucra pentru guvernul central de la Beijing, după luni de acuzaţii reciproce de spionaj între regimul comunist şi ţările occidentale, relatează AFP. Ministerul Securităţii de Stat a declarat într-un mesaj pe contul său oficial de WeChat că a adunat dovezi şi a luat "măsuri decisive" împotriva cuplului, adăugând că o anchetă este în curs de desfăşurare. Potrivit sursei, agenţii MI6 au recrutat un bărbat pe nume Wang, care avea un "rol confidenţial" în cadrul aparatului central de stat, împreună cu soţia sa, al cărei nume de familie este Zhou.
"Recent, după o anchetă amănunţită, organele de securitate naţională au descoperit un caz major de spionaj în care serviciile secrete britanice (MI6) au determinat un cuplu, Wang şi Zhou, care erau membri ai personalului unui organism central de stat chinez, să dezerteze", a declarat ministerul.
Potrivit acestuia, spionii britanici au început să îl abordeze pe Wang în timp ce acesta era student în Marea Britanie, în 2015, organizând mese şi vizite, pentru a-i "înţelege slăbiciunile, interesele şi cererile". Profitând de "apetitul puternic pentru bani" (al lui Wang), aceştia i-au oferit misiuni de consultanţă foarte bine plătite, folosindu-se în cele din urmă de informaţiile la care avea acces în cadrul agenţiilor de stat. MI6 l-a convins apoi să se întoarcă în China pentru a-şi continua activitatea de colectare de informaţii pentru serviciile secrete britanice.
Ministerul chinez nu a oferit niciun detaliu despre tipul de informaţii transmise. Contactat de AFP, ministrul britanic de externe, care este responsabil de comunicarea MI6, nu a avut nicio reacţie imediată.
Serviciile de informaţii europene acuză China că desfăşoară resurse colosale pentru a modela opinii, a spiona economiile şi întreprinderile şi a pătrunde în instituţii şi universităţi. Beijingul neagă categoric acest lucru.
La sfârşitul lunii aprilie, în perioada premergătoare alegerilor europene, Germania şi Regatul Unit au anunţat arestarea sau punerea sub acuzare a cinci persoane suspectate de spionaj pentru China. Una dintre aceste arestări a stârnit o controversă deosebită: cea a lui Jian Guo, un german de origine chineză care a lucrat ca asistent al eurodeputatului german Maximilian Krah, cap de listă al partidului german de extremă dreapta (AfD) pentru alegerile europene, care încep joi. Beijingul a calificat aceste suspiciuni de spionaj drept "pură invenţie".
În Marea Britanie, doi bărbaţi au fost inculpaţi la începutul lunii mai, fiind suspectaţi că au ajutat serviciile de informaţii ale teritoriului semiautonom chinez Hong Kong, un caz marcat de moartea subită a unui al treilea suspect.
Prezidenţiale în Mexic: Victorie a candidatei stângii la putere
Candidata stângii la putere şi fost primar al capitalei Ciudad de Mexico, Claudia Sheinbaum, a câştigat detaşat alegerile prezidenţiale din Mexic, potrivit unui prim sondaj realizat la ieşirea de la vot transmis de marile media, scrie AFP.
Claudia Sheinbaum, 61 de ani, a câştigat cu 57,8% din voturi faţă de 29,1% pentru fosta senatoare de centru-dreapta Xochitl Galvez, potrivit sondajului Institutului Enkoll.
Candidatul de centru Jorge Alvarez Maynez este mult în urmă (11,4%), potrivit acestui sondaj. Alte sondaje realizate de Televisa şi El Financiero anunţă, de asemenea, victoria candidatei partidului de stânga Morena, dar fără a da procente.
Sondajul a fost difuzat după ce ultimele secţii de votare de pe coasta Pacificului s-au închis la ora 19.00, ora Mexicului (luni, 01.00 GMT).
Într-un mesaj imediat după închiderea tuturor secţiilor de votare, Xochitl Galvez şi-a avertizat susţinătorii împotriva "autoritarismului" celor de la putere, adăugând: "Sunt capabili de orice".
Pe listele electorale au fost înscrişi în total 98,3 milioane de alegători. De asemenea, mexicanii au votat pentru Congres şi Senat, guvernatori în nouă din cele 32 de state, deputaţi locali şi primari. Din Tijuana până în Ciudad de Mexico, trecând prin Guadalajara, ziua a fost marcată de cozi lungi în faţa secţiilor de votare sub un soare arzător, potrivit fotografilor AFP.
"A fost emoţionant să văd cozile lungi de cetăţeni aşteptând ore întregi în soare pentru a vota", a spus candidata opoziţiei Galvez. "Eu însămi am stat la coadă trei ore la secţia mea de votare pentru a putea vota", a adăugat ea.
Sally Buzbee a demisionat din funcţia de redactor-şef la The Washington Post
Redactorul-şef al The Washington Post, Sally Buzbee, a demisionat, a anunţat duminică seara directorul prestigiosului cotidian american. Sally Buzbee, o jurnalistă cu vechime la agenţia americană de presă Associated Press, a fost prima femeie care a ocupat această funcţie de la înfiinţarea ziarului, în 1877.
Matt Murray, fost redactor-şef al The Wall Street Journal şi fost director executiv al Dow Jones, îi va lua locul lui Sally Buzbee până la alegerile prezidenţiale din SUA din noiembrie, a declarat William Lewis, directorul general al Post.
Nu a fost oferit niciun motiv pentru plecarea lui Sally Buzbee.
Într-un e-mail adresat personalului, William Lewis a anunţat, de asemenea, că speră să lanseze anul acesta "o nouă divizie", separată de echipa editorială istorică şi dedicată "jurnalismului de serviciu şi pe reţelele sociale", care va utiliza inteligenţa artificială (AI).
Matt Murray se va ocupa de această nouă entitate după alegeri, potrivit lui William Lewis, în timp ce "domeniile principale de acoperire", cum ar fi politica, economia şi reportajele, vor fi conduse de Robert Winnett, care a făcut carieră la Telegraph Media Group, proprietarul influentului cotidian conservator britanic The Telegraph. Această remaniere la conducerea ziarului este "cea mai importantă mişcare" a lui William Lewis de la preluarea funcţiei de director general în ianuarie, potrivit The Washington Post.
William Lewis a recunoscut recent că ziarul a înregistrat pierderi grele de aproximativ 77 de milioane de dolari (71 de milioane de euro) în 2023. Pentru a reduce costurile, un plan de disponibilizare voluntară a fost propus sutelor de angajaţi la sfârşitul anului 2023. Potrivit The Washington Post, în ultimele luni, William Lewis a angajat mai mulţi dintre foştii săi colegi de la Dow Jones pentru posturi cheie.
Acţionarul majoritar al Dow Jones şi The Wall Street Journal este magnatul media Rupert Murdoch, a cărui familie controlează Fox Corporation, compania-mamă a postului de televiziune conservator preferat al americanilor, Fox News.
Box office nord-american - "Garfield" învinge "Furiosa"
"The Garfield Movie" s-a clasat pe primul loc în box office-ul nord-american de weekend, depăşind campionul de săptămâna trecută, "Furiosa: A Mad Max Saga", potrivit Variety.
"Garfield" a trecut fără efort în faţă cu 14 milioane de dolari din 4.108 săli de cinema în cel de-al doilea weekend de la lansare, în timp ce "Furiosa" a rămas pe locul al treilea cu 10,7 milioane de dolari din 3.864 de săli de cinema.
"The Garfield Movie" de la Sony a obţinut până în prezent încasări de 51,5 milioane de dolari în America de Nord şi 152 de milioane de dolari la nivel global. Este un rezultat solid pentru filmul cu un buget de 60 de milioane de dolari. "Furiosa", al cincilea film din seria post-apocaliptică "Mad Max" a Warner Bros. şi regizorului George Miller, a generat 49,6 milioane de dolari pe plan intern şi 114 milioane de dolari pe plan mondial. Cu un preţ de 168 de milioane de dolari.
Deşi "Garfield" se laudă cu primul loc, este un alt weekend teribil la box office, vânzările de bilete fiind cu 65% mai mici decât în aceeaşi perioadă de trei zile din 2023.
În lipsa unei noi lansări majore care să revigoreze box office-ul, titlurile rămase - cum ar fi comedia fantasy "IF" de la Paramount şi "Regatul planetei maimuţelor" de la Disney - au completat clasamentul box office-ului.
"IF", un film pentru copii regizat de John Krasinski şi cu Ryan Reynolds în rolul principal, a urcat pe locul al doilea, cu 10,8 milioane de dolari din 3.783 de săli. După trei weekenduri de la lansare, "IF" a generat 80,4 milioane de dolari pe plan intern şi 138 de milioane de dolari pe plan mondial. Studioul a cheltuit 110 milioane de dolari pentru realizarea filmului şi multe alte milioane pentru comercializare.
Comedia de acţiune "The Fall Guy", de la Universal, cu Ryan Gosling şi Emily Blunt în rolurile principale, a completat topul cinci, cu 4,2 milioane de dolari din 2.826 de săli de cinema, în al cincilea weekend de la lansare. Filmul a generat până în prezent 80,2 milioane de dolari pe plan intern şi 157 de milioane de dolari pe plan mondial.
Un medicament al GSK pentru cancerul de sânge aproape a înjumătăţit riscul de deces
Un medicament al GSK pentru mielomul multiplu Blenrep a redus aproape la jumătate riscul de progresie a bolii sau de deces, în comparaţie cu tratamentele standard de îngrijire pentru cancerul de sânge incurabil, potrivit datelor dintr-un studiu clinic în stadiu avansat prezentat duminică la o întâlnire medicală.
În studiul efectuat pe 302 de pacienţi cu mielom multiplu recidivat sau dificil de tratat, 71% dintre cei care au primit Blenrep în asociere cu steroizi dexametazonă şi pomalidomidă erau în viaţă fără ca boala lor să se agraveze, la sfârşitul unui an.
Aceasta, comparativ cu supravieţuirea fără progresie (PFS) a 51% dintre cei care au fost trataţi cu pomalidomidă, dexametazonă şi bortezomib.
Pomalidomida este o versiune generică a Pomalyst de la Bristol Myers Squibb, în timp ce bortezomib este medicamentul generic Velcade al Takeda Pharmaceuticals. ”Abilitatea de a putea oferi un medicament precum Blenrep, care este administrat în ambulatoriu, nu necesită spitalizare, poate fi disponibil într-un cadru comunitar şi nu este restricţionat de provocările de fabricaţie, cum ar fi terapiile celulare, este cu adevărat importantă”, a declarat directorul pentru oncologie al GSK, Hesham Abdullah, într-un interviu.
Datele detaliate din studiu au fost prezentate duminică, la reuniunea Societăţii Americane de Oncologie Clinică din Chicago.
”Beneficiul PFS observat în studiu arată potenţialul combinaţiei Blenrep, dacă este aprobat, de a redefini tratamentul mielomului multiplu pentru aceşti pacienţi”, a spus GSK într-un comunicat. Producătorul britanic de medicamente intenţionează să depună cereri pentru comercializare la autorităţile de reglementare globale în a doua jumătate a anului 2024.
Mielomul multiplu, al doilea cel mai frecvent cancer de sânge din lume, începe în celulele plasmatice din măduva osoasă şi în cele din urmă perturbă producţia de celule sanguine normale. Aproximativ 35.780 de cazuri noi de mielom multiplu sunt probabil diagnosticate, cu 12.540 de decese estimate să apară în Statele Unite în acest an, potrivit Societăţii Americane de Cancer.
Un sat italian cu 46 de locuitori are 30 de candidaţi la alegerile locale
Ultima dată când Igor De Santis a candidat pentru funcţia de primar în Ingria, un mic sat înconjurat de păduri şi munţi în apropiere de Torino, a obţinut o victorie zdrobitoare. Dar se confruntă acum cu o provocare dificilă în încercarea sa de a obţine un al patrulea mandat, după ce mama sa s-a alăturat unei tabere rivale, relatează The Guardian.
Ingria, unul dintre cele mai mici sate din Italia, are 46 de locuitori. Alte 26 de persoane, înregistrate pentru a vota din străinătate, completează electoratul.
De Santis, în vârstă de 42 de ani, a condus administraţia din 2009 şi se aştepta la o concurenţă în cursa pentru primărie din partea unui consilier al opoziţiei, Renato Poletto, în vârstă de 70 de ani. Situaţia a devenit mai complicată când Stefano Venuti, un rezident din Milano care are o a doua casă în Ingria, şi-a lansat candidatura. "Nu ne aşteptam la asta", a declarat De Santis.
Şi apoi micro-lupta a fost complet tulburată de faptul că Poletto a anunţat că a obţinut sprijinul mamei lui De Santis, Milena Crosasso, şi a propus-o pentru un post de consilier în scrutinul pentru alegerea noului consiliu din 8-9 iunie, ca parte a unei liste care cuprinde nouă femei şi un bărbat. În total, 30 de persoane - aproximativ două treimi din locuitorii satului - sunt acum în competiţie pentru posturi.
"Am rugat-o șpe mamaț să mi se alăture, dar după ce a văzut că pe lista lui Poletto se aflau mai ales femei, a decis să meargă cu ei", a declarat De Santis. "Toţi sunt voluntari care au muncit foarte mult pentru sat".
Crosasso a spus că rivalitatea nu va avea un impact asupra armoniei familiei. "Atât eu, cât şi fiul meu dorim ce este mai bun pentru comunitate şi aceasta este o oportunitate de a da glas punctelor de vedere ale femeilor fără a slăbi legăturile de familie", a spus ea.
Ingria se află în Valea Soana din Italia şi se confruntă cu probleme similare cu cele ale altor sate de munte, cum ar fi depopularea, serviciile insuficiente şi problemele legate de zăpadă în timpul iernii. Din 2022, când a fost desemnat ca fiind printre cele mai "frumoase" sate din Italia, a trebuit să facă faţă şi unei creşteri a turismului. "A existat o creştere incredibilă şi trebuie să gestionăm acest lucru", a spus De Santis. "Sunt puţini rezidenţi, dar o mulţime de case secundare. Principalul nostru obiectiv este să păstrăm frumuseţea Ingriei."
Venuti a declarat pentru cotidianul Corriere della Sera că a decis să candideze la primărie după ce a fost îndemnat de localnici. "M-am integrat foarte bine", a spus el. În ciuda competiţiei, De Santis, al cărui bunic a fost primar al oraşului Ingria timp de 30 de ani, a declarat că este "optimist" că ar putea câştiga.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
