MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: NASA: Patru astronauți vor ajunge pe o orbită în jurul Lunii în noiembrie 2024
Un an mai târziu ar urma să aibă loc prima aselenizare după mai bine de 40 de ani
Misiunea spațială Artemis 2, care urmează să trimită un echipaj de astronauți spre Lună pentru prima dată după anul 1972, a fost programată să se desfășoare în noiembrie 2024, a anunțat NASA.
Acest calendar a devenit posibil după succesul înregistrat de misiunea Artemis 1, care s-a încheiat în decembrie 2022 după 25 de zile petrecute în spațiu. Capsula Orion, care nu a avut niciun astronaut la bordul său cu ocazia acelui prim zbor de testare, a fost propulsată de noua rachetă SLS - cea mai puternică din lume - și s-a plasat cu succes pe o orbită în jurul Lunii, înainte de a reveni pe Terra.
Analiza detaliată a acestei misiuni va continua și în perioada următoare, a declarat Jim Free, administrator-asociat al NASA. Însă primele rezultate obținute în urma zborului de testare ar trebui să permită lansarea celei de-a doua misiuni Artemis spre “sfârșitul lunii noiembrie 2024”, a anunțat el. Adică peste aproximativ un an și jumătate. NASA urmează să anunțe în acest an numele celor patru astronauți care vor alcătui echipajul misiunii Artemis 2. Pentru moment, se știe doar că un canadian va face parte din echipaj. Cei patru astronauți vor efectua un ocol în jurul Lunii - fără să asolizeze - în cadrul unei misiuni ce va avea o durată de aproximativ 10 zile.
Va urma misiunea Artemis 3, în cadrul căreia astronauții americani vor coborî pe suprafața Lunii. Această misiune este în continuare programată pentru 2025, deși calendarul său este destul de incert.
Modulul de alunizare va fi o versiune a vehiculului Starship dezvoltat de SpaceX, însă primul său zbor orbital nu a avut încă loc.
Programul Artemis urmează să trimită prima femeie și prima persoană de culoare pe Lună, în condițiile în care precedentul program lunar american, Apollo, a trimis spre satelitul natural al Terrei doar bărbați - 12 - și toți erau albi. În mitologia greacă, Artemis este sora geamănă a lui Apollo și, totodată, o zeiță asociată cu Luna.
Obiectivul NASA constă în stabilirea unei prezențe durabile a oamenilor pe Lună, prin construirea unei baze pe suprafața selenară și a unei stații spațiale pe orbita sa.
Procesul prin care oamenii vor învăța să trăiască pe Lună ar trebui să permită testarea tehnologiilor necesare pentru realizarea unei călătorii spațiale cu un grad de complexitate mai ridicat: zborul unui echipaj spre planeta Marte și întoarcerea sa în siguranță pe Terra.
Un spaniol, obligat de instanță să plătească peste 200.000 de euro fostei sale soții pentru îngrijirea casei
Un tribunal spaniol a decis că un bărbat trebuie să plătească peste 200.000 de euro fostei sale soții, echivalentul a peste 20 de ani de salariu, pentru că s-a ocupat de casă în timpul căsătoriei lor, potrivit unei decizii consultate marți de AFP.
Femeia, mamă a doi copii și căsătorită sub regimul separării bunurilor, s-a ocupat, pe perioada mariajului, “de casă, de familie, cu tot ceea ce implică aceasta”, se arată în decizia judiciară a tribunalului din Vélez-Málaga (sud), datată 15 februarie. Prin urmare, femeia va primi “o despăgubire de 204.624,86 euro”, a decis instanța.
Potrivit avocatului femeii, această sumă reprezintă “salariul minim” pentru perioada cuprinsă între iunie 1995 și decembrie 2020, adică 24 de ani și jumătate.
Bărbatul va trebui, de asemenea, să plătească lunar o pensie alimentară fostei sale soții pentru fiicele sale. Într-un interviu acordat marți postului de radio Cadena SER, femeia a declarat că soțul ei “nu voia ca ea să lucreze în afara casei”, deși l-a ajutat în privința sălilor de sport pe care acesta le deținea, ocupându-se de “PR, fiind instructoare”, dar fără a fi plătită.
În rest, “m-am dedicat exclusiv treburilor casnice, având grijă de soțul meu, ocupându-mă de casă”, a continuat ea, mărturisind că este “foarte mulțumită” de decizia instanței.
Zelenski avertizează asupra unui “drum deschis” dacă Rusia capturează Bakhmut
Trupele rusești vor avea “drum deschis” pentru a cuceri orașe cheie din estul Ucrainei, dacă vor prelua controlul asupra Bakhmut, a avertizat președintele Volodimir Zelenski, într-un interviu acordat CNN, în timp ce și-a apărat decizia de a menține forțele ucrainene în orașul asediat.
“Acest lucru este tactic pentru noi”, a declarat Zelenski, insistând că șefii militari de la Kiev sunt uniți în prelungirea apărării orașului, după ce săptămâni de atacuri rusești l-au lăsat pe punctul de a cădea în mâinile trupelor Moscovei. “Înțelegem că după Bakhmut ar putea merge mai departe. Ar putea merge la Kramatorsk, ar putea merge la Sloviansk, ar fi un drum deschis pentru ruși după Bakhmut către alte orașe din Ucraina, în direcția Donețk”, a declarat el într-un interviu pentru CNN. “De aceea, băieții noștri stau acolo”, a adăugat președintele ucrainean.
Un asalt de câteva săptămâni al trupelor de mercenari Wagner, care s-a accelerat în ultimele zile, a forțat mii de oameni să părăsească orașul și i-a decimat infrastructura. Trupele ucrainene au montat, de asemenea, o apărare tenace a zonei, întârziind progresul Rusiei.
Zelenski a declarat că motivațiile sale de a păstra orașul sunt “atât de diferite” față de obiectivele Rusiei. “Înțelegem ce vrea să obțină Rusia acolo. Rusia are nevoie de cel puțin o victorie - o mică victorie - chiar și prin ruinarea a tot ceea ce se află în Bakhmut, doar ucigând fiecare civil de acolo”, a mai declarat Zelenski.
El a adăugat că, dacă Rusia reușește să “pună micul lor steag” deasupra Bakhmut, acest lucru ar ajuta la “mobilizarea societății lor pentru a crea această idee că sunt o armată atât de puternică”.
Proteste violente în Georgia împotriva legii “agenților străini”
Poliția georgiană a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa mii de protestatari care s-au adunat marți seară, în centrul orașului Tbilisi, după ce parlamentul a votat în primă lectură un proiect de lege referitor la “agenții străini”, despre care criticii spun că are ca model un text din Rusia și reprezintă o schimbare autoritară ce pune în pericol speranțele țării de a adera la Uniunea Europeană.
Legea, susținută de partidul de guvernământ Visul georgian, ar impune ca orice organizație care primește mai mult de 20% din finanțare din străinătate să se înregistreze ca “agent străin”, în caz contrar fiind pasibilă de amenzi substanțiale. Criticii au spus că legea amintește de o lege din 2012 din Rusia, care a fost folosită de atunci pentru a reprima disidența. Unii dintre protestatarii adunați în fața clădirii Parlamentului fluturau steaguri georgiene, ale Uniunii Europene și americane și strigau: “Nu legii rusești” și “Sunteți ruși”, adresându-se politicienilor din interiorul legislativului.
Jurnaliștii Reuters din Tbilisi au văzut protestatari care au intrat în altercație cu poliția înarmată cu scuturi antirevolte. Ulterior, agenții au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă pentru a-i dispersa.
Președinta Georgiei, Salome Zurabișvili, a anunțat că își anulează întâlnirile din timpul vizitei sale în Statele Unite și că pregătește un discurs adresat georgienilor, potrivit unei declarații a biroului său. Zurabișvili, deși aleasă în calitate de candidată a partidului Visul Georgian, aflat la putere, a declarat că se va opune prin veto legii privind agenții străini, despre care spune că pune în pericol speranțele Georgiei de a adera la UE. Parlamentul poate trece însă peste veto-ul ei.
În schimb, aflat marți la Berlin, prim-ministrul georgian Giorgi Garibașvili și-a reafirmat sprijinul pentru lege, afirmând că dispozițiile propuse privind agenții străini respectă “standardele europene și mondiale”.
Peste 60 de organizații ale societății civile și instituții media au declarat că nu vor respecta proiectul de lege dacă acesta va fi promulgat.
În ultimii ani, guvernul Georgiei s-a confruntat cu critici din partea observatorilor, care spun că țara se îndreaptă spre autoritarism. În iunie, UE a refuzat să acorde Georgiei statutul de țară candidată, alături de Moldova și Ucraina, invocând un blocaj în ceea ce privește reformele politice și judiciare.
Antioxidanții din hibiscus pot contribui la combaterea obezității
Antioxidanții din hibiscus dețin proprietăți anti-obezitate care pot contribui la găsirea unor alternative alimentare la medicamentele actuale prescrise pentru ținerea sub control a greutății corporale, potrivit unui studiu coordonat de Royal Melbourne Institute of Technology (RMIT).
Studiul, publicat în International Journal of Food Science and Technology, a cercetat felul în care compușii antioxidanți (extracte fenolice) și acizii organici (acid hidroxicitric) obținuți din Hibiscus sabdariffa, o varietate rezistentă de hibiscus, pot să inhibe formarea celulelor adipoase.
În timp ce celulele tratate doar cu acid hidroxicitric nu au prezentat modificări ale conținutului de grăsime din adipocite, extractele fenolice au putut să reducă acumulările de lipide cu aproximativ 95% în celulele stem derivate din țesut adipos uman. “Acești compuși fenolici sunt obținuți din plante și pot fi consumați de oameni, de aceea ar trebui să existe puține efecte secundar sau chiar deloc”, a declarat coordonatoarea studiului, Manisha Singh, care urmează studii de doctorat la RMIT.
Potrivit unui comunicat publicat de universitatea australiană, consumul excesiv de lipide poate duce la formarea de celule adipoase, denumite adipocite, care au un rol vital în reglementarea energiei organismului și a glicemiei. Dacă aportul energetic depășește consumul, acest fapt poate să ducă la creșterea atât a mărimii, cât și a numărului de celule adipoase, contribuind la instalarea obezității.
“Extractele fenolice din hibiscus pot contribui la crearea unui produs alimentar sănătos, care să fie eficient atunci când interferează cu formarea de celule adipoase, dar care poate să și ocolească efectele secundare negative ale unora dintre medicamentele actuale”, a declarat Benu Adhikari, coautor al studiului și profesor la RMIT.
Grecia se oprește și iese în stradă
Mii de persoane urmează să-și manifesteze din nou furia, prin greve masive și manifestații în întreaga Grecie, la o săptămână după catastrofa feroviară soldată cu 57 de morți care a provocat un val de indignare, iar țara urmează să fie blocată în urma unui apel de încetarea muncii în cea mai mare parte a sectoarelor public și privat, relatează AFP. Nicio legătură maritimă nu va fi asigurată între continent și insule, iar trenurile vor rămâne în gară.
Angajații serviciului public sunt chemați la proteste, dar și învățătorii din ciclul primar, medicii, șoferii de autobuze și conductorii de metrou. La Atena și la Salonic, al doilea cel mai important oraș din țară, ciocniri violente au avut loc duminică între polițiști și manifestanți, în marja unor manifestații la care au participat aproximativ 12.000 de persoane.
În coloanele care defilează de o săptămână s-a impus un slogan - “Sună-mă când ajungi” - un mesaj trimis de către o mamă copilului său mort în accident. Numeroase victime erau tineri și studenți.
În ultimele zile, imagini cu părinți sfâțiați îngropându-și copiii - transmise adesea în direct de posturi de televizine - au contribuit la bulversarea țării și mai mult.
Indignarea nu slăbește la o săptămână de la coliziunea între un tren de la Atena la Salonic, la bordul căruia se aflau aproape 350 de călători, și un marfar.
Fără ca vreo alertă să se declanșeze, cele două trenuri au circulat mai mulți kilometri pe aceeași linie ferată și s-au ciocnit frontal, la 28 februarie, către ora locală 23.30 (și ora României) la Tempe, în apropiere de orașul Larissa, la 350 de kilometri nord de Atena.
După ce autoritățile au deplâns o “tragedie națională”, grecii le cer socoteală conducătorilor lor, în frunte cu premierul conservator Kyriakos Mitsotakis. Imediat după coliziune, lacune grave în sistemul de securitate și vechimea rețelei feroviare - proprietatea statului - au fost arătate cu degetul.
Kyriakos Mitsotakis - care urmează să înfrunte alegeri generale în primăvară - a fost atacat după ce a dat asigurări, la câteva ore după catastrofă, că este vorba despre o “tragică eroare umană”.
Sindicatele conductorilor de tren subliniază furioase că au tras semnalul de alarmă cu privire la defecțiunile tehnice grave de pe această linie cu mult înainte de dramă, fără să fi fost auzite.
Eurovision 2023: Biletele pentru finala de la Liverpool s-au epuizat în 34 de minute
Biletele pentru cele nouă spectacole publice ale concursului Eurovision 2023, care vor avea loc la Liverpool în perioada 9-13 mai, au fost puse în vânzare marți la prânz. Toate s-au epuizat în jumătate de oră.
Din cele nouă spectacole, biletele pentru marea finală s-au vândut în 34 de minute, potrivit The Independent. Fanii au avut acces și la biletele pentru cele două semifinale transmise în direct, precum și la cele pentru a participa la cele șase avanpremiere ale competiției, însoțite de repetiții generale.
Anul acesta, Marea Britanie organizează competiția în numele Ucrainei, care a câștigat în 2022 cu grupul Kalush Orchestra, dar care nu poate găzdui evenimentul din cauza războiului. Pe 13 mai, candidații din diferite țări vor concura la Liverpool, sub deviza „United by music”.
La această ediție din 2023, România va fi reprezentată de Theodor Andrei, cu piesa “D.G.T. (Off and on)”.
România va intra în concurs în prima parte din a doua semifinală, în data de 11 mai. Pasha Parfeni va reprezenta Moldova la ediția din acest an a Eurovision Song Contest cu melodia “Soarele și Luna”. Moldova va intra în concurs în prima semifinală, pe 9 mai.
Cinci femei dau în judecată Texasul din cauza accesului la avort
Cinci femei care spun că li s-a refuzat accesul la avorturi în Texas, deși se confruntau cu situații care le puneau viața în pericol, au dat în judecată statul din cauza interdicției avorturilor. Texas interzice avorturile, cu excepția urgențelor medicale, iar medicii riscă pedepse de până la 99 de ani de închisoare.
Potrivit procesului, medicii refuză procedura chiar și în cazuri extreme, de teama de a fi urmăriți penal. Într-o declarație, biroul procurorului general Ken Paxton a declarat că va “aplica legile” statului. Paxton “se angajează să facă tot ce-i stă în putere pentru a proteja mamele, familiile și copiii nenăscuți”, se arată în declarație.
Grupul pro-alegere a declarat că este prima dată când femeile însărcinate au luat ele însele măsuri împotriva legilor anti-avort adoptate în SUA de când Curtea Supremă a eliminat anul trecut protecția constituțională a dreptului la avort.
“Acum este periculos să fii însărcinată în Texas”, a declarat marți Nancy Northup, președintele centrului. Potrivit acțiunii în justiție, toate au fost informate că fetușii lor nu vor supraviețui, dar nu li s-a oferit opțiunea de a face avort, ceea ce au descris ca fiind “procedura medicală standard” în întreaga țară și în stat înainte de intrarea în vigoare a interdicției din Texas.
Plângerea lor, de 91 de pagini, solicită o hotărâre care să clarifice legea texană și poziția acesteia cu privire la “urgențele medicale” pentru femeile însărcinate care se confruntă cu riscuri grave pentru sănătate. “Cu amenințarea de a-și pierde licențele medicale, cu amenzi de sute de mii de dolari și cu până la 99 de ani de închisoare care planează asupra capetelor lor, nu este de mirare că medicii și spitalele refuză pacienții - chiar și pacienții aflați în situații de urgență medicală”, se arată în cererea de chemare în judecată.
Legislativul din Texas, care se află sub control republican, a fost în prima linie a legislației anti-avort, devenind primul stat care a adoptat o interdicție aproape totală.
Guvernul ucrainean neagă implicarea în sabotarea conductelor Nord Stream
Consilierul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mykhailo Podolyak, a negat orice implicare a guvernului ucrainean în sabotarea gazoductului Nord Stream din luna septembrie a anului trecut. “Deși îmi place să colecționez teorii ale conspirației amuzante despre guvernul ucrainean, trebuie să spun: Ucraina nu are nimic de-a face cu accidentul din Marea Baltică și nu are nicio informație despre «grupuri de sabotaj pro-șUcrainaț»“, a scris pe Twitter Mykhailo Podolyak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.
Comentariile lui Podolyak vin după un raport al cotidianului The New York Times, care a afirmat că noi informații sugerează că un “grup pro-ucrainean” a efectuat un atac asupra conductelor Nord Stream, deținute de Rusia, care le-a lăsat grav avariate anul trecut.
O sursă familiarizată cu informațiile a declarat pentru CNN că evaluarea nu a fost făcută cu un grad ridicat de încredere și nu reprezintă opinia predominantă a comunității de informații, iar SUA nu a identificat încă un vinovat.
Cu toate acestea, există o parte a comunității de informații care crede că actorii pro-ucraineni ar fi avut motive să saboteze conductele din cauza modului în care Rusia le folosea ca arme împotriva Ucrainei și a Europei. Conductele ocoleau Ucraina, iar rușii amenințaseră că vor tăia toate gazele către Europa ca răspuns la sancțiunile europene impuse Rusiei pentru invazia Ucrainei. Cu toate acestea, comunitatea de informații nu are nicio dovadă că liderii ucraineni - inclusiv Zelenski - ar fi avut cunoștință sau ar fi fost implicați în sabotajul conductelor, a precizat sursa.
