MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O scenă s-a prăbuşit la un miting de campanie în Mexic
Cel puţin nouă persoane au murit
Cel puţin nouă persoane au murit miercuri seară în statul Nuevo Leon, din nordul Mexicului, după ce o scenă s-a prăbuşit la un eveniment de campanie al candidatului partidului Mişcarea Cetăţenilor, a anunţat guvernatorul statului, relatează Reuters.
În afară de cei nouă morţi, aproximativ 50 de persoane au fost rănite, a declarat reporterilor guvernatorul Samuel Garcia, în timp ce directorul institutului de securitate socială din Mexic a scris pe reţelele sociale că zeci de persoane erau tratate la clinicile locale.
Jorge Alvarez Maynez, candidatul la preşedinţie din partea partidului Mişcarea Cetăţenilor, a scris pe X că o rafală de vânt a provocat prăbuşirea scenei la evenimentul din oraşul San Pedro Garza Garcia, o enclavă bogată din apropierea centrului industrial Monterrey.
Máynez însuşi a mers pentru scurt timp la spital, după ce o parte din scena de pe care se adresa susţinătorilor s-a prăbuşit. "Sunt bine şi sunt în contact cu autorităţile statului pentru a urmări ce s-a întâmplat. Singurul lucru important în acest moment este să ne ocupăm de victimele accidentului", a declarat Máynez.
Un videoclip al accidentului postat pe reţelele sociale îl arată pe Máynez agitându-şi braţele în timp ce mulţimea îi scanda numele, înainte de a privi în sus pentru a vedea cum un ecran gigantic şi o structură metalică se prăbuşesc spre el. Candidatul prezidenţial este văzut apoi alergând pentru a se pune în siguranţă, în timp ce o parte a scenei s-a răsturnat la miting.
Miguel Treviño, primarul din San Pedro Garza Garcia, a scris pe reţelele sociale că "se pare că există persoane prinse sub dărâmături şi rănite. Rugăciunile mele sunt alături de victime", a transmis edilul.
Într-o înregistrare video transmisă miercuri seară pe reţelele de socializare, guvernatorul Nuevo Leon, Samuel Garcia, i-a avertizat pe locuitori să rămână în casă pe fondul furtunilor puternice din zonă, aducând ca exemplu acest accident.
Máynez, un fost deputat în vârstă de 38 de ani din partea partidului centrist Mişcarea Cetăţenilor, se află în sondaje pe locul al treilea, la distanţă de primii clasaţi, cu mai puţin de două săptămâni înainte ca alegătorii să meargă la urne pe 2 iunie.
Mexicul pare să se îndrepte către alegerea unei femei ca preşedinte. Fostul primar al oraşului Mexico City, Claudia Sheinbaum, şi Xochitl Galvez sunt cele două candidate principale care domină sondajele. Miercuri seară, Sheinbaum a transmis pe Twitter că speră că "totul este bine cu candidaţii şi participanţii" la evenimentul de campanie.
Lider republican: Ucrainenilor ar trebui să li se permită să lupte „așa cum consideră potrivit”
Liderul republican al Camerei Reprezentanţilor din SUA, Mike Johnson, pare să susțină ideea ca Ucraina să aibă voie să lovească ținte de pe teritoriul Rusiei cu armele furnizate de Statele Unite, scrie The Kyiv Independent.
Răspunzând unei întrebări din partea postului Vocea Americii, referitoare la actuala politică americană ce restricționează utilizarea acestor arme, Mike Johnson a declarat că Statele Unite ar trebui „să permită Ucrainei să ducă acest război în modul pe care îl consideră cel mai potrivit”. „Ucraina trebuie să poată riposta. Și cred că încercarea noastră de a microgestiona efortul de acolo nu este o politică bună pentru noi”, a adăugat el.
Afirmațiile lui Johnson vin la două zile după ce și un grup bipartizan de congresmeni americani a cerut Pentagonului să renunțe la restricție, spunând că aceasta i-a împiedicat pe ucraineni „să se poată apăra”. Același lucru a fost exprimat recent și de ministrul de externe al Lituaniei, Gabrielius Landsbergis, care a declarat că restricția impusă de SUA privind utilizarea rachetelor ATACMS cu rază lungă de acțiune în interiorul Rusiei a fost o „greșeală”.
Oficialii de la Washington au afirmat în repetate rânduri că nu susțin și nu încurajează lovituri ale Kievului cu arme americane pe teritoriul Rusiei, în timp ce oficialii ucraineni par să încerce să convingă Washingtonul să ridice această interdicție. De altfel, Kievul a deplâns recent faptul că interdicția SUA a însemnat că Ucraina nu a putut ataca forțele rusești care se mobilizau în nord-est, înainte ca acestea să treacă granița în regiunea Harkov, în cadrul noii ofensive rusești care a început mai devreme luna aceasta.
Ucraina vrea să poată lovi țintele militare rusești dincolo de linia de front
În ultimele luni, Rusia a menținut inițiativa pe câmpul de luptă, profitând de întârzierile în livrarea ajutorului militar pentru Ucraina de către aliații occidentali și de lipsa de trupe a Kievului. În același timp, Kievul și-a intensificat apelurile către aliați de a trimite mai multe arme cu rază lungă de acțiune pentru a putea ținti instalațiile militare rusești aflate în spatele liniilor de front și pentru a se apăra împotriva loviturilor rusești cu așa-numitele bombe ghidate, cu planare, care au un impact puternic pe câmpul de luptă.
Statele Unite au furnizat recent Ucrainei rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune, pe care Ucraina le-ar fi folosit pentru a lovi ținte rusești din Crimeea ocupată. Dar restricțiile impuse de Washington, așa cum au fost descrise de oficialii ucraineni, ar împiedica efectuarea unui atac similar în interiorul teritoriului rusesc. Germania a refuzat în schimb să furnizeze Ucrainei rachetele sale Taurus, cu o rază de acțiune de peste 500 de kilometri, din cauza temerilor legate de o escaladare din partea Rusiei.
Un tribunal din Ucraina ordonă eliberarea primilor deţinuţi pentru a lupta pe front
Un tribunal ucrainean a ordonat miercuri eliberarea primilor deţinuţi care s-au oferit voluntari pentru a lupta pe front, în virtutea unei noi legi care vizează mobilizarea mai multor militari pentru a face faţă invaziei ruse, informează AFP.
Potrivit autorităţilor ucrainene, peste 3.000 de deţinuţi şi-au exprimat dorinţa de a intra în rândurile armatei în schimbul eliberării.
Un tribunal din oraşul Hmelniţki, în vestul Ucrainei, a anunţat că a aprobat marţi eliberarea a doi dintre ei, un bărbat născut în anul 2000 şi un altul născut în 1981, ambii condamnaţi pentru furt, urmând ca aceştia să se alăture Gărzii Naţionale ucrainene. "Tribunalul le-a dat curs cererilor şi a ordonat centrului de detenţie din Hmelniţki să-i elibereze imediat pe cei doi bărbaţi pentru ca aceştia să efectueze serviciu militar pe bază de contract", a anunţat tribunalul într-un comunicat publicat miercuri. "Fiecare dintre aceşti bărbaţi este apt pentru serviciul militar, a trecut de o selecţie profesională şi psihologică, şi are un nivel suficient de condiţie fizică", a adăugat tribunalul, care examinează în prezent alte circa 50 de cereri similare.
La începutul lunii mai, deputaţii ucraineni au adoptat o lege, semnată ulterior de preşedintele Volodimir Zelenski, ce permite unor categorii de deţinuţi să meargă să lupte pe front în schimbul eliberării condiţionate.
Ea nu vizează deţinuţii condamnaţi pentru unele infracţiuni grave, cum ar fi omor cu premeditare a mai mult de două persoane, violenţe sexuale, atingeri aduse securităţii naţionale sau condamnări pentru corupţie.
În Rusia, începând din 2022, gruparea paramilitară Wagner a recrutat din închisorile ruse zeci de mii de deţinuţi care ulterior au fost decimaţi în atacuri extrem de sângeroase, în special în timpul bătăliei de la Bahmut.
Directorul ONG-ului ucrainean "Protecţie pentru deţinuţi în Ucraina", Oleg Ţvili, şi-a exprimat în luna mai temerea că deţinuţii ucraineni ar putea avea aceeaşi soartă.
Un inhibitor asemănător medicamentelor se arată promiţător în prevenirea gripei
Medicamentele antigripale disponibile în prezent vizează doar virusul după ce acesta a declanşat deja infecţia, dar ce s-ar întâmpla dacă un medicament ar putea preveni infecţia încă de la început? Acum, oamenii de ştiinţă au conceput molecule asemănătoare unui medicament care să facă exact acest lucru, împiedicând infecţia cu gripă.
Inhibitorii asemănători medicamentelor, dezvoltaţi de o echipă de cercetători de la Scripps Research şi de la Colegiul de Medicină Albert Einstein, blochează virusul gripal să pătrundă în celulele respiratorii ale organismului.
În special, aceştia vizează hemaglutinina, o proteină de pe suprafaţa virusurilor gripale de tip A.
Descoperirile, publicate recent în revista Proceedings of the National Academy of Sciences – PNAS, reprezintă un important pas înainte în dezvoltarea unui medicament care poate preveni infecţia cu gripă.
„Încercăm să ţintim primul stadiu al infecţiei cu gripă, deoarece ar fi mai bine să prevenim infecţia încă de la început, dar aceste molecule ar putea fi folosite şi pentru a inhiba răspândirea virusului şi după ce o persoană este infectată”, a declarat autorul corespondent Ian Wilson, profesor de biologie structurală la Scripps Research, într-un comunicat al Institutului, publicat marţi.
Inhibitorii vor trebui să fie optimizaţi şi testaţi în continuare înainte de a putea fi evaluaţi ca antivirale la om, dar cercetătorii spun că aceste molecule au, în cele din urmă, potenţialul de a ajuta la prevenirea şi tratarea infecţiilor cu gripă sezonieră. Şi, spre deosebire de vaccinuri, inhibitorii probabil nu ar trebui să fie actualizaţi anual.
Cercetătorii au identificat anterior o moleculă mică, F0045(S), cu o capacitate limitată de a se lega şi de a inhiba virusurile gripale H1N1 de tip A.
„Am început prin a dezvolta un test de legare a hemaglutininei cu randament ridicat care ne-a permis să analizăm rapid biblioteci mari de molecule mici şi am găsit compusul principal F0045(S) cu ajutorul acestui proces”, spune autorul corespondent Dennis Wolan, cercetător principal senior la Genentech şi fost profesor asociat la Scripps Research. În acest studiu, echipa a urmărit să optimizeze structura chimică a F0045(S) pentru a proiecta molecule cu proprietăţi mai bune asemănătoare cu cele ale unui medicament şi cu o capacitate de legare mai specifică la virus.
Pentru început, laboratorul a folosit „SuFEx click-chemistry”, care a fost dezvoltat pentru prima dată de K. Barry Sharpless, doctor în ştiinţe care a primit premiului Nobel pentru chimie în 2022, pentru a genera o bibliotecă mare de molecule candidate cu diverse modificări ale structurii originale a F0045(S). Când au analizat această bibliotecă, cercetătorii au identificat două molecule-4(R) şi 6(R) – cu o afinitate de legare superioară în comparaţie cu F0045(S).
În continuare, laboratorul american a produs structuri cristaline cu raze X ale moleculelor 4(R) şi 6(R) legate de proteina hemaglutinină a gripei, astfel încât să poată identifica locurile de legare ale moleculelor, să determine mecanismele care stau la baza capacităţii lor superioare de legare şi să identifice domeniile în care pot fi îmbunătăţite.
„Am arătat că aceşti inhibitori se leagă mult mai strâns de hemaglutinina antigenului viral decât o făcea molecula principală iniţială”, explică ei.
„Prin utilizarea chimiei click, am extins practic capacitatea compuşilor de a interacţiona cu gripa, făcându-i să vizeze buzunare suplimentare de pe suprafaţa antigenului”.
Când echipa de la Scrips a testat 4(R) şi 6(R) în culturi celulare pentru a verifica proprietăţile antivirale şi siguranţa acestora, au descoperit că 6(R) nu era toxic şi avea o potenţă antivirală celulară de peste 200 de ori mai mare decât F0045(S).
În cele din urmă, cercetătorii au folosit o abordare ţintită pentru a optimiza în continuare 6(R) şi au dezvoltat compusul 7, care s-a dovedit a avea o capacitate antivirală şi mai bună.
„Acesta este cel mai puternic inhibitor de hemaglutinină cu moleculă mică dezvoltat până în prezent”, spune autorul corespondent Seiya Kitamura, care a lucrat la acest proiect în calitate de bursier postdoctoral la Scripps Research şi este acum profesor asistent la Colegiul de Medicină Albert Einstein.
În studiile viitoare, echipa intenţionează să continue să optimizeze compusul 7 şi să testeze inhibitorul pe modele animale de gripă.
”În ceea ce priveşte potenţa, va fi greu să îmbunătăţim molecula şi mai mult, dar există multe alte proprietăţi de luat în considerare şi de optimizat, de exemplu, farmacocinetica, metabolismul şi solubilitatea apoasă”, precizează Kitamura.
Deoarece inhibitorii dezvoltaţi în cadrul acestui studiu vizează doar tulpinile H1N1 de gripă, cercetătorii lucrează, de asemenea, la dezvoltarea unor inhibitori echivalenţi asemănători unui medicament pentru a viza alte tulpini de gripă, cum ar fi H3N2 şi H5N1.
Nikki Haley, fosta rivală republicană a lui Trump, spune că va vota pentru el
Nikki Haley, fosta contracandidată a lui Donald Trump în cadrul alegerilor primare republicane pentru preşedinţia SUA, a declarat miercuri că va vota pentru el la scrutinul din noiembrie, în ciuda criticilor dure pe care i le-a adus fostului său rival timp de luni de zile în campania electorală, relatează Reuters. Au existat speculaţii imense cu privire la cine va primi voturile susţinătorilor lui Haley la alegerile generale din 5 noiembrie în care Trump şi preşedintele democrat Joe Biden îşi dispută Casa Albă.
Deşi Haley a renunţat în martie la candidatura sa în cadrul Partidului Republican, numele ei a rămas pe buletinul de vot şi, deşi nu mai face campanie electorală, obţine în continuare în mod obişnuit peste 10% din voturi în competiţiile primare organizate la nivel de stat. Multe dintre aceste voturi sunt exprimate de republicani şi independenţi nemulţumiţi de Trump, iar unii democraţi au început să le curteze sprijinul.
Nikki Haley, care a fost ambasador al SUA la Naţiunile Unite timp de doi ani, când Trump era preşedinte, nu a fost niciodată o ameninţare serioasă penrtru fostul preşedinte în cursa pentru nominalizare din cadrul Partidului Republican, câştigând doar un singur stat şi Districtul Columbia înainte de a-şi încheia campania. Dar atacurile sale feroce la adresa caracterului şi competenţei acestuia în ultimele luni de campanie au făcut din Haley purtătoarea de cuvânt a aripii anti-Trump, din ce în ce mai puţin numeroasă în Partidul Republican. "Trump nu a fost perfect în ceea ce priveşte aceste politici. Am clarificat acest lucru de foarte multe ori. Dar Biden a fost o catastrofă. Aşa că voi vota pentru Trump", a declarat Haley miercuri în timpul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri la Hudson Institute, un think tank conservator cu sediul la Washington.
Comentariile sale au urmat unui discurs despre politica externă, iar evenimentul a marcat prima apariţie publică a lui Haley după ce a renunţat la candidatură.
Atunci când şi-a încheiat campania, ea nu l-a susţinut pe Trump şi încă nu a făcut-o în mod oficial.
În trecut, ea i-a cerut lui Trump să ajungă la susţinătorii săi şi să le câştige voturile - comentarii pe care le-a repetat miercuri. "Ar fi inteligent ca Trump să ajungă la milioanele de oameni care m-au votat şi care continuă să mă susţină şi să nu presupună că vor fi doar cu el", a spus Haley.
Campania lui Trump a respins în general aceste apeluri, susţinând că susţinătorii lui Haley tind să voteze pentru democraţi, chiar dacă mulţi dintre ei sunt republicani înregistraţi.
Cu toate acestea, au existat speculaţii chiar luna aceasta că Nikki Haley ar putea fi luată de Trump ca parteneră de candidatură, urmând să ocupe postul de vicepreşedinte dacă va fi ales, însă campania fostului preşedinte a respins aceste informaţii.
Brazilia: Privat de telefon, un adolescent își ucide părinții și sora
Un adolescent brazilian și-a ucis părinții și sora în casa familiei, folosind arma de serviciu a tatălui său, după ce s-a simțit „foarte frustrat” că a fost privat de telefonul său, potrivit detaliilor anchetei publicate miercuri. Tripla omucidere care a șocat Brazilia a avut loc vineri în capitala economică din sud-estul Sao Paulo, dar nu a fost dezvăluită decât luni, când adolescentul de 16 ani a contactat poliția pentru a spune că a împușcat mortal trei membri ai familiei sale. „Poliția a fost chemată chiar de adolescent, care a mărturisit crima”, a explicat într-un comunicat Secretariatul de Securitate din Sao Paulo.
„El a dezvăluit că vineri a folosit arma de serviciu a tatălui său, un polițist municipal în vârstă de 57 de ani, pentru a-l ucide pe el, pe sora sa în vârstă de 16 ani și pe mama sa în vârstă de 50 de ani”, a adăugat comunicatul.
Comisarul însărcinat cu ancheta, Roberto Afonso, a explicat miercuri, într-un interviu acordat postului local de televiziune TV Record, că adolescentul s-a simțit „foarte frustrat” după ce părinții i-au luat telefonul mobil după o ceartă.
Povestea este deosebit de înfiorătoare: minorul, care a fost adoptat, a decis apoi să ia arma de serviciu a tatălui său, un polițist municipal, și să-l împuște în spate, omorându-l pe loc. Apoi a urcat la etaj și și-a împușcat sora în față. Adolescentul a așteptat apoi câteva ore până când mama sa s-a întors, omorând-o cu aceeași armă.
„Trebuie să înțelegem dacă este vorba de un caz de frustrare legat de un fel de tulburare”, a declarat comisarul, care a speculat, de asemenea, că o „terță parte” ar putea fi implicată în vreun fel.
Potrivit anchetatorilor, adolescentul a rămas în casa familiei cu cele trei cadavre timp de trei zile, până când a fost reținut luni, după ce a contactat autoritățile.
În acest timp, el a mers la o sală de sport și a făcut cumpărături la o brutărie. El le-a spus polițiștilor că a înjunghiat corpul mamei sale „într-un acces de furie” sâmbătă, a doua zi după tripla crimă.
Potrivit comisarului, adolescentul avea un „comportament rece” atunci când a raportat evenimentele. El a fost plasat într-o instituție pentru minori, întrucât vârsta răspunderii penale în Brazilia este de 18 ani.
Rusia a reţinut un al patrulea oficial de rang înalt din domeniul apărării pentru luare de mită
Adjunctul şefului Statului Major al armatei ruse, generalul-locotenent Vadim Şamarin, suspectat de luare de mită pe scară largă, a fost reţinut, a anunţat joi presa rusă, aceasta fiind cea mai recentă dintr-o serie de arestări ale unor responsabili militari de la Moscova, relatează Reuters.
Ziarul Kommersant a relatat că Şamarin, adjunct al lui Valeri Gherasimov, a fost reţinut în legătură cu presupuse fraude, iar locuinţa sa a fost percheziţionată. Este a patra arestare a unei personalităţi de rang înalt din domeniul apărării începând din aprilie, când ministrul adjunct al apărării, Timur Ivanov, a fost plasat în arest preventiv pentru suspiciune de luare de mită. De atunci, au mai fost arestaţi generalul-locotenent Iuri Kuzneţov, şeful personalului din cadrul Ministerului Apărării, şi generalul-maior Ivan Popov, fostul comandant al Armatei a 58-a a Rusiei.
Seria de arestări vine pe fondul unor schimbări majore în instituţia de apărare a Rusiei, după ce preşedintele Vladimir Putin l-a înlăturat luna aceasta pe Serghei Şoigu din funcţia de ministru, înlocuindu-l cu fostul vicepremier Andrei Belousov.
Xxxxxxxxxxxxxx
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
