MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Operațiunea Kursk. Moscova face eforturi intense pentru a-și recupera teritoriul
„Am impresia că rușii au oameni nelimitați”, spune un comandat ucrainean de unitate
Oficialii ucraineni au recunoscut că 40% din teritoriul pe care l-au cucerit la sfârșitul verii a fost de atunci recucerit de ruși, dar recentele atacuri rusești în regiunea Kursk s-au dovedit pe cât de ineficiente pe atât de costisitoare, relatează CNN într-un reportaj despre situația din regiunea rusească de la granița cu Ucraina unde forțele ruse fac eforturi însemnate pentru a recupera teritoriul pierdut după o incursiune surpriză a ucrainenilor.
Un atac rusesc deșfășurat duminică în zori în regiunea rusă Kursk nu a ajuns nici măcar la un schimb de focuri, însă a trădat intensitatea luptei de pe teritoriul rus. Cinci ruși au înaintat în zorii zilei de duminică, dar, după cum arată imaginile termice ale dronelor, au fost uciși sau răniți de o dronă în timp ce încercau să se ascundă în pădure.
„Am impresia că rușii au oameni nelimitați”, a declarat Oleksandr, un comandant de unitate din cadrul batalionului 225 de asalt, descriind confruntarea dintr-o cafenea din orașul ucrainean Sumî, 11 ore mai târziu. „Ei trimit grupuri și aproape nimeni nu rămâne în viață. Iar a doua zi, grupurile vin din nou. Următorii ruși, se pare, nu știu ce s-a întâmplat cu cei care au atacat anterior. Ei merg acolo, în necunoscut. Nimeni nu le spune nimic despre asta și nimeni nu se întoarce”.
Oleksandr și doi colegi cu care CNN a discutat au probleme de auz din cauza bombardamentelor constante. Ei oferă o perspectivă rară asupra ocupației ucrainene de aproape patru luni a orașului Kursk.
Invazia din august a marcat un succes tactic rar și un câștig strategic pentru Kiev, deși utilizarea unui număr însemnat de soldați și blindate în asalt a condus la critici potrivit cărora lipsurile create de invazie au contribuit la avansul Rusiei pe frontul de est din Donbas.
Susținătorii operațiunii Kursk sugerează că aceasta a oferit Kievului o pârghie vitală pentru orice viitoare discuții de pace, precum cele care ar putea fi lansate de președintele ales al SUA, Donald Trump, ceea ce înseamnă că Ucraina trebuie să mențină un punct de sprijin în zonă cel puțin până în primăvară.
Oleksandr s-a declarat încrezător că unitatea sa poate rezista, dar spune că nu știe exact care este obiectivul final. „Nu știu care este cu adevărat obiectivul”, a spus el. „Poate că ar trebui să ne plimbăm pe aici timp de patru luni și apoi să ne întoarcem și să plecăm, de exemplu… Dacă obiectivul este să rezistăm până la un anumit punct, o vom face”.
Mesajul pentru Trump
Întrebat care ar fi mesajul său pentru Trump, Oleksandr a cerut Occidentului să mențină garanțiile de securitate pe care le-a oferit Ucrainei în schimbul renunțării la armele sale nucleare, într-un tratat din 1994 cunoscut sub numele de Memorandumul de la Budapesta, în care Rusia, Regatul Unit și Statele Unite au oferit Ucrainei, Belarusului și Kazahstanului garanții pentru renunțarea la armele lor nucleare din era sovietică. „Ne-ați luat armele nucleare? Ne-ați promis acoperișul vostru”, a spus Oleksandr. „Țineți-vă cuvântul. Suntem măcelăriți, iar voi încă încercați să vă jucați, să vă apărați interesele. A trebuit să dați tot ce ați putut pentru a pune capăt acestui război în două zile. Cine va mai crede cuvintele SUA sau ale Angliei?”, a spus el.
El a spus că trupele ruse cu care s-au confruntat ucrainenii la Kursk erau un amestec de parașutiști bine antrenați din Brigada 76, dar și ceceni mai puțin organizați și mercenari africani. Dar nu a văzut niciun semn al celor 12.000 de soldați nord-coreeni care, potrivit Pentagonului, au fost trimiși la Kursk. De asemenea, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat duminică agenției japoneze de presă Kyodo că unii nord-coreeni au fost uciși de forțele ucrainene și că aceștia vor fi folosiți în cele din urmă ca „carne de tun” de către Kremlin.
„Când îi vom prinde sau când vom vedea un cadavru, atunci voi ști sigur că sunt aici”, a spus Oleksandr.
Şeful NATO îl avertizează pe Trump cu privire la „ameninţarea teribilă” la adresa SUA în cazul în care Ucraina este împinsă către un acord de pace prost
Noul secretar general al NATO, Mark Rutte, îl avertizează pe Donald Trump că SUA se vor confrunta cu o „ameninţare teribilă” din partea Chinei, Iranului şi Coreei de Nord, dacă Ucraina este împinsă să semneze un acord de pace în condiţii favorabile Moscovei. Într-un interviu acordat Financial Times (FT), Mark Rutte a declarat că aprofundarea legăturilor dintre adversarii SUA pune America în pericol şi îi cere preşedintelui ales să rămână alături de NATO şi să continue să sprijine Ucraina.
Mark Rutte a menţionat că există riscul ca Rusia să furnizeze tehnologie de construcţie a rachetelor către Coreea de Nord, în timp ce Iranului i-ar pune la dispoziţie o linie de finanţare. Într-o referire aparentă la Taiwan, el a avertizat voalat că preşedintele chinez Xi Jinping „s-ar putea gândi la altceva în viitor, dacă nu există un acord bun (pentru Ucraina)”.
„Nu putem avea o situaţie în care (liderul nord-coreean) Kim Jong Un şi liderul rus şi Xi Jinping şi Iranul să bată palma pentru că am ajuns la o înţelegere care nu este bună pentru Ucraina, deoarece pe termen lung aceasta va fi o ameninţare gravă la adresa securităţii nu numai a Europei, ci şi a SUA”, a declarat Rutte pentru FT în primul său interviu în calitate de şef al alianţei militare occidentale.
Rutte a precizat că i-a spus aceste lucruri lui Trump la întâlnirea lor din Florida din 22 noiembrie, ca parte a unui efort de a-l convinge pe preşedintele ales al SUA să rămână angajat cu aliaţii occidentali şi să continue sprijinul american pentru Ucraina. „Uitaţi-vă la tehnologia rachetelor care este acum trimisă din Rusia în Coreea de Nord, care reprezintă o ameninţare gravă nu numai pentru Coreea de Sud, Japonia, ci şi pentru continentul american”, susţine Rutte că i-a spus lui Trump. „Iranul primeşte bani de la Rusia în schimbul, de exemplu, al rachetelor, dar şi al tehnologiei dronelor. Iar banii sunt folosiţi pentru a susţine Hezbollah şi Hamas, dar şi pentru a direcţiona conflictul dincolo de regiune”, i-a explicat şeful NATO. „Aşadar, faptul că Iranul, Coreea de Nord, China şi Rusia colaborează atât de strâns înseamnă că aceste diferite părţi ale lumii în care există conflicte şi care trebuie gestionate de politicieni sunt din ce în ce mai conectate”, a spus Rutte. „Şi există un Xi Jinping care urmăreşte foarte atent ce iese din asta”, a adăugat el, într-o referire aparentă la temerile că, dacă Rusiei i se permite să preia părţi mari din Ucraina, liderul chinez s-ar putea simţi încurajat să folosească forţa împotriva Taiwanului. „Acestea au fost punctele pe care i le-am prezentat”, a rezumat Rutte.
În timpul campaniei sale pentru preşedinţie, Trump a promis să pună capăt războiului din Ucraina în „24 de ore”. El l-a ales pe fostul general Keith Kellogg ca emisar special pentru Ucraina şi Rusia, care a cerut îngheţarea liniilor de luptă existente şi forţarea Kievului şi a Moscovei să se aşeze la masa negocierilor.
Postare pe un cont de X atribuit ideologului lui Putin: România va fi parte a Rusiei
Un mesaj postat pe un cont de X atribuit ideologului lui Putin, Alexandr Dughin, afirmă că ”România va fi parte a Rusiei”. Purtătorul de cuvânt al MAE a reacţionat tot pe X. ”Unde pot fugi din SUA progresiştii şi elita democraţilor? Canada? Trudeau a fost recent la Mar-o-Lago. Israel? Există un război. Londra, Paris, Dubai? Exact acolo unde au fugit liberalii ruşi. Sau Moldova? Va face parte din România în curând. Dar România va fi parte a Rusiei”, conform unei postării de pe contul de X atribuit lui Dughin.
Această postare este urmată de o alta: ”Poate fi şi Australia şi Noua Zeelandă. Pentru moment, un loc mai sigur. Europa poate cădea sau trece în mâinile populiştilor de dreapta. Sau să fie grav afectată de Oreşnik (n..r. - racheta hipersonică experimentală rusească)”.
Purtătorul de cuvânt al MAE a dat replica tot printr-o postare pe X.
”Atât de previzibil! Odată ce românii şi-au sărbătorit cu mândrie Ziua Unirii ieri, ni se reaminteşte că Rusia nu recunoaşte Unirea. A făcut acest lucru doar cu mare reţinere, sub efectul combinat al voinţei suverane româneşti şi al presiunii puterilor occidentale. Acelaşi lucru va face Rusia să eşueze din nou”, se arată în postare.
Rusia şi Belarus vor semna un pact de securitate istoric
Preşedintele rus Vladimir Putin şi omologul său belarus, Aleksandr Lukaşenko, vor semna vineri un pact de securitate istoric care reflectă schimbările geopolitice globale, a anunţat marţi agenţia rusă de ştiri RIA. Acordul se va număra printre o serie de documente pe care cei doi lideri urmează să le semneze la Minsk, capitala Belarusului, cu ocazia celei de-a 25-a aniversări a Uniunii Statale, o uniune şi o alianţă fără frontiere între cele două foste republici sovietice vecine.
„Acoperim subiecte de securitate statală, publică, economică, vorbind despre asigurarea stabilităţii în dezvoltarea economiilor noastre”, a declarat Igor Nazaruk, ministrul adjunct de externe belarus, citat de agenţia rusă. „Acesta este conceput pentru a lua în considerare condiţiile externe schimbate, când lumea trece la o ordine mondială policentrică”, a adăugat el, precizând că este vorba despre un acord „istoric”.
Agenţia rusă nu a dat alte detalii despre pact. În calitate de preşedinte, Lukaşenko a condus autoritar Belarusul în ultimele trei decenii şi a fost un aliat loial al lui Putin, permiţând ca teritoriul său să fie folosit ca rampă de lansare pentru invazia rusă la scară largă în Ucraina, în 2022. Invazia a fost urmată de o activitate militară intensă şi de exerciţii comune ale forţelor aeriene ale Rusiei şi Belarusului, ceea ce a reaprins temerile că Minskul s-ar putea pregăti pentru un rol mai activ în conflict. În plus, Rusia a depozitat în Belarus arme nucleare strategice, o premieră după Războiul Rece.
Lukaşenko, în vârstă de 70 de ani, considerat „ultimul dictator din Europa”, urmează să aibă alegeri prezidenţiale în ianuarie. El a declarat că va ordona trupelor sale să lupte alături de Rusia doar dacă o altă ţară ar lansa un atac asupra Belarusului.
Putin prezintă conflictul din Ucraina ca parte a unei bătălii existenţiale cu un Occident decadent şi în declin, despre care spune că a umilit Rusia după căderea Zidului Berlinului în 1989 prin invadarea a ceea ce el consideră a fi sfera de influenţă a Moscovei.
Donald Trump va fi prezent la Paris, la redeschiderea catedralei Notre-Dame
Preşedintele ales al SUA, Donald Trump, a anunţat, luni, că va fi prezent, sâmbătă, la Paris pentru a participa la ceremoniile organizate pentru redeschiderea catedralei Notre-Dame, devastată de un incendiu în urmă cu cinci ani şi jumătate.
Aceasta va fi prima călătorie în străinătate a lui Donald Trump de la câştigarea alegerilor prezidenţiale din SUA. „Preşedintele Emmanuel Macron a făcut o treabă extraordinară pentru a readuce Notre-Dame la gloria sa de odinioară, şi nu numai. Aceasta va fi o zi foarte specială pentru toată lumea!”, a scris Donald Trump în social media.
Catedrala Notre-Dame din Paris a fost devastată în aprilie 2019 de un incendiu.
Numeroase personalităţi franceze şi străine - dar nu şi Papa Francisc, care urmează să sosească la Ajaccio, în Corsica, pe 15 decembrie - au fost invitate la ceremoniile de redeschidere a catedralei pentru cult, programate pentru weekendul 7 şi 8 decembrie. Reales în funcţie la alegerile din noiembrie, Trump va fi învestit oficial la 20 ianuarie 2025.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
