MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Planul în 10 puncte al Ucrainei pentru oprirea războiului
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski le-a cerut marți liderilor G20, reuniți în Indonezia, să-și depășească divizările și să devină “co-creatori ai păcii” pentru a pune capăt războiului “distructiv” dus de Rusia, împotriva căreia țările occidentale încearcă să-și sporească presiunea.
Cea mai importantă reuniune a liderilor mondiali de la începerea pandemiei s-a deschis în absența președintelui rus Vladimir Putin, la Nusa Dua, pe insula indoneziană Bali. Acesta este primul summit care se desfășoară după aproape nouă luni după declanșarea unui război sângeros cu consecințe economice grave pentru planetă și o amenințare nucleară ce planează asupra lumii.
Revenit de la Herson, oraș din sudul Ucrainei care tocmai a fost recucerit de armata sa, Volodimir Zelenski a fost unul dintre primii lideri care s-a exprimat prin videoconferință în fața a ceea ce el a numit “G19”, excluzând Rusia. În sală se afla totuși prezent șeful diplomației ruse Serghei Lavrov, prin care Vladimir Putin este reprezentat.
“Sunt convins că acum este momentul când războiul distructiv al Rusiei trebuie și poate fi oprit”, a declarat președintele ucrainean, îmbrăcat în familiarul său T-shirt kaki. El a subliniat că “fiecare zi de întârziere înseamnă noi ucraineni morți, noi amenințări la adresa lumii și o creștere nebunească a pierderilor din cauza continuării agresiunii ruse - pierderi pentru întreaga lume”. El și-a detaliat planul pentru a restabili pace și a “salva mii de vieți”: să nu se aibă încredere în Rusia, să nu se tolereze “nicio scuză pentru șantajul nuclear” în fața “amenințărilor nebunești” ale Moscovei și să se realizeze un schimb total de prizonieri.
Invazia rusă nu figurează pe agenda oficială a G20
Președintele ucrainean a subliniat că războiul Rusiei trebuie să se încheie într-un mod just, în baza Cartei ONU și a dreptului internațional, și nu “oricum”, potrivit Ukrinform, care detaliază planul în zece puncte prezentat de Volodimir Zelenski:
1) Securitate nucleară - Rusia trebuie să-și retragă imediat trupele de la centrala nucleară din Zaporojie, care să fie plasată sub controlul AIEA și al personalului ucrainean;
2) Securitate alimentară: Prelungirea acordului privind exportul de cereale ucrainene și extinderea acestuia pentru ca nave cu alimente să poată pleca și din porturile din Nikolaev și Olvia. De asemenea, Ucraina solicită tuturor țărilor să se alăture inițiativei Grain From Ukraine - asistență alimentară pentru cei mai săraci. Prima nava Nord Vind urmează să plece în Etiopia cu 27.000 de tone de grâu;
3) Securitate energetică. Zelenski a cerut accelerarea furnizării de sisteme de apărare antiaeriană și de apărare antirachetă pentru ca Ucraina să se poată apăra împotriva noilor atacuri rusești asupra infrastructurii energetice. Kievul propune trimiterea unei misiuni ONU pentru inspectarea infrastructurii energetice critice a Ucrainei în vederea evaluării daunelor și a nevoilor de reconstrucție și pentru a preveni distrugerea lor în continuare. Volodimir Zelenski a cerut, de asemenea, o limitare a prețului la resursele energetice rusești.
4) Eliberarea tuturor prizonierilor și a celor deportați în Rusia. Ucraina propune eliberarea prizonierilor după formula “toți pentru toți”;
5) Punerea în aplicare a Cartei ONU și restabilirea integrității teritoriale a Ucrainei și a ordinii mondiale;
6) Retragerea trupelor ruse și încetarea ostilităților. Rusia trebuie să-și retragă toate trupele și formațiunile armate de pe teritoriul Ucrainei, iar Kievul să poată prelua controlul asupra tuturor secțiunilor graniței sale de stat cu Federația Rusă.
7) Justiție. Întreaga lume trebuie să recunoască un tribunal special instituit pentru crima de agresiune rusă împotriva Ucrainei și crearea unui mecanism internațional care să compenseze toate pierderile cauzate de război;
8) Ecocid, nevoia de protecție imediată a naturii. Ucraina are nevoie de ajutor pentru deminare, fonduri și tehnologii pentru restabilirea instalațiilor de tratare a apei;
9) Prevenirea escaladării. Ucraina are nevoie de garanții de securitate, proiectul lor Kyiv Security Compact fiind deja prezentat de Kiev.
10) Stabilirea sfârșitului războiului. “Când toate măsurile antirăzboi vor fi implementate, când securitatea și justiția vor începe să fie restabilite, părțile trebuie să semneze un document care să stabilească sfârșitul războiului”, a spus Zelenski.
Invazia rusă în Ucraina ca atare nu figurează pe agenda oficială a G20, dar aceasta domină reuniunea, atât timp cât ea îngrijorează și adâncește diviziunile între țările occidentale care susțin Kievul și altele, cu China în frunte, ce refuză să condamne Moscova.
Gazdă a evenimentului, președintele indonezian Joko Widodo a lansat un apel în discursul său în deschiderea summitului de a se “pune capăt războiului”:”Nu trebuie să divizăm lumea în mai multe tabere. Nu trebuie să lăsăm lumea să alunece într-un nou Război rece”.
Adunarea Generală a votat o rezoluție pentru ca Rusia să plătească despăgubiri de război Ucrainei
Adunarea Generală a ONU a adoptat luni o rezoluție neobligatorie în favoarea creării unui mecanism de despăgubire pentru distrugerile, de natură umană și materială, cauzate de invazia Rusiei în Ucraina. Spre deosebire de Consiliul de Securitate, unde Rusia are drept de veto, Moscova nu s-a putut opune adoptării acestei rezoluții susținute de Ucraina, Canada, Țările de Jos și Guatemala, care a primit 94 de voturi, mai puțin decât cele 143 de condamnare a anexărilor ilegale ale Rusiei pe 12 octombrie. Împotrivă au votat 14 țări, printre care Rusia, China, Cuba, Mali sau Etiopia și s-au abținut 73 de țări, în principal de pe continentul african, dar și Brazilia, Israel sau India.
Această rezoluție cere ca Rusia să fie “considerată responsabilă pentru orice încălcare” a dreptului internațional și a Cartei ONU în Ucraina și “să își asume consecințele juridice ale tuturor actelor sale ilegale la nivel internațional, în special prin repararea daunelor” materiale și umane. Stabilește, de asemenea, necesitatea de a crea,”în cooperare cu Ucraina, un mecanism de reparare” și “un registru internațional al daunelor pentru a lista probe și informații referitoare la cererile de despăgubire” ale persoanelor fizice, juridice și ale statului ucrainean.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a salutat rezoluția.”De la eliberarea Hersonului la victoria diplomatică de la New York. Adunarea Generală a Națiunilor Unite tocmai a dat undă verde creării unui mecanism de despăgubire de către Rusia pentru crimele comise în Ucraina”, a declarat el pe Twitter. “Agresorul va plăti pentru ce a făcut!”, a adăugat Zelenski.
Richard Gowan, analist la International Crisis Group, a explicat pentru AFP că “rezoluția nu va fi obligatorie, dar va oferi Ucrainei o bază politică pentru a pregăti terenul pentru a obține despăgubiri din partea Rusiei”. Astfel,”registrul de daune propus ar cuantifica ceea ce se datorează Ucrainei”.
În discursul său, ambasadorul ucrainean a dat exemplul Comisiei de compensare înființată de Consiliul de Securitate al ONU și care a activat între 1991 și 2022, care i-a permis Kuweitului să recupereze din partea Irakului 52,4 miliarde de dolari pentru daunele cauzate de invazia din august 1990.
De ieri, suntem oficial peste 8 miliarde de oameni
“vârful” va fi atins în 2080, circa 20,4 miliarde de locuitori
Populația mondială a depățit marți opt miliarde de locuitori, potrivit unor estimări oficiale ale Organizației Națiunilor Unite (ONU), care vede în acest lucru “un jalon important al dezvoltării umane” și o amintire, în timpul COP27, a “responsabilității noastre comune de a avea grijă de planeta noastră”. ONU consideră că “această creștere fără precedent” - existau 2,5 miliarde de locuitori în 1950 - este rezultatul “unei creșteri treptate a duratei de viață mulțumită progreselor realizate în domeniul sănătății publice, nutriției, igienei personale și medicinei”.
Însă creșterea demografică ridică totodată provocări redutabile țărilor celor mai sărace - în care se concentrează. Terra avea mai puțin de un miliard de locuitori până în anii 1800, însă a trecut de la șapte la opt miliarde în doar 12 ani. Un semn al încetinirii demografice este faptul că are nevoie de aproximativ 15 ani pentru a atinge nouă miliarde de locuitori în 2037. ONU preconizează un “vârf” de 20,4 miliarde de locuitori în anii 2080 și o stagnare până la sfârșitul acestui secol.
Kari Lake, protejata lui Trump, suferă o înfrângere zdrobitoare în Arizona
O candidată republicană susținută de Donald Trump, Kari Lake, a eșuat luni să cucerească fotoliul de guvernator al Arizonei, potrivit presei, un nou eșec de mare anvergură pentru fostul președinte, care ar urma să își anunțe marți candidatura la prezidențialele din 2024, potrivit agenției AFP. Într-o competiție strânsă și tensionată în acest stat-cheie, democrata Katie Hobbs a câștigat detașat în fața unei figuri emblematice a trumpismului.
Kari Lake, convinsă că alegerile prezidențiale din 2020 i-au fost furate lui Donald Trump – în ciuda lipsei de dovezi, a scris luni seară pe Twitter: „Oamenii din Arizona știu când sunt jefuiți”. Fostul președinte a denunțat imediat validitatea alegerilor pe rețeaua sa Truth. „Tocmai i-au furat alegerile lui Kari Lake. Asta e cu adevărat grav!”
Această femeie de 53 de ani, care revendică porecla „Trump în fustă” pe care i-a dat-o stânga, a fost una dintre personalitățile marcante ale campaniei electorale. Ea era văzută ca unul dintre locotenenții republicanului în timpul alegerilor de la jumătatea mandatului, care au avut loc pe 8 noiembrie. Fosta prezentatoare a filialei locale Fox News își transformase notorietatea din televiziune în capital politic, cultivând imaginea unei rebele atinse de har, care a abandonat „presa coruptă”.
Imigrație, criminalitate, declin… această mamă a doi copii a preluat toate temele mentorului ei. Radicalismul ei îi adusese titlul de „amenințare la adresa democrației” de către o mare parte a presei americane, care o imagina deja ca pe un posibil vicepreședinte al lui Donald Trump în 2024.
Bezos anunță că va dona, cât timp este în viață, cea mai mare parte a averii sale de 124 de miliarde de dolari
Jeff Bezos va dona cea mai mare parte din averea sa personală în valoare de 124 de miliarde de dolari unor scopuri caritabile și va face acest lucru în următorii câțiva ani sau cel puțin cât timp este în viață. Fondatorul Amazon a făcut anunțul în exclusivitate pentru CNN, precizând că averea sa va fi donată unor proiecte pentru “lupta împotriva schimbărilor climatice” și a “diviziunilor sociale și politice profunde care afectează umanitatea”, notează La Stampa.
Bezos nu a furnizat date și nici detalii privind proiectele. Dar, în orice caz, pentru CNN este prima dată când omul de afaceri anunță că vrea să doneze cea mai mare parte din averea sa. Miliardarul a făcut aceste dezvăluiri cu ocazia unui intreviu pe care l-a acordat postului CNN sâmbătă, din casa lui din Washington. Bezos, care a vorbit în prezența partenerei sale, jurnalista Lauren Sánchez, a spus că împreună încearcă să identifice instrumentele și proiectele potrivite pentru a face aceste donații. Președintele executiv al Amazon este în prezent al patrulea cel mai bogat om din lume, după Elon Musk (203 miliarde în active personale), Bernard Arnault (138 miliarde) și Gautam Adani (125 miliarde).
Miliardarul american nu a dat prea multe detalii despre felul în care se va desfășura această mare acțiune de caritate, însă atunci când a fost întrebat dacă intenționează să-și doneze majoritatea activelor sale din timpul vieții, Bezos a răspuns clar: “Da, vreau”.
Rod Stewart a refuzat o ofertă de un milion de dolari pentru a cânta în Qatar
Starul rock Rod Stewart a dezvăluit presei britanice săptămâna aceasta că a refuzat o ofertă de un milion de dolari pentru a cânta la Cupa Mondială FIFA din Qatar, care va începe pe 20 noiembrie. “Mi s-au oferit o mulțime de bani, peste un milion de dolari, să cânt acolo. Asta a fost acum 15 luni”, a declarat cântărețul pentru The Times. El precizează că a refuzat: „Nu era ce trebuia”.
În urmă cu câteva zile, cântăreața Dua Lipa a anunțat că nu va participa la ceremonia de deschidere a Cupei Mondiale din 2022. „Nu o voi face și nu am avut niciodată negocieri pentru asta”, a scris vedeta pe Instagram.
Cauza acestor refuzuri: multiplele încălcări ale drepturilor omului în Qatar, în special în ceea ce privește femeile, persoanele LGBT sau migranții care lucrează la construcția de stadioane. „Aștept cu nerăbdare să vizitez Qatar când își va îndeplini toate promisiunile în materie de drepturile omului pe care le-a făcut, așa cum a câștigat dreptul de a găzdui Cupa Mondială”, a spus cântăreața.
Mai multe vedete sunt așteptate la spectacolul organizat în deschiderea Cupei Mondiale dintre Qatar și Ecuador. Se așteaptă să participe cântăreața columbiană Shakira, precum și Jungkook de la BTS și rapperul american Lil Baby. Pe parcursul Cupei Mondiale FIFA din Qatar vor fi organizate concerte cu personalități precum Black Eyed Peas, Post Malone, Robbie Williams, Maroon 5, Major Lazer, Fatboy Slim sau David Guetta.
Actorul John Aniston, tatăl lui Jennifer Aniston, a murit la vârsta de 89 de ani
Actorul John Aniston, tatăl lui Jennifer Aniston, a murit la 11 noiembrie, la vârsta de 89 de ani. „Dragă tată... John Anthony Aniston, ai fost unul dintre cei mai frumoși oameni pe care i-am cunoscut vreodată. Te voi iubi mereu”, a publicat Jennifer Aniston pe Instagram, luni, în memoria tatălui ei.
Născut în Creta în 1933, John Aniston, pe numele său adevărat Ioánnis Antónios Anastasákis, a fost cunoscut în special pentru rolul său din serialul „Days of our lives”/ „Tânăr și neliniștit”, în care a jucat mai întâi în 1970 rolul Dr. Eric Richards, înainte de a părăsi soap opera. Revenit în distribuție în 1985, el l-a interpretat pe Victor Kiriakis și a avut apariții în foileton până recent. El a apărut în mai mult de 2800 de episoade.
Actor de seriale, John Aniston a jucat și în seriale emblematice din anii 1960 precum „The Virginian” sau „Mission impossible”. A fost văzut și în „Kojak”, în 1974, în care Telly Savalas, nașul lui Jennifer Aniston, era eroul. În anii 1980, el a avut un rol în serialul „Search for Tomorrow”. În anii următori, a apărut în „Supercopter”, „Star Trek: Voyager” sau „Gilmore Girls”. Sau în „Nuntă à la grec”, serialul derivat din film. Mai recent, el a jucat în 2009 în serialul polițist „Cold Case” și în „Mad Men” în 2010.
Șase țări au plătit 750.000 de dolari la hotelul lui Trump în timpul mandatului său
Mai multe state din Golf, China și Malaezia au cheltuit peste 750.000 de dolari la un hotel din Washington deținut de Donald Trump în timpul președinției sale, potrivit unor documente publicate luni de Congresul SUA.
Miliardarul republican - care este așteptat să anunțe că va candida pentru un al doilea mandat - a păstrat un hotel pe numele său în apropierea Casei Albe și după alegerea sa în 2016. Fosul președinte inaugurase hotelul care îi purta numele chiar în anul alegerii sale și a fost acuzat de „conflict de interese”, deoarece hotelul era frecventat de delegații străine. După mai multe răsturnări de situație, Curtea Supremă a SUA a închis cazul în ianuarie 2021, fără a dezvălui detaliile cheltuielilor. Însă o comisie a Camerei Reprezentanților - controlată încă de democrați -, a obținut recent documente de la compania Mazars, care se ocupă de contabilitatea Organizației Trump. Acestea arată că „șase țări au cheltuit peste 750.000 de dolari la hotelul președintelui Trump, plătind până la 10.000 de dolari pe noapte pentru camere de lux”, a anunțat reprezentanta Carolyn Maloney, care conduce aceastră comisie. „În același timp, ei încearcau să influențeze politica externă a SUA”, a adăugat ea într-o declarație.
De exemplu, Malaezia a cheltuit aproape 260.000 de dolari în 2017 pentru a-l găzdui pe premierul Najib Razak și anturajul său în timpul unei vizite de stat în SUA, deși acesta era investigat de justiția americană pentru deturnarea a miliarde de dolari din fondul suveran de investiții 1MDB, se arată în document.
În 2018, autoritățile din Qatar au plătit peste 300.000 de dolari la hotel înainte de o vizită a emirului Tamim bin Hamad al-Thani. Chiar și China, ale cărei relații cu Statele Unite sunt mai tensionate, a cheltuit, prin intermediul ambasadei sale de la Washington, aproape 20.000 de dolari la acest hotel în 2017, precizează comisia Congresului.
Celelalte trei țări care au contribuit la încasările hotelului lui Trump au fost Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită și Turcia, potrivit CNN. În urma acestor dezvăluiri, Carolyn Maloney a scris Arhivelor Naționale pentru a obține mai multe documente, cu scopul, spune ea, de a propune o lege pentru a supraveghea afacerile viitorilor președinți.
Donald Trump a vândut hotelul în mai 2022 pentru 375 de milioane de dolari.
