Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Oficial: Comisia Europeană a propus renunțarea la schimbarea orei

Ziarul de Vrancea
12 sep 2018 469 vizualizări

Comisia Europeană a propus, ieri, renunțarea la schimbarea sezonieră a orei în Europa în 2019, oferind statelor membre libertatea de a decide o dată pentru totdeauna dacă doresc să aplice în mod permanent ora de vară sau de iarnă.

În discursul său privind starea Uniunii, președintele Jean-Claude Juncker a declarat: "Cu toții afirmăm în discursurile noastre că dorim să acționăm la nivel macro în chestiunile de importanță majoră și la nivel micro în chestiunile de importanță minoră. Dar nu există aplauze atunci când legislația UE prevede faptul că europenii trebuie să schimbe ora de două ori pe an. Astăzi, Comisia propune schimbarea acestei situații. Schimbarea orei trebuie să înceteze. Statele membre ar trebui să decidă singure ca cetățenii lor să trăiască în condiții de oră de vară sau de iarnă. Este o chestiune de subsidiaritate. Mă aștept ca Parlamentul și Consiliul să împărtășească acest punct de vedere și să găsească soluții care funcționează pentru piața noastră internă. Suntem în întârziere".

Ultima schimbare sezonieră a orei, pe 27 octombrie 2019

Propunerea legislativă urmărește să asigure faptul că orice modificări sunt efectuate în mod coordonat între țările vecine, astfel încât să se garanteze funcționarea adecvată a pieței interne și să se evite fragmentarea, care ar putea apărea dacă unele state membre păstrează dispozițiile referitoare la schimbarea sezonieră a orei, în timp ce altele renunță la ele. Comisarul pentru transporturi, Violeta Bulc, a declarat: "Propunem renunțarea la schimbarea sezonieră a orei începând cu anul viitor. Acest calendar foarte ambițios va permite cetățenilor să beneficieze de această măsură fără întârziere. În prezent invităm statele membre și întreprinderile să facă pregătirile necesare pentru a asigura o abordare coordonată în întreaga UE".

Propunerea Comisiei: înlătură obligativitatea schimbării sezoniere a orei în întreaga Uniune Europeană; stabilește un calendar clar și scurt pentru intrarea în vigoare a măsurii; încurajează consultarea la nivel național și european, pentru a se asigura o abordare coordonată între statele membre. În pasul următor, propunerea Comisiei Europene va fi examinată de Parlamentul European și de Consiliu pentru a-și da acordul lor. Pentru a permite o tranziție fără probleme, conform propunerii Comisiei, fiecare stat membru ar trebui să comunice, până în aprilie 2019, dacă intenționează să aplice în mod permanent ora de vară sau pe cea de iarnă. Ultima trecere obligatorie la ora de vară ar avea loc duminică, 31 martie 2019. Ulterior, statele membre care doresc să revină permanent la ora de iarnă ar putea să mai facă o ultimă schimbare sezonieră a orei duminică, 27 octombrie 2019. De la acea dată, schimbarea sezonieră a orei nu va mai fi posibilă. Acest calendar este condiționat de adoptarea de către Parlamentul European și Consiliu a propunerii Comisiei până cel mai târziu în martie 2019.

Europenii s-au exprimat majoritar pentru renunțarea la ora de vară/iarnă

Țările europene au introdus dispozițiile privind orarul de vară în secolul trecut pentru a economisi energie, în special în vremuri de război și în timpul crizei petroliere din anii 1970. Începând cu 1980, Uniunea Europeană a adoptat treptat acte legislative care să pună capăt schemelor naționale divergente în materie de schimbări ale orei. Cu toate acestea, în 2018, scopul schimbării orei a devenit mult mai puțin relevant, existând studii care sugerează că economiile de energie sunt în prezent minore, iar cetățenii se plâng tot mai mult de efecte negative asupra sănătății. Schimbarea orei a fost, într-adevăr, din ce în ce mai mult contestată de cetățeni, de Parlamentul European și de un număr tot mai mare de state membre. Pornind de la cererea Parlamentului European, și ca parte a unei evaluări a dispozițiilor în vigoare, Comisia a organizat o consultare publică în vara anului 2018, care a primit 4,6 milioane de răspunsuri - cel mai mare număr de răspunsuri primite vreodată în cadrul oricărei consultări publice organizate de Comisia Europeană. 84 % dintre respondenți au fost în favoarea renunțării la schimbarea sezonieră a orei.

Lovitură pentru Ungaria: Parlamentul European activează Articolul 7

Parlamentul European a votat ieri începerea procedurii de sancționare a Ungariei pentru încălcarea regulilor democratice. După un vot tensionat, majoritatea parlamentarilor europeni au susținut moțiunea de a activa Articolul 7 împotriva Ungariei. Guvernul lui Viktor Orban este acuzat că a redus la tăcere presa, a atacat ONG-urile și a subminat independența justiției. S-au înregistrat 448 de voturi "pentru", 197 "împotrivă" și 48 de abțineri. Un raport al parlamentarului european Judith Sargentini a notat că atacurile lui Orban asupra presei independente, justiției, imigranților și refugiaților reprezintă un pericol pentru principiile fundamentale ale Uniunii Europene.Această măsură nu va duce la penalizarea imediată a Ungariei, dar va deschide calea către impunerea unor sancțiuni. Votul înseamnă, de asemenea, că Ungaria va primi un avertisment oficial pentru că a încălcat valorile europene.Orban a descris votul ca fiind o răzbunare față de Ungaria pentru că a refuzat să primească refugiați conform regulilor UE.Moțiunea urmează să fie aprobată de liderii celor 28 de state membre UE. Este nevoie de un vot unanim pentru ca Ungaria să nu mai aibă drept de vot iar o astfel de decizie ar fi, cel mai probabil, blocată de Polonia, aflată într-o situație similară.

Lider european: Guvernul României  pune în pericol și admiterea Bulgariei și Croației în Schengen

Europarlamentarul german Manfred Weber, lider al grupului PPE a declarat în plenul PE că schimbările din justiție afectează nu doar candidatura României la spațiul Schengen, ci și pe ale Bulgariei și Croației. „Vreau să subliniez că spațiul Schengen aduce mai multă, nu mai puțină securitate. De aceea cerem Consiliului să facă pașii următori pentru a include Bulgaria și Croația în Schengen. Au așteptat mult timp și este timpul să acționăm. Și mai vreau să cer Guvernului României să înceteze să pună în pericol lupta împotriva corupției, pentru că această situație afectează procesul luării de decizii în cazul Bulgariei și Croației", a declarat Manfred Weber, unul dintre cei susținuți de cancelarul german Angela Merkel pentru a prelua funcția de președinte al Comisiei Europene. El a ținut să sublinieze că "toate cele trei țări trebuie să aibă șansa de a se alătura spațiului Schengen imediat".În martie anul trecut, Weber s-a aflat la București, inclusv pentru a discuta pe tema protestelor de stradă de la acel moment  România."Este un semnal extrem de puternic pe care societatea civilă l-a dat față de lupta anticorupție, față de ideea unui stat normal și a domniei legii. Asta este ceea ce eu vreau să înțeleg și să ascult societatea civilă și partidele noastre partenere", spunea atunci  Manfred Weber. El a adăugat: "Cred că treaba făcută în ultimele săptămâni de Klaus Iohannis ca președinte a fost foarte bună, de a ține națiunea unită. Strada și societatea civilă au câștigat, e un lucru bun".

UE vrea să trimită încă 10.000 de persoane pentru paza frontierelor

Uniunea Europeană plănuiește să trimită 10.000 de persoane pentru paza frontierelor, pentru a gestiona migrația ilegală până în 2020, conform președintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Juncker a precizat, în discursul despre starea Uniunii, că nu dorește militarizarea Europei și a făcut apel la solidaritate în loc de „soluții ad-hoc” pentru persoanele aflate pe nave de migranți. De asemenea, Juncker, care se află în ultimele 12 luni ale mandatului, a propus o nouă alianță între Europa și Africa, bazată pe cooperare, nu pe caritate, lucru ce va duce la un acord privind o piață de schimb liberă. El a recomandat ca moneda euro să fie folosită în mod strategic ca fiind cea mai importantă valută după dolar. „De asemenea, cerem guvernului britanic să înțeleagă că cineva care părăsește Uniunea nu poate avea aceeași poziție privilegiată precum un stat membru. Dacă părăsiți Uniunea, bineînțeles că nu veți mai face parte din piața unică de schimb și cu siguranță nu veți face parte doar din anumite zone pe care vi le alegeți”, a adăugat Juncker. De la începutul mandatului său din 2014, migrația s-a transformat într-o criză majoră pentru Europa și a determinat o creștere a populismului pe continent, în special în țări precum Italia, Austria, Ungaria sau Polonia.

Putin susține că suspecții în cazul otrăvirii lui Skripal sunt civili

Președintele rus, Vladimir Putin, a declarat că cei doi bărbați acuzați că au încercat să îl asasineze pe fostul spion rus care lucra pentru britanici, Sergei Skripal, nu sunt infractori, ci simpli civili, scrie The Guardian. Vorbind la un forum economic în orașul rus Vladivostok, Putin a afirmat că Rusia i-a identificat pe cei doi bărbați și că speră că își vor spune singuri povestea publicului. „Știm cine sunt, i-am găsit. Sper că ei vor veni singuri și vor spune tot. Așa ar fi cel mai bine pentru toată lumea. Nu este nimic special aici, nimic criminal, vă asigur. Vom vedea în viitorul apropiat”, a declarat Putin. Săptămâna trecută, Marea Britanie i-a numit pe Alexander Petrov și Ruslan Boshirov ca fiind cei doi responsabili pentru otrăvirea lui Sergei Skripal și a fiice sale, Yulia. Marea Britanie a informat că bărbații sunt suspectați că fac parte din serviciile secrete ruse iar operațiunea lor ar fi fost „cel mai probabil” aprobată de guvernul rus. Sergei Skripal și fiica sa au supraviețuit atacului cu novichok, însă o altă femeie care a fost expusă la o sticlă care conținea neurotoxina a murit în iulie. După incidentul de pe 4 martie, Marea Britanie și alte zeci de țări au expulzat 150 de spioni ruși. Drept răspuns, Rusia a expulzat mai mulți diplomați ale țărilor respective.

Rusia, suspectul principal în cazul diplomaților americani care s-au îmbolnăvit în Cuba

Rusia este suspectată că s-ar afla în spatele îmbolnăvirii diplomaților americani din Cuba și China, conform NBC News. Conform a trei oficiali americani neidentificați, dovezile adunate de FBI, CIA și alte agenții indică implicarea Moscovei. Totuși, dovezile nu sunt destul de clare pentru ca SUA să acuze oficial Kremlinul. Oficialii americani au comunicat în iulie că încă investighează problemele de sănătate de la ambasada americană din Cuba și că încă nu știu cine este responsabil de bolile misterioase, care au început în 2016 și au afectat 26 de americani.

Printre simptome se numără pierderea auzului, amețeli, dureri de cap și oboseală, lucruri caracteristice „unor traume cerebrale minore”, conform oficialilor Departamentului de Stat. De asemenea, în iunie, Departamentul de Stat a comunicat că mai mulți diplomați din China au fost aduși în SUA din cauza faptului că aveau simptome similare.

Statele Unite consideră că ar fi putut fi folosite arme electromagnetice sofisticate asupra diplomaților, conform NBC. Armata SUA a încercat să creeze arme care să contracareze pe cele folosite pentru a-i răni pe diplomați, inclusiv prin a testa diverse dispozitive pe animale, conform surselor NBC. Aceste experimente ar avea loc la Baza Forțelor Aeriene din Kirtland, New Mexico.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.