Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: ONU: Mii de civili au fost uciși în Mariupol

Ziarul de Vrancea
11 mai 2022 945 vizualizări

Unii dintre aceștia au fost torturați și executați, arată primele informații obținute de observatorii ONU n imagini cu doi civili împușcați pe stradă au fost publicate de CNN

Mii de civili au fost uciși în orașul Mariupol, din sud-estul Ucrainei, iar “adevărata amploare” a presupuselor atrocități nu a fost încă dezvăluită, a declarat, ieri, Înaltul Comisar ONU al Drepturilor Omului Michelle Bachelet.

În zonele cu ostilități intense, precum Mariupol, echipa ONU a întâmpinat o serie de dificultăți în vederea obținerii accesului și colectării de informații, a spus Bachelet. În regiunea Kiev, crimele comise asupra civililor “par adesea a fi intenționate, comise de lunetiști și soldați”, a mai declarat ea.

Săptămâna trecută, echipa ONU a vizitat 14 orașe și sate din zonele Kiev și Cernihiv și “a auzit relatări directe despre rude, vecini și prieteni uciși, răniți, arestați și dispăruți”, a mai precizat oficialul ONU. “Până în prezent, peste 1.000 de cadavre ale civililor au fost recuperate doar în regiunea Kiev. Unii dintre acești oameni au fost uciși în cadrul ostilităților, alții par să fi fost executați”, iar alții par să fi murit din cauza stresului provocat de lupte și a lipsei de îngrijiri medicale, a argumentat Bachelet. De asemenea, ea a adăugat că unii dintre civili par să fi fost torturați. Bachelet și-a reiterat apelurile către “ambele părți implicate în conflict” să respecte dreptul internațional umanitar.

“Sunt călăi. Este oribil”

Postul de televiziune american CNN a difuzat ieri o înregistrare video obținută de la o cameră de supraveghere amplasată la un magazin de la periferia capitalei ucrainene Kiev în care, aparent, pot fi văzuți militari ruși care deschid focul împotriva a doi civili ucraineni neînarmați.

CNN a dat asigurări că înregistrarea la care a avut acces face parte din ancheta deschisă de procurorii ucraineni cu privire la presupusele crime de război comise de trupele ruse în Ucraina. Ambii civili au murit în acest incident care, potrivit CNN, încalcă toate convențiile de război care interzic atacarea civililor.

Unul dintre ei era proprietarul unei reprezentanțe auto care a fost jefuită, a cărui familie nu i-a menționat numele, iar al doilea se numea Leonid Oleksiiovici Pliaț, în vârstă de 68 de ani, care lucra ca paznic la această firmă. Faptele au fost comise la 16 martie și nu fac parte din ofensiva trupelor ruse care, la acea dată, atacau localități din jurul capitalei ucrainene. Imaginile arată cum cinci militari ruși încearcă să intre în magazinele din zonă, trăgând în încuietori și spărgând geamuri.

Când proprietarul reprezentanței auto se apropie cu mâinile ridicate, îl rețin și par a-l percheziționa de arme. Apoi, sosește și Pliaț, care este lovit. Pare să aibă loc o discuție, după care militarii fac stânga împrejur, iar cei doi civili se întorc de unde au venit. Imediat, cel puțin doi militari apar în spatele celor doi bărbați și deschid focul. Ambii civili se prăbușesc la pământ. Militarii ruși se îndepărtează de bărbații pe care tocmai îi împușcaseră, lăsându-i să zacă acolo.

Surse din procuratura ucraineană au informat că incidentul este anchetat drept crimă de război. În același timp, comentează CNN, dincolo de asasinatele în sine, înregistrarea video arată comportamentul deloc profesionist al grupului de cinci militari, identificați după uniforme drept membri ai forțelor ruse.

Fiica lui Pliaț, Iulia, a declarat că nu este în stare să vadă înregistrarea video cu moartea tatălui ei, dar că o păstrează pentru a o arăta cândva copiilor ei. “Sunt călăi. Este oribil, pentru că tatăl meu era civil, avea 68 de ani, un om pașnic și neînarmat”, a declarat ea pentru CNN.

Prezentatorul Eurovisionului va comenta finala dintr-un adăpost anti-aerian

Timur Miroshnychenko, prezentator al Eurovisionului în Ucraina din 2007, va comenta finala în țara sa dintr-un adăpost anti-aerian, din cauza invaziei ruse.

Marea finală a Eurovision 2022 va avea loc sâmbătă, la Torino, în Italia. În Europa, milioane de persoane vor urmări evenimentul. Inclusiv în Ucraina unde, în ciuda războiului, va fi difuzată celebra emisiune muzicală.

Timur Miroshnychenko, care comentează Eurovision din 2007, va fi din nou la butoane, de data asta dintr-un buncăr a cărui localizare nu a fost precizată din motive de securitate.  „Covorul roșu pe care îl vedeți, este cel folosit în timpul Eurovision 2017. A mai rămas o bucată din el și l-am desfășurat pentru că e destul de frig”, a explicat prezentatorul în vârstă de 36 de ani.

Emblema televiziunii ucrainene a comentat deja marți seară prima semifinală a concursului în urma căreia Ucraina s-a calificat în finală.

În acest adăpost anti-aerian, toți colaboratorii care contribuie la organizarea emisiunii sunt prezenți. „De când a început războiul, am instalat trei studiouri și alături avem regia de emisie. Ne-am instalat aici temporar pentru a emite, chiar și în caz de bombardamente”, a explicat Timur Miroshnychenko. „Pentru mine, Eurovision este mai mult decât o muncă, este o religie”, a zâmbit cel care a prezentat concursul în Ucraina în ultimii 15 ani, după ce a comentat versiunea junior în 2005 și 2006. „Știți, în țara noastră, Eurovision este foarte popular. După prima semifinală am primit mii de mesaje de mulțumire din partea telespectatorilor. Ceea ce mi-au spus a fost simplu: datorită vouă avem impresia că ne-am regăsit viața de dinainte”, a povestit, emoționat, Timur Miroshnychenko.

Președintele finlandez Sauli Niinisto și premierul Sanna Marin și-au anunțat ieri sprijinul pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică, afirmând că “Finlanda trebuie să solicite fără întârziere aderarea la NATO”. “A fost nevoie de timp pentru a lăsa Parlamentul și întreaga societate să își stabilească pozițiile cu privire la acest subiect. A fost nevoie de timp pentru a stabili contacte internaționale strânse cu NATO și țările sale membre, precum și cu Suedia. Am dorit să acordăm discuției intervalul de timp necesar”, au mai subliniat cei doi oficiali finlandezi, într-un comunicat comun.  Liderii finlandezi au declarat că “momentul de luare a deciziilor este aproape”, iar Finlanda trebuie să solicite aderarea la NATO.

“Aderarea la NATO ar consolida securitatea Finlandei. Ca membră a NATO, Finlanda ar întări întreaga alianță de apărare”, au mai argumentat ei.

Astfel, statul nordic, care împarte o graniță de 1.300 kilometri cu Rusia, e cu un pas mai aproape de a se alătura alianței militare conduse de State Unite. De la invazia rusă a Ucrainei în luna februarie, sprijinul public pentru aderarea la NATO a crescut de la aproximativ 30% la aproape 80%.

De asemenea, Guvernul Suediei intenționează să depună o cerere de aderare la NATO săptămâna viitoare, urmând exemplul vecinului său, a relatat, ieri, cotidianul suedez Expressen. Parlamentul Suediei va dezbate luni situația de securitate, iar premierul Magdalena Andersson va convoca apoi o ședință specială a cabinetului în cadrul căreia va fi luată decizia oficială de a adera sau nu la NATO, a relatat cotidianul Expressen, citând surse anonime. O cerere va fi trimisă imediat după ședință, în cazul în care nu se întâmplă nimic imprevizibil, au declarat surse pentru Expressen.

Partidele suedeze urmează să publice concluziile unei revizuiri a politicii de securitate a Suediei, vineri. Social-democrații din cadrul Guvernului continuă să dezbată dacă să schimbe sau nu politica și să susțină o cerere de aderare la alianța militară. Partidul urmează să ia o decizie duminică.

Rusia va fi “obligată să ia măsuri reciproce militaro-tehnice și altele, pentru a pune capăt amenințării la adresa securității sale naționale”, în cazul unei aderări a Finlandei la NATO, a amenințat ieri Ministerul rus de Externe.

Diplomația rusă acuză NATO de faptul că încearcă să creeze “alt flanc al amenințării militare împotriva țării noastre”. “Helsinki trebuie să aibă conștiința responsabilității și consecințelor unei asemenea decizii”, subliniază Moscova.

De asemenea, fostul președintele rus, Dmitri Medvedev, unul dintre cei mai apropiați aliați ai liderului Vladimir Putin a avertizat, ieri, Occidentul că sprijinul militar intensificat acordat Ucrainei riscă să declanșeze un conflict “direct și deschis” între Rusia și alianța militară NATO, care ar putea degenera într-un “război nuclear”, relatează Reuters. “Un astfel de conflict prezintă întotdeauna riscul să se transforme într-un război nuclear în toată regula”, a mai subliniat el. “Acesta va fi un scenariu dezastruos pentru toată lumea”, a adăugat fostul lider de stat.

Rusia și Statele Unite sunt de departe cele mai mari puteri nucleare din lume. Astfel, Rusia deține aproximativ 6.257 de focoase nucleare, iar cele trei puteri nucleare ale NATO – Statele Unite, Marea Britanie și Franța – dețin aproximativ 6.065 de focoase cumulat, potrivit Asociația de control al armelor din Washington. .

Sondaj: 13% dintre bulgari, de acord ca Rusia să folosească bomba atomică

Șaizeci și opt la sută dintre bulgari susțin neutralitatea în războiul Rusiei din Ucraina, potrivit unui studiu al agenției Estat. De asemenea, “doar 7% sprijină deschis Rusia și 21% sprijină Ucraina”, a declarat sociologul Ivo Zhelev. El a subliniat că cei care sprijină regimul de la Kremlin au propriile motive, fiind în general reprezentați de cei cu o educație precară. Mai mult decât atât, “aproximativ o treime dintre participanții la sondaj consideră că regimul de la Kiev este fascist, iar crimele civililor ucraineni sunt o insinuare a serviciilor ucrainene”.

Potrivit lui Zhelev, “cei care susțin Rusia nu sunt agresori, au doar propriile motive. Schimbarea de acum 32 de ani a împărțit oamenii în cei prosperi și cei străini. Oamenii cu un statut educațional scăzut acționează contrar opiniei majorității și susțin opinii distructive, deoarece nu sunt mulțumiți cu propriul stil de viață”.

Mai mult decât atât, cetățenii bulgari cu o educație precară consideră că “regimul anterior le este mai favorabil”, a adăugat el.

Astfel, 32,9% din populație susține că informațiile sunt, în general, “părtinitoare”. Un procent mare de oameni se informează prin intermediul bârfelor”, a mai spus Zhelev.

Sociologul bulgar a subliniat că aproximativ o treime dintre participanții la sondaj consideră că regimul de la Kiev este fascist, iar crimele civililor ucraineni sunt o insinuare a serviciilor ucrainene.

“13,1% motivează că utilizarea Rusiei a armelor nucleare este justificată în cazul în care securitatea sa este amenințată”, a menționat Zhelev.

Potrivit bloggerului Radoslav Bimbalov, există o victimă și există un agresor, așadar, este uman să iei apărarea victimei.

“Am realizat că mulți bulgari se alătură cu ușurință celeilalte părți (n.r. agresor). Când te îndepărtezi de victimă și adopți o poziție neutră, te apropii mai mult de postura de agresor. Acest lucru se întâmplă din motive personale sau din naivitate”, a spus el.

Bimbalov a mai specificat că există oameni în la conducerea țării care admiră comportamentul pro-rus.

Planeta Marte a avut apă mai mult timp decât se credea

Mineralele hidratate descoperite de roverul chinez pe Marte într-un vast bazin despre care se crede că ar fi locul în care se afla un ocean sugerează că apa a existat pe suprafața planetei pentru mai mult timp decât se credea anterior, au declarat oameni de știință chinezi.

Conform unei analize a datelor transmise de roverul Zhurong, au fost detectate semne ale prezenței apei în mineralele prelevate, vechi de 700 de milioane de ani.

Se crede că pe Marte a existat apă până cu circa 3 miliarde de ani în urmă, când a doua vârstă geologică a planetei, cunoscută sub numele de perioada hesperiană, s-a încheiat. În actuala perioada amazoniană, pe suprafața planetei nu mai există apă.

Solul care conținea mineralele prelevate de Zhurong avea o crustă dură care s-ar fi putut forma prin creșterea apei subterane sau de la gheața topită care s-a evaporat de atunci.

Roverul chinez explorează vasta câmpie denumită “Utopia Planitia” de la aterizarea sa pe Marte în mai 2021. Zhurong a parcurs circa doi kilometri de la locul aterizării pe măsură ce adună date de pe teren.

În ultimii ani, datele furnizate de o sondă aflată pe orbită operată de Agenția Spațială Europeană au arătat existența apei sub gheața de la polul sudic al planetei. Aproape toată apa de pe Marte se află în gheața sa polară, cu urme foarte mici în atmosfera subțire a planetei.

Peste un milion de americani uciși de COVID

Statele Unite ale Americii au înregistrat peste un milion de decese asociate COVID-19, potrivit unui bilanț Reuters, depășind un prag cândva de neimaginat. Pragul de un milion de decese reprezintă aproximativ un deces la fiecare 327 de americani, sau mai mult decât întreaga populație a San Francisco sau Seattle.

Până în momentul în care Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a declarat COVID-19 o pandemie la nivel global, pe 11 martie 2020, coronavirusul făcuse 36 de decese în Statele Unite. Până în iunie 2020, numărul deceselor din SUA depășise totalul pierderilor militare americane din Primul Război Mondial și ar fi depășit pierderile militare americane din cel de-al Doilea Război Mondial până în ianuarie 2021, când au fost înregistrate peste 405.000 de decese asociate COVID-19.

La un moment dat, în ianuarie 2021, media deceselor zilnice din cauza COVID-19 era mai mare decât numărul celor care și-au pierdut viața în atentatele din 11 septembrie 2001.

COVID-19 a afectat persoanele în vârstă și cele imunodeprimate, dar nu a cruțat nici persoanele tinere sănătoase, provocând moartea a peste 1.000 de copii. Cercetătorii estimează că 213.000 de copii din SUA și-au pierdut cel puțin un părinte sau persoana care îi îngrijea în timpul pandemiei.

“În niciun caz nu s-a terminat”, a declarat epidemiologul șef al SUA, dr. Anthony Fauci, la un eveniment recent.

Coronavirusul a ajuns, oficial, și în Coreea de Nord

Coreea de Nord a anunțat ieri primul caz de infectare cu COVID-19 de la începutul pandemiei. Acest prim caz, depistat în timpul testelor efectuate duminică la Phenian pe persoane bolnave și febrile, corespunde variantei foarte transmisibile Omicron BA.2, a precizat agenția oficială KCNA.

“A avut loc cel mai mare incident de urgență în țară, cu o gaură în frontul nostru de carantină de urgență care a fost păstrat în siguranță în ultimii doi ani și trei luni, din februarie 2020”, scrie presa de stat, care vorbește despre “o urgență națională gravă”. Nu sunt furnizate detalii cu privire la numărul cazurilor sau la posibilele surse de infectare.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un s-a angajat să “depășească” apariția primului caz de COVID-19 în țara sa. El a asigurat că va fi instituit un sistem de control de carantină “de urgență maximă”.”Obiectivul este eliminarea de la rădăcină cât mai curând posibil”, a declarat liderul nord-coreean.

Țara și-a închis complet granițele de la începutul pandemiei în 2020, în detrimentul economiei, amintește France Presse.

Observatorii consideră că sistemul de sănătate nord-coreean, care este foarte slab, se va confrunta cu dificultăți în depășirea unei epidemii majore.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.