MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Negocierile pentru pace în Ucraina, desfăşurate la Miami, s-au încheiati
Chestiunile referitoare la garanţiile de securitate şi teritoriile, încă nesoluţionate
Discuţiile dintre negociatorii americani şi ucraineni privind un posibil acord de pace cu Rusia s-au încheiat în acest weekend la Miami, fără evoluţii importante şi cu întrebări rămase în privinţa garanţiilor de securitate şi a chestiunilor teritoriale, potrivit unor oficiali ucraineni, relatează CNN.
Întâlnirea-maraton a început joi, între trimisul special al SUA Steve Witkoff, ginerele preşedintelui Donald Trump, Jared Kushner, şi oficialii ucraineni Rustem Umerov şi Andriy Hnatov.
După trei zile de discuţii, „rămân probleme dificile”, a declarat sâmbătă ambasadoarea Ucrainei în SUA, Olga Stefanişina, „dar ambele părţi continuă să lucreze pentru a contura soluţii realiste şi acceptabile.” „Principalele provocări în această etapă ţin de chestiunile legate de teritoriu şi de garanţii, iar noi căutăm activ formatele optime pentru a le aborda”, a spus ea. „Mai multe detalii vor fi oferite după ce vor fi centralizate toate informaţiile”, a adăugat.
Teritoriul şi garanţiile de securitate sunt de mult timp puncte sensibile pentru orice posibil acord. Ucraina susţine că un final just al războiului ar include garanţii de securitate credibile şi nu ar obliga-o să cedeze Rusiei şi mai mult teritoriu.
La începutul întâlnirilor de la începutul acestei săptămâni, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, le-a spus jurnaliştilor în India că ţara sa intenţionează să cucerească, prin orice mijloace, regiunea estică Donbas din Ucraina.
Discuţiile de la Miami au fost precedate de o vizită la Moscova a lui Kushner şi Witkoff. Trump a declarat miercuri că delegaţia SUA a avut o întâlnire „foarte bună” cu Putin şi că ei cred că preşedintele rus „ar dori să vadă războiul încheiat” - însă discuţiile nu au dus la un progres major.
Într-o postare pe reţelele sociale de sâmbătă, preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a spus că a avut o conversaţie telefonică „lungă” şi „constructivă” cu Witkoff şi Kushner, precum şi cu delegaţia ucraineană aflată la Miami.
„Am abordat multe aspecte şi am trecut în revistă puncte-cheie care ar putea asigura încetarea vărsării de sânge şi ar elimina ameninţarea unei noi invazii ruse pe scară largă”, a declarat Zelenski. „Am convenit asupra paşilor următori şi a formatelor discuţiilor cu Statele Unite”, a mai spus el. În cadrul convorbirii a fost discutat şi „riscul ca Rusia să nu-şi respecte promisiunile, aşa cum s-a întâmplat în mod repetat în trecut”, a spus el.
Zelenski a precizat că Hnatov şi Umerov urmează să-i prezinte personal „un raport detaliat” despre negocieri. „Nu totul poate fi discutat la telefon”, a declarat Zelenski. „De aceea trebuie să lucrăm îndeaproape cu echipele noastre la idei şi propuneri”, a argumentat el.
Pacea şi condiţiile ei vor fi, de asemenea, subiectul unei reuniuni de luni, la Londra, între Zelenski şi liderii Franţei, Marii Britanii şi Germaniei. Discuţia va acoperi „situaţia şi negocierile în curs în cadrul medierii americane”, a declarat sâmbătă preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Cum devin celulele canceroase „nemuritoare”?
cercetătorii au identificat un mecanism celular care ar putea creşte eficienţa chimioterapiei şi reduce efectele adverse
O descoperire care arată cum reuşesc celulele canceroase să îşi menţină structura intactă şi să devină practic „nemuritoare” ar putea spori eficienţa chimioterapiei şi ar putea deschide drumul către noi opţiuni de tratamenti.
Celulele canceroase au capacitatea de a se divide fără oprire, iar înţelegerea modului în care reuşesc acest lucru poate deschide calea către tratamente mai eficiente şi mai bine tolerate.
O echipă de oameni de ştiinţă de la Children’s Medical Research Institute (CMRI), din Australia, a identificat un mecanism esenţial prin care celulele canceroase îşi păstrează cromozomii intacţi, permiţându-le să se dividă continuu, arată un studiu publicat marţi, în revista Nature Communications.
În mod normal, la fiecare diviziune celulară, capetele cromozomilor, numite telomeri, se scurtează treptat; când devin prea scurţi, celulele sănătoase încetează să se mai dividă. Celulele canceroase evită acest „ceas biologic” prin menţinerea telomerilor, ceea ce le conferă, practic, o formă de „nemurire” celulară.
Majoritatea tumorilor folosesc pentru asta telomeraza, o enzimă care reconstruieşte telomerii. În acest studiu, echipa de la Unitatea de Biologie Celulară a CMRI a descoperit că telomeraza este ghidată către telomerii ce necesită reparaţii de o reţea de fibre foarte fine din nucleul celulei canceroase, alcătuită din proteina actină.
Autorii notează că acesta este un rol nou descoperit al actinei, cunoscută până acum mai ales pentru funcţiile sale din afara nucleului, precum contracţia musculară şi mişcarea celulelor. Conform explicaţiilor cercetătorilor, atunci când telomerii sunt deterioraţi, ei se mişcă mult, în mod obişnuit, în interiorul nucleului, însă pot fi „prinşi” de această reţea de actină, asemănător unei insecte captive într-o pânză de păianjen, ceea ce permite telomerazei să îi găsească mai uşor şi să îi repare, menţinând astfel supravieţuirea celulei canceroase.
Descoperirea oferă şi o explicaţie pentru supravieţuirea unor celule canceroase în faţa chimioterapiei. Tratamentele de chimioterapie urmăresc să distrugă celulele tumorale prin provocarea de leziuni la nivelul ADN-ului, însă studiul arată că aceste celule pot folosi telomeraza, împreună cu reţeaua de actină din nucleu, pentru a repara o parte din daune şi a continua să se multiplice.
Potrivit autorilor, rezultatele deschid perspective terapeutice promiţătoare: dacă telomeraza ar putea fi blocată sau dacă această reţea de actină ar fi perturbată, chimioterapia ar putea deveni mult mai eficientă.
În plus, acest lucru ar putea permite administrarea unor doze mai mici de chimioterapie, reducând efectele adverse nocive pentru pacienţi.
Cercetarea a fost realizată cu finanţare din partea Australian Research Council, Perpetual Foundation, Ernest & Piroska Major Foundation, Cancer Council NSW, Arcus Foundation, Profield Foundation şi Neil and Norma Hill Foundation.
Studiu: Vaccinurile anti-Covid cu ARN mesager nu au provocat o creştere a mortalităţii în Franţa
Vaccinurile anti-Covid nu au provocat o creştere a mortalităţii în Franţa de la apariţia lor la începutul anului 2020, arată un studiu care contrazice teoriile răspândite în mediile sceptice faţă de vaccinuri, relatează AFP. „Vaccinurile cu ARN mesager (ARNm) împotriva Covid-19 nu cresc riscul de mortalitate pe termen lung din toate cauzele”, rezumă într-un comunicat grupul Epi-Phare, organism francez care reuneşte Agenţia pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM) şi Asigurarea de Sănătate, ai cărui cercetători au publicat acest studiu în revista Jama Network Open.
Ei au examinat datele referitoare la aproape 30 de milioane de francezi între 2021 şi 2025, adică întreaga categorie de vârstă 18-59 ani. O majoritate - aproape 23 de milioane - au fost vaccinaţi începând cu jumătatea anului 2021, data lansării unei campanii masive de vaccinare împotriva bolii care a provocat o pandemie majoră la începutul anilor 2020. Restul, aproape şase milioane, nu au fost vaccinaţi, în ciuda măsurilor restrictive, cum ar fi paşaportul sanitar.
Majoritatea acestor vaccinuri erau cele cu ARN mesager, fie de la Moderna, fie de la Pfizer /BioNTech, care au devenit rapid vârful de lance al vaccinării anti-Covid în Franţa. În cadrul grupului vaccinat, 0,4% dintre persoane au decedat în cei patru ani care au urmat administrării primului vaccin. În rândul persoanelor nevaccinate, cifra este de 0,6%. După analiza statistică, persoanele vaccinate prezentau „un risc de deces din orice cauză redus cu 25%”, concluzionează studiul.
„Putem afirma cu un grad ridicat de încredere că nu există o creştere a riscului de mortalitate după vaccinarea împotriva Covid”, a declarat pentru AFP cercetătorul Mahmoud Zureik, care a supervizat studiul.
Eficacitatea şi siguranţa vaccinurilor anti-Covid sunt deja documentate de numeroase studii. Principalele efecte secundare grave, rare, sunt probleme cardiovasculare - miocardite, pericardite... - care nu pun în discuţie interesul vaccinării în majoritatea grupelor de vârstă. Cu toate acestea, vaccinul Moderna a fost descurajat în Franţa pentru tinerii adulţi.
Însă mediile sceptice faţă de vaccinuri au răspândit frecvent ideea falsă că vaccinurile, în special cele cu ARN mesager, au ucis în tăcere numeroase persoane, fără ca acest lucru să reiasă clar din datele oficiale, care se concentrează pe mortalitatea direct legată de Covid, la doar câteva luni după vaccinare. „Cunoşteam bine profilul pe termen scurt al vaccinurilor Covid în ceea ce priveşte beneficiile şi riscurile; în schimb, beneficiile lor pe termen lung nu fuseseră niciodată studiate”, explică Zureik.
Deşi cercetătorii sunt siguri că vaccinurile nu au cauzat o creştere a mortalităţii, ei avertizează că studiul lor, în sine, nu permite să se afirme că acestea au determinat o scădere a ratei generale a deceselor. Diferenţa dintre cele două grupuri poate fi explicată, într-adevăr, prin efectele pozitive ale vaccinului pe termen mai mult sau mai puţin lung, dar şi prin diferenţele dintre profilurile persoanelor vaccinate şi nevaccinate: vârstă, mediu social...
Talibanii l-au obligat pe un băiat de 13 ani să-l execute public pe ucigaşul familiei sale
Un bărbat condamnat pentru crimă a fost omorât marţi, în estul Afganistanului, în cadrul unei execuţii publice supravegheate de talibani. Potrivit mai multor surse media, un băiat de 13 ani ar fi fost obligat să tragă asupra condamnatului în faţa unui stadion plin, relatează Le Figaro.
Execuţia de o brutalitate fără precedent a avut loc în oraşul Khost, din estul Afganistanului, unde talibanii au executat public un bărbat condamnat pentru crimă. Curtea Supremă a emiratului islamic a confirmat execuţia într-un comunicat, invocând aplicarea qisas, legea islamică a talionului, după ce familia victimei a refuzat să-l ierte pe condamnat.
Potrivit mai multor surse media afgane independente care operează din străinătate, în special Amu TV, călăul zilei nu a fost altul decât un băiat de 13 ani, el însuşi supravieţuitor al masacrului care a curmat viaţa mai multor rude ale sale. Adolescentul ar fi fost chemat în mod public de către liderii talibani, care i-au cerut să aleagă între iertare şi răzbunare. După ce a refuzat să ierte, i s-ar fi dat o armă pentru a trage de trei ori asupra condamnatului, în mijlocul unui stadion plin cu aproximativ 80.000 de spectatori.
Aceste informaţii, difuzate şi de Associated Press, nu au putut fi verificate în mod independent, talibanii interzicând sistematic telefoanele mobile şi aparatele foto în incinta locurilor unde au loc aceste execuţii.
Biroul de presă din provincia Khost a precizat că cel condamnat era „un criminal” implicat într-un incident care a avut loc în ianuarie în districtul Alisher, din estul ţării, când 10 membri ai aceleiaşi familii, dintre care trei femei, au fost ucişi. Curtea Supremă asigură că dosarul a fost examinat de trei instanţe înainte de a fi adus în atenţia şefului suprem al regimului, Hibatullah Akhundzada, care a validat ordinul de execuţie. Alţi doi acuzaţi în acelaşi caz urmează să fie executaţi, dar sentinţa lor a fost amânată, deoarece unii dintre moştenitorii victimelor locuiesc în străinătate.
În ajunul execuţiei, raportorul special al ONU pentru drepturile omului în Afganistan, Richard Bennett, a cerut anularea acesteia, reamintind că execuţiile publice constituie „o pedeapsă crudă, inumană şi contrară dreptului internaţional”. După primele mărturii care evocau participarea băiatului, el a denunţat din nou pe X o „încălcare gravă a demnităţii umane”.
De la revenirea la putere în august 2021, talibanii au reinstituit pedepsele corporale publice, biciuirea pentru furt, adulter sau consumul de alcool, şi au reluat execuţiile publice, care erau obişnuite în timpul primului lor regim (1996-2001). Până în prezent, unsprezece bărbaţi au fost executaţi în mod public, dintre care patru într-o singură zi, în luna aprilie.
Cel puţin 25 de persoane au murit într-un incendiu în India
Un incendiu izbucnit într-un club de noapte din populara regiune turistică indiană Goa a ucis cel puţin 25 de persoane, inclusiv patru turişti, au declarat oficialii locali, conform CNN. Se suspectează că incendiul a pornit după o explozie în zona bucătăriei clubului, în satul Arpora, în jurul miezului nopţii de sâmbătă, ora locală, a relatat News18, afiliat CNN.
Paisprezece dintre victime ar fi fost membri ai personalului, iar naţionalităţile turiştilor nu au fost încă confirmate, a declarat poliţia pentru postul indian de ştiri în limba engleză. Şapte persoane sunt tratate pentru răni, inclusiv una cu arsuri pe 60% din suprafaţa corpului, a adăugat acesta.
Goa, un stat mic de pe coasta de vest a Indiei, cunoscut pentru plajele sa, atrage în fiecare an sute de mii de turişti străini. „Astăzi este o zi foarte dureroasă pentru noi toţi în Goa”, a declarat duminică dimineaţă ministrul-şef al statului, Pramod Sawant, într-o postare pe X.
Înregistrări video de pe reţelele sociale au arătat autospeciale de pompieri şi ambulanţe sosite pentru a-i ajuta pe răniţi.
Unele dintre victime au murit din cauza arsurilor, iar altele au decedat prin asfixiere, a relatat News18.
Primele informaţii sugerează că localul nu avea certificatul obligatoriu NOC şi a încălcat reglementările privind incendiile, a declarat duminică pentru News18 directorul Serviciilor de Pompieri şi Intervenţii de Urgenţă, Nitin Raiker.
Spania investighează dacă focarul de pestă porcină ar fi putut fi provocat de o scurgere dintr-un laborator
Guvernul regional din Catalonia a anunţat vineri că va investiga un centru de cercetare de lângă Barcelona, după ce Ministerul Agriculturii a transmis că recentul focar de pestă porcină ar putea avea drept cauză o scurgere dintr-un laborator, transmite Reuters.
Spania, cel mai mare producător de carne de porc din Uniunea Europeană, încearcă să-şi liniştească partenerii comerciali după ce 13 mistreţi au fost confirmaţi cu virusul în zona colinară de lângă Barcelona. Boala este inofensivă pentru oameni, dar poate fi letală pentru porci şi mistreţi. Secvenţierea genomică realizată într-un laborator din Madrid a arătat că tulpina detectată este ”foarte similară” cu cea apărută în Georgia în 2007, folosită astăzi pe scară largă în cercetare şi în dezvoltarea de vaccinuri, a precizat ministerul. Celelalte cazuri identificate în Europa aparţin unui alt grup genetic. ”Descoperirea unui virus asemănător cu cel care a circulat în Georgia nu exclude posibilitatea ca originea sa să fie într-o unitate de biosecuritate”, a transmis Ministerul Agriculturii.
Până acum, autorităţile catalane suspectau că virusul ar fi fost transmis după ce un mistreţ ar fi consumat hrană contaminată, posibil un sandviş adus din străinătate de un şofer de camion. ”Raportul sugerează că este posibil ca originea virusului să nu se afle în animale sau produse animale din ţări unde infecţia este prezentă în mod curent”, a mai spus ministerul.
Ministerul nu a numit niciun laborator în declaraţia sa, însă responsabilul catalan pentru agricultură, Oscar Ordeig, a anunţat că guvernul regional va deschide o investigaţie asupra Centrului de Cercetare în Sănătate Animală (Cresa), finanţat de stat. Cresa se află lângă Universitatea Autonomă din Barcelona şi în interiorul zonei de carantină de 6 km instituită după izbucnirea focarului. Ordeig a precizat că şi alte laboratoare ar putea fi investigate.
Organizaţia Mondială pentru Sănătate Animală desemnase în 2017 Cresa drept centru de cercetare pentru pestarile porcine. Laboratorul nu a răspuns imediat solicitărilor de comentarii, însă a transmis pentru platforma de verificare Maldita.es că nu există dovezi care să indice că ar fi sursa focarului.
Tulpina ”Georgia 2007” s-a răspândit din Caucaz în Armenia, Azerbaidjan, Rusia şi Belarus, ajungând în 2014 în estul Uniunii Europene. În 2018 a ajuns în China, provocând pierderi uriaşe: producţia de carne de porc din această ţară a scăzut cu 27% în 2019.
Kremlinul laudă dispariţia „ameninţării ruse” din strategia de securitate naţională a SUA
Schimbarea, de către administraţia preşedintelui Donald Trump, a strategiei de securitate naţională a SUA, în care Rusia nu este menţionată ca o „ameninţare directă”, este un pas pozitiv, a declarat pentru TASS purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. „Considerăm că acesta este un pas pozitiv”, a spus Peskov.
Mesajele transmise în privinţa relaţiilor Rusia-SUA de administraţia preşedintelui american Donald Trump diferă de abordările administraţiilor anterioare, a remarcat purtătorul de cuvânt al Kremlinului. „Per ansamblu, aceste mesaje sunt cu siguranţă în contrast cu abordările administraţiilor precedente”, a spus secretarul de presă al preşedintelui.
Kremlinul va analiza mai detaliat strategia actualizată de securitate naţională a SUA şi va evalua prevederile acesteia, a subliniat secretarul de presă al preşedintelui rus. „Cu siguranţă, trebuie luată în considerare şi analizată mai în detaliu”, a spus Peskov.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a comentat actualizarea documentului-cheie al SUA în domeniul securităţii naţionale. Acesta nu mai menţionează Rusia ca „ameninţare directă” şi include un apel la cooperare cu Moscova în domeniul stabilităţii strategice, notează TASS.
Noua strategie de securitate a SUA, publicată joi de Casa Albă, este destul de blândă în ceea ce priveşte referirile la Rusia şi la războiul de agresiune din Ucraina. Criticile la adresa Moscovei sunt foarte puţine, a remarcat Politico. În schimb, unele dintre cele mai dure remarci sunt rezervate ţărilor aliate ale SUA din Europa. În special, administraţia, în termeni mai mult sau mai puţin voalaţi, critică eforturile europene de a ţine în frâu partidele de extremă dreapta, calificând astfel de măsuri drept cenzură politică. Iar o prioritate, stipulată ca atare, este de „a pune capăt percepţiei - şi a împiedica această realitate - a NATO ca o alianţă în continuă expansiune”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bulgaria, lovită de criză, votează la a opta rundă de alegeri în ultimii cinci ani
De același autor
