MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: NATO somează Rusia să distrugă noua rachetă
Racheta Novator 9M729 depășește raza de acțiune de 500 km, performanță negată de Moscova
Alianța Nord-Atlantică a cerut ieri Rusiei să distrugă până în august noua rachetă pe care a dezvoltat-o încălcând prevederile Tratatului privind Forțele Nucleare Intermediare (INF), avertizând că în caz contrar aceasta se va confrunta cu o reacție mult mai hotărâtă din partea Alianței în regiune. Miniștrii apărării din țările membre NATO se vor reuni miercuri la Bruxelles pentru a examina eventualul răspuns ce ar urma dat Rusiei dacă ea refuză să se conformeze Tratatului INF semnat în 1987, din care SUA au amenințat să se retragă în luna august, după un preaviz de șase luni. Rusia are la dispoziție doar cinci săptămâni pentru a “salva tratatul”, a afirmat Stoltenberg în cursul unei conferințe de presă, avertizând că în caz contrar răspunsul NATO “va fi unul defensiv, echilibrat și coordonat”. “Îndemnăm Rusia să adopte calea responsabilă, dar nu am văzut niciun indiciu că Rusia ar intenționa să o facă”, a declarat secretarul general al NATO. “Va trebui să răspundem!”, a avertizat el, refuzând să ofere mai multe detalii. Dar, potrivit unor diplomați, miniștrii apărării vor lua în considerare înmulțirea zborurilor în Europa a avioanelor SUA capabile să transporte ogive nucleare, mai multe antrenamente pentru instruirea militarilor și o repoziționare a rachetelor militare americane.
Criză ca în 1962?
Rusia a avertizat luni împotriva unei crize a rachetelor comparabilă cu cea din Cuba din anul 1962 în cazul în care SUA s-ar decide să readucă în Europa rachete cu rază intermediară de acțiune. Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a asigurat ieri că o astfel de ipoteză nu este luată în calcul. Ambasadoarea SUA la Alianța Nord-Atlantică, Kay Bailey Hutchison, a declarat la rândul său că Washingtonul ar avea în vedere pentru moment doar desfășurarea de rachete convenționale, nu de arme nucleare, în orice răspuns posibil. “Toate opțiunile sunt pe masă, dar ne gândim doar la sistemele convenționale, este important ca aliații noștri europeni să știe despre aceasta”, a afirmat ea. Cele mai multe țări europene se opun desfășurării de rachete nucleare americane în Europa, o inițiativă care reamintește de cursa înarmărilor din anii 1980 între SUA și Uniunea Sovietică. Tratatul INF, considerat un pact fundamental pentru securitatea europeană, prevede eliminarea tuturor rachetelor de croazieră și balistice americane și ruse cu lansare terestră, având o rază de acțiune între 500 și 5.500 km. Washingtonul acuză Moscova de încălcarea pactului prin dezvoltarea noii sale rachete Novator 9M729 (SSC-8, în codificarea NATO), fapt negat de Moscova, care susține că noua rachetă nu depășește raza de acțiune de 500 km, reproșând la rândul său SUA desfășurarea de elemente ale scutului antirachetă în Europa.
Furie la Kiev: Rusia revine în APCE
n reprezentantul PSD a votat în favoarea Moscovei
Rusia și-a reluat marți participarea la lucrările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), după aproape cinci ani de absență ca urmare a conflictului din Ucraina, revenire vehement contestată de Ucraina, care a decis să-și suspende participarea la lucrări. În dimineața zilei de ieri, cei 18 membri ai delegației ruse au luat loc în sala din Palatul Europei din Strasbourg, unde de 70 de ani organizația paneuropeană pentru apărarea drepturilor omului și democrației își ține lucrările. În exteriorul clădirii, circa 20 de persoane protestau, fluturând drapele ucrainene și pancarte pe care se putea citi “Mențineți sancțiunile împotriva Rusiei”. Șeful delegației ucrainene Volodimir Ariev a anunțat că Ucraina își va suspenda, ca protest, participarea la lucrările APCE. În deschiderea ședinței de la Strasbourg, Ariev a subliniat în special faptul că unii dintre parlamentarii ruși prezenți în sală se află “pe lista neagră a Uniunii Europene”. “Decizia delegației ucrainene este de a-și suspenda participarea la lucrările APCE, cu excepția chestiunilor legate de suspendarea drepturilor pentru delegația rusă”, a mai notat Ariev într-o postare pe Facebook. Înainte de aceasta, președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a declarat “decepționat” de decizia APCE de a autoriza revenirea unei delegații ruse, după cinci ani de criză instituțională cu Moscova. În noaptea de luni spre marți parlamentarii APCE au votat, în urma a 9 ore de dezbateri furtunoase, un text de reglementare care autorizează în mod excepțional state-membre să prezinte o delegație în cursul anului și exclude posibilitatea de a o priva de principalele sale drepturi de vot. Textul îi permite Rusiei să participe miercuri la alegerea succesorului pentru actualul secretar general, norvegianul Thoborn Jagland. Reprezentantul PSD a votat pentru decizia favorabilă Moscoveni, în timp ce reprezentantul USR s-a opus.
Rohani: “Această Casă Albă suferă de tulburări mentale”
Președintele iranian Hassan Rohani a denunțat ieri drept “scandaloase și idioate”, într-un discurs televizat, sancțiunile impuse de către Donald Trump liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei și ministrului iranian de Externe Mohammad Javad Zarif. “Sancțiuni pentru ce?”, a tunat Rohani. “Pentru a bloca activele liderului (suprem iranian Ali Khamenei)? Dar conducătorii noștri nu sunt ca cei ai altor țări, care au miliarde în conturi în străinătate, ca să vreți să impuneți sancțiuni, să le confiscați sau să le blocați”, a declarat el. “Această Casă Albă suferă de tulburări mentale. Ea nu știe ce să mai facă”, a apreciat președintele iranian.Sporind presiunile, într-un context deja extrem de tensionat, în urma unor atacuri de origine necunoscută vizând petroliere și a distrugerii unei drone americane de către Iran în regiunea strategică a Golfului Persic, președintele american Donald Trump și-a multiplicat totodată îndemnurile la un dialog direct cu oficiali iranieni. El a anunțat luni sancțiuni - în principal simbolice - vizându-l pe numărul unu iranian Ali Khamenei, opt comandanți din cadrul Gardienilor Revoluției, dar și pe șeful diplomației iraniene Mohammad Javad Zarif - fața politicii iraniene de destindere cu Occidentul, considerat un moderat, dar urât de către ultraconservatorii iranieni. În pofida sancțiunilor, consilierul american în domeniul securității naționale John Bolton, aflat într-o vizită în Israel, altă țară inamică a Iranului, a apreciat marți că ușa rămâne deschisă unor “negocieri veritabile”, denunțând totodată tăcerea “asurzitoare”, în opinia sa, a Iranului față de propunerea unui dialog. Pe de altă parte, China a îndemnat ieri Statele Unite și Iranul să-și păstreze “sângele rece și reținerea”, la o zi după anunțarea noilor sancțiuni americane impuse Teheranului, care acuză Washingtonul de “întreruperea căii diplomatice”. “Noi credem că insistența în a supune (Iranul) unei presiuni maxime nu ajută la soluționarea problemei”, a declarat într-o conferință de presă obișnutiă un purtător de cuvânt al Ministerului chinez de Externe Geng Shuang. “Faptele au demonstrat că inițiativele au avut efectul invers (decât cel sperat) și exacerbează tulburările la nivel regional”, a adăugat el. Azi, Consiliul de Securitate al ONU urmează să se întrunească pe tema aplicării Acordului de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian, în contextul în care noi fricțiuni se preconizează după ce Iranul a anunțat că rezervele sale de uraniu slab îmbogățit urmează să depșească, de joi, limita prevăzută de pact.
Polițiștii au confiscat toată berea la un festival neo-nazist
Polițiștii germani din Ostritz au stricat petrecerea participanților la un festival rock neo-nazist, după ce au confiscat de la comercianți mai mult de 4.200 de litri de bere, conform agenției DPA. Măsura a fost luată în baza unei hotărâri judecătorești, autoritățile fiind îngrijorate că vor fi violențe pe fondul consumului de alcool. Poliția a publicat pe Twitter fotografii cu ofițerii în momentul confiscării cutiilor de bere. Pentru a fi siguri că participanții la festival nu vor ocoli interdicția oficială, locuitorii au cumpărat toată berea din magazinele locale. “Am plănuit deja cu o săptămână înainte”, a spus activistul local Georg Salditt. “Am vrut să-i lăsăm pe neonaziști “pe uscat. Ne-am gândit, că dacă va fi interzis alcoolul, vom cumpăra totul de la Penny (magazin alimentar german)”. În total, Salditt a afirmat că ei au cumpărat mai mult de 200 de cutii de bere. “Neonaziștii nu au fost fericiți de acest lucru”, a spus activistul Markus Kremser pentru Mitteldeutscher Rundfunk. În final, au fost mai mulți ofițeri de Poliție la festivalul Shield and Sword decât neonaziști. Poliția a anunțat că între 500 și 600 de persoane au fost prezente la festival, în timp ce 1.400 de polițiști au fost prezenți, potrivit DPA. Forțele de ordine au declarat că 2.000 de persoane au protestat față de neonaziști. Festivalul a atras un număr dublu de participanți anul trecut, când nu a fost interzis alcoolul.
Macron: Trump “trebuie să-și clarifice poziția față de Europa”
Președintele francez Emmanuel Macron apreciază că omologul său american Donald Trump, care-și multiplică atacurile la adresa Uniunii Europene trebuie să-și “clarifice poziția” față de UE, relatează AFP. “Există un anumit număr de ambiguități, mai ales în ceea ce privește poziția lui Trump cu privire la Brexit și faptul că el promovează un Brexit dur”, subliniază Macron într-un interviu acordat revistei The New Yorker, realizat în engleză. “Cred că el trebuie să-și clarifice poziția față de Europa”, apreciază șeful statului francez. Întrebat despre rezultatul alegerilor europene, în care partidul său, La République en Marche (LREM) s-a clasat în urma partidului de extremă dreapta Rassemblement national (RN), Macron se felicită cu privire la faptul că o coaliție de extremă dreapta nu a obținut o majoritate în Parlamentul European (PE). “Este, în ceea ce mă privește, unul dintre rezultatele pozitive ale acestor alegeri, chiar dacă (partidele de extremă dreapta) au fost ajutate de influențe străine”, subliniază el. Întrebat dacă Donald Trump face parte dintre aceste “influențe străine”, el răspunde negativ. “Nu-l asimilez complet pe (Donald) Trump lui (Steve) Bannon”, a adăugat el, referindu-se la fostul consilier al președintelui american, pe care l-a acuzat în urmă cu câteva săptămâni că acționează în vederea unei “destrămări a Europei”. Întrebat în weekend la postul american de televiziune NBC despre eforturile europenilor de a păstra în viață un acord în dosarul nuclear iranian din care s-a retras, Trump a răspuns “n-am ce să fac cu europenii”. “Noi suntem foarte generoși cu Europa”, a adăugat el. “Noi ne ocupăm de ei. Cheltuim sume enorme la NATO. În schimburile comerciale, ei profită de noi de mult timp”.
SUA: Adolescenții consumă de zece ori mai mult canabis decât în urmă cu 30 de ani
Adolescenții din SUA consumă de zece ori mai mult canabis decât acum trei decenii, mai ales hispanicii și afro-americanii, deși sunt în general mai puțin înclinați spre consumul de tutun și de alcool, potrivit unui studiu publicat luni de Universitatea Nebraska din Omaha (UNO). Studiul a utilizat date ale guvernului federal pentru a determina comportamentul a 200.000 de tineri între 1991 și 2017. În 1991, doar 0,6 % dintre minori consumau marihuana cel puțin o dată pe lună, spre deosebire de 6,3 % în 2017. De asemenea s-a dublat procentul adolescenților care consumă marihuana și alcool cel puțin o dată pe lună, care a crescut de la 3,6 % la 7,6 % în perioada menționată. Aceste procente au înregistrat o creștere în rândul latino-americanilor și afro-americanilor, potrivit studiului realizat de doctorița Hongying Dai, de la Colegiul de Sănătate Publică al UNO. Potrivit lui Hongying Dai această creștere a procentelor sunt determinate de o schimbare a atitudinii față de canabis și de legile statale care permit consumul. “Opinia publică privind consumul de marihuana s-a schimbat considerabil iar restricțiile sunt acum mai permisive”, notează studiul care subliniază că 33 de state plus Districtul Columbia au aprobat legi care permit consumul în scop medical sau recreativ al canabisului. În noiembrie 2012, Colorado a fost primul stat care a legalizat și reglementat vânzarea canabisului recreativ celor cu vârsta de 21 de ani: aproape doi din trei votanți au susținut așa numitul Amendament 64, intrat în vigoare la 1 ianuarie 2014. Studiul relevă totodată că în ultimii 30 de ani, consumul de tutun în rândul adolescenților s-a redus cu două treimi (puțin peste 1,3 % în 2017) iar consumului de alcool s-a redus la jumătate (12,5 % în prezent).
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Bilanţul militarilor ruşi în Ucraina a depăşit 50.000 de morţi, fără a lua în calcul decesele din Doneţk şi Luhansk
De același autor
