MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: O monedă găsită în Transilvania dovedește că un „fals” împărat roman a fost real
Un exemplar din această monedă există la Muzeul Brukenthal din Sibiu
O monedă de aur antică, descoperită în Transilvania, dovedește că un împărat roman din secolul al III-lea, eliminat din istorie pe motiv că ar fi fost un personaj fictiv, a existat cu adevărat. Profesorul Paul Pearson de la University College din Londra, care a condus cercetarea, a declarat pentru BBC News că a fost uimit de această descoperire. Un exemplar din această monedă există la Muzeul Brukenthal din Sibiu.
Moneda care poartă numele lui Sponsian și care are gravat portretul său a fost găsită acum mai bine de 300 de ani în Transilvania, cândva un avanpost îndepărtat al Imperiului Roman. Considerată a fi un fals, aceasta a stat închisă într-un dulap de muzeu. Acum, oamenii de știință spun că urmele de zgârieturi vizibile la microscop dovedesc că s-a aflat de fapt în circulație acum 2.000 de ani, scrie BBC. „Ceea ce am găsit este un împărat. Era o figură despre care se credea că este un fals și care a fost dată la o parte de experți. Dar noi credem că a fost real și că a avut un rol în istorie”, a declarat profesorul Paul Pearson de la University College din Londra
Moneda care se află în centrul acestei descoperiri făcea parte dintr-un mic tezaur descoperit în 1713. S-a crezut inițial că este o monedă romană autentică până la jumătatea secolului al XIX-lea, când experții, din cauza designului destul de rudimentar, au suspectat că ar fi fost produsă de falsificatorii din acea vreme. Lovitura de grație a fost dată în 1863, când Henry Cohen, cel mai mare expert în monede al vremii, de la Bibliothèque Nationale de France, a subliniat acest aspect atunci când a întocmit marele său catalog al monedelor romane. El a spus că aceste monede nu erau doar niște falsuri „moderne”, ci erau și prost făcute și „concepute în mod ridicol”. Alți specialiști au fost de acord și până în prezent Sponsian a fost respins în cataloagele științifice.
Profesorul Paul Pearson a bănuit însă că lucrurile nu stau așa atunci când a văzut fotografii ale monedei în timp ce făcea cercetări pentru o carte despre istoria Imperiului Roman. El a putut distinge zgârieturi pe suprafața acesteia și s-a gândit că puteau proveni de la faptul că moneda a fost în circulație. Profesorul a contactat atunci Muzeul Hunterian de la Universitatea din Glasgow, acolo unde moneda era ținută închisă într-un dulap împreună cu alte trei monede din tezaurul original. Împreună cu cercetătorii scoțieni, el a examinat toate cele patru monede la un microscop puternic și a confirmat că într-adevăr existau zgârieturi, iar modelele păreau să indice că monedele au fost ținute împreună cu altele în „punguțele” pentru bani ale acelor vremuri. O analiză chimică a arătat, de asemenea, că monedele au fost îngropate în pământ timp de sute de ani, potrivit lui Jesper Ericsson, curator la Muzeul Hunterian, care a lucrat cu profesorul Pearson la acest proiect. Rezultatele cercetării au fost publicate în jurnalul de specialitate „PLOS 1”.
Cine a fost Sponsian
Acum, cercetătorii trebuie să răspundă la întrebarea cine a fost Sponsian. Ei cred că acesta a fost un comandant militar nevoit să se încoroneze ca împărat al celei mai îndepărtate și greu de apărat provincii din Imperiul Roman: Dacia. Studiile arheologice au stabilit că Dacia a fost izolată de restul imperiului roman în jurul anului 260 d.Hr. A existat o pandemie, un război civil, iar imperiul se fragmenta. Înconjurat de dușmani și izolat de Roma, Sponsian și-a asumat probabil comanda supremă în timpul unei perioade de haos și război civil, protejând militarii și populația civilă din Dacia până când ordinea a fost restabilită, iar provincia a fost evacuată între 271 și 275 d.Hr., potrivit lui Jesper Ericsson. „Interpretarea noastră este că el a fost însărcinat cu menținerea controlului asupra armatei și populației civile, care erau înconjurate și complet izolate. Pentru a crea o economie funcțională în provincie, au decis să-și bată propriile monede”, crede cercetătorul.
Această teorie ar explica de ce monedele sunt diferite de cele de la Roma. „Este posibil ca ei să nu fi știut cine era împăratul real, deoarece a existat un război civil”, spune și profesorul Pearson. „Dar aveau nevoie de un comandant militar suprem în absența unei puteri reale din partea Romei. El a preluat comanda într-o perioadă în care chiar era nevoie de comandă”, explică profesorul.
După ce experții au stabilit că monedele erau autentice și au descoperit ceea ce ei cred a fi un împărat roman pierdut, au alertat cercetătorii de la Muzeul Brukenthal din Sibiu, care deține, de asemenea, o monedă sponsiană. Aceasta făcea parte din moștenirea baronului Samuel von Brukenthal, guvernatorul habsburgic al Transilvaniei. Baronul studia moneda în momentul morții sale, iar legenda spune că ultimul lucru pe care l-ar fi făcut a fost să lase un bilet pe care scria „autentică”.
Specialiștii de la Muzeul Brukenthal au clasificat moneda ca fiind un fals istoric, la fel ca toată lumea, dar s-au răzgândit când au văzut cercetările britanice. Descoperirea prezintă un interes deosebit pentru istoria Transilvaniei și a României, potrivit managerului interimar al Muzeului Național Brukenthal, Alexandru Constantin Chituță. „Pentru istoria Transilvaniei și a României în special, dar și pentru istoria Europei în general, dacă aceste rezultate vor fi acceptate de comunitatea științifică, ele vor însemna adăugarea unei alte figuri istorice importante în istoria noastră”, a declarat el.
Putin a comandat sondaje în secret
rezultatele nu l-au mulțumit deloc n publicul rus pune la îndoială motivele războiului mai mult decât până acum
Kremlinul a comandat în secret o serie de sondaje de opinie pentru a vedea care este atitudinea rușilor cu privire la războiul din Ucraina, iar rezultatele nu sunt deloc încurajatoare pentru Vladimir Putin. La începutul lunii noiembrie, au fost derulate sondaje de opinie în mai multe regiuni din Rusia, atât în Orientul Îndepărtat, cât și în Districtul Federal Central (care include Moscova), scrie site-ul rusesc independent Meduza. Spre îngrijorarea administrației Putin, focus-grupurile au arătat că populația este demoralizată și este pesimistă cu privire la viitor. Două surse de la Kremlin au vorbit despre rezultatele acestor studii și despre modul în care ar putea ele afecta planurile regimului Putin pentru o a doua rundă de mobilizare. Focus-grupurile comandate în secret de Kremlin indică faptul că rușii sunt „departe de a fi optimiști cu privire la viitorul lor și al țării lor”. „Aceasta nu înseamnă susținerea opoziției sau o respingere totală a operațiunii militare speciale”, a spus una dintre surse, care a descris atitudinea respondenților drept „indiferentă și apatică”. „Nimic nu îi inspiră și nu îi motivează”, potrivit sursei. Mulți participanți la studiu au vorbit pe un ton care transmitea mai degrabă mesajul: „Lasă-mă în pace”. Această stare de spirit nu poate fi atribuită în întregime succeselor militare ale Ucrainei sau recentei fugi a rușilor din Herson. În schimb, dacă acceptă aceste concluzii, oficialii de la Kremlin trebuie să recunoască că poporul rus este pur și simplu „obosit de război”.
Doar un rus din cinci se așteaptă la o viață mai bună
Surse familiare cu chestiunea sondajelor de opinie și cu rezultatele au spus pentru site-ul Meduza că publicul rus pune la îndoială motivele războiului mai mult decât până acum, în ciuda eforturilor propagandiștilor de stat de a prezenta invazia ca inevitabilă și justificată. Mulți ruși au spus în sondaje că mare parte din problemele pe care le au sunt cauzate de război. Aceste sondaje de opinie sunt cu totul diferite de cele derulate în aprilie, care arătau că rușii sunt optimiști cu privire la victoria în Ucraina. Veridicitatea acestor studii este însă pusă la îndoială, mai ales în contextul în care propaganda rusă trebuia să se folosească de orice instrument pentru a susține războiul, inclusiv o eventuală susținere din partea poporului. Sondajele recente au fost efectuate la începutul lunii noiembrie de Russian Field, o companie de cercetare cu sediul la Moscova. Rezultatele arată că doar 19% dintre rușii chestionați au spus că se așteptau ca viața lor să se îmbunătățească în curând. 22% se așteptau la schimbări în rău, iar alți 36% au spus că viața lor nu se va schimba. 57% dintre cei chestionați au recunoscut că s-au săturat de război și că au auzit despre el. Prin comparație, într-un sondaj de la sfârșitul lunii iulie, doar 41% dintre ruși spuneau că s-au săturat de știrile despre război. De asemenea, focus grupurile au constatat că ceea ce îi supără cel mai mult pe oameni sunt mobilizarea, dificultățile economice din cauza sancțiunilor și decizia guvernului de a bloca Instagram (un instrument major pentru afacerile mici din Rusia). Pe de altă parte, surse apropiate administrației Putin spun că nu se așteaptă la proteste majore împotriva războiului în Rusia. „Oamenii se obișnuiesc cu orice”, a explicat una dintre surse.
Influenta soră a liderului nord-coreean se dezlănțuie asupra Seulului
Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean Kim Jong Un, care a căpătat o influență tot mai mare în cadrul regimului de la Phenian, este citată joi de agenția de presă a statului dictatorial cu o declarație formulată în termeni foarte duri prin care denunță presiunile Coreei de Sud de a impune sancțiuni suplimentare țării sale.
Kim Yo Jong i-a numit „idioți” pe președintele sud-coreean Yoon Suk-yeol și administrația sa și a spus că sunt marionetele Statelor Unite, a relatat agenția de presă nord-coreeană KCNA. Sora liderului nord-coreean a avertizat că sancțiunile și presiunile suplimentare asupra regimului de la Phenian vor spori „ostilitatea și furia” Coreei de Nord.
Reacția vine după ce Ministerul de Externe al Coreei de Sud a declarat marți că va revizui sancțiunile unilaterale pe care Seulul le impune Phenianului, care ar putea fi suplimentate incluzând sectorul cibernetic, în cazul în care Coreea de Nord va face un test nuclear.
Coreea de Nord a avut în acest an un număr fără precedent de lansări de rachete balistice, iar Washingtonul avertizează de luni de zile că Phenianul ar putea efectua în orice moment un test cu bombă nucleară, primul din 2017.
„Dacă ei cred că pot scăpa de actuala situație periculoasă prin sancțiuni, trebuie să fie cu adevărat idioți, întrucât nu știu cum să trăiască în pace și confort”, a spus Kim Yo Jong în declarația citată de KCNA. Ea a spus că președintele sud-coreean Yoon și guvernul său sunt ca „un câine vagabond care aleargă cu un os” dat de Statele Unite.
Ministerul sud-coreean al Unificării, care se ocupă de afacerile intercoreene, a reacționat la aceste declarații, pe care le-a calificat drept comentarii „deplorabile”.
Kim Yo Jong, care este directoare adjunctă pentru propagandă în cadrul Comitetului Central al Partidului Muncitorilor din Coreea de Nord, a asistat vinerea trecută, împreună cu fratele și nepoata sa, la lansarea unei rachete balistice intercontinentale (ICBM) ce ar putea să lovească continentul american, scrie NK News.
Rusia a relansat producția automobilelor Moskvich
Rusia a relansat miercuri producția automobilelor Moskvich, la o fostă fabrică a Renault, potrivit unui anunț făcut de producătorul de camioane Kamaz.
Fabrica, redenumită Fabrica de Automobile Moskvich din Moscova, se așteaptă să producă 600 de mașini până la sfârșitul anului 2022, dintre care 200 vor fi electrice. Mașinile ar trebui să fie disponibile pentru cumpărare în decembrie, a spus Kamaz într-un comunicat de presă.
Designul mașinii va fi chinezesc și va fi foarte diferit de Moskvich-urile originale. Fabrica face parte dintr-un acord pe opt ani cu Kamaz, pentru a fabrica vehicule produse pe plan intern.
În 2023, vor fi asamblate cel puțin 50.000 de mașini, dintre care 10.000 vor fi electrice, potrivit comunicatului, urmate de 100.000, dintre care o cincime vor fi electrice, în 2024.
Relansarea vine în timp ce Rusia se străduiește să devină o economie autosuficientă, pe măsură ce finanțele țării continuă să fie sufocate de sancțiunile occidentale și alte ramificații ale invaziei sale neprovocate a Ucrainei.
Conform standardelor din industrie, fabrica nu va produce mașini deosebit de rapid în următorii doi ani.
Fabrica Tesla din Shanghai este de așteptat să producă peste 750.000 de mașini în 2022, de exemplu, în timp ce cea mai mare fabrică Toyota din Kentucky este capabilă să producă 550.000 de mașini anual.
Douăsprezece persoane, biciuite în fața a mii de spectatori pe un stadion din Afganistan
Douăsprezece persoane, dintre care trei femei, au fost biciuite în fața a mii de spectatori pe un stadion de fotbal din Afganistan, grupul făcându-se vinovat de „crime morale”, inclusiv adulter, jaf și homosexualitate, a declarat un oficial taliban pentru BBC. Bărbații și femeile au primit între 21 și 39 de lovituri de bici fiecare. Numărul maxim pe care îl poate primi o persoană este de 39, a declarat un alt oficial taliban.
Omar Mansoor Mujahid, un purtător de cuvânt al talibanilor pentru regiunea Logar din estul Afganistanului, unde au avut loc biciuirile, a declarat că toate cele trei femei au fost eliberate după ce au fost pedepsite, dar unii dintre bărbați au mers la închisoare.
Este a doua oară într-o lună când gruparea islamistă care a preluat anul trecut puterea la Kabul procedează la biciuiri în public, ceea ce semnalează o întoarcere la practicile dure din timpul guvernării anterioare a talibanilor, din anii 1990. Săptămâna trecută, 19 persoane au fost pedepsite în mod similar în provincia Takhar din nordul Afganistanului.
Liderul suprem al talibanilor, Hibatullah Akhundzada, a ordonat judecătorilor săptămâna trecută să aplice pedepse mai aspre pentru anumite infracțiuni, în conformitate cu interpretarea strictă a legii islamice Sharia. Această interpretare a legii islamice include execuții publice, amputări publice de membre și lapidări. Ordinul liderului suprem este cel mai recent semn că talibanii adoptă o poziție mai dură în ceea ce privește drepturile și libertățile, deși au promis că vor guverna cu mai multă moderație atunci când au preluat puterea.
În timpul guvernării lor din 1996-2001, talibanii aplicau în mod regulat pedepse în public, inclusiv biciuiri și execuții pe stadionul național din Kabul.
Guvernul a promis, de asemenea, că nu va repeta represiunea brutală a femeilor; dar de la revenirea grupării la putere, libertățile femeilor au fost grav limitate, iar mai multe femei au fost bătute pentru că și-au cerut drepturile.
