MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Merz ia în calcul să furnizeze Ucrainei rachete de tip Taurus
Trump a catalogat atacul de la Sumî drept „oribil”, fără să acuze Rusia
Viitorul cancelar german Friedrich Merz ia în calcul să furnizeze rachete de tip Taurus Ucrainei şi denunţă o ”crimă de război gravă” comisă de Rusia în oraşul ucrainean Sumî, în urma unui atac cu rachetă soldat cu cel puţin 34 de morţi şi 117 răniţi. Friedrich Merz, care a obţinut o victorie în alegerile legislative anticipate la sfâritul lui februarie, s-a arătat hotărât să continue o susţinere militară a Ucrainei. Cancelarul în exerciţiu Olaf Scholz a refuzat mereu să furnizeze Kievului rachete de tip Taurus, capabile să atingă adânc în teritorul Rusiei.
Însă Friedrich Merz este deschis acestei posibilităţi. ”Am spus mereu că o voi face doar în acord cu partenerii europeni”, a răspus el duminică seara, întrebat despre acest lucru. ”Acest lucru trebuie să fie coordonat şi este coordonat, iar Germania urmează să participe”, a adăugat el. ”Armata ucraineană trebuie să iasă din poziţia sa defensivă. ea nu face decât să reacţioneze”, a apreciat el.
Germania este al doilea furnizor de ajutor militar al Ucrainei, după Statele Unite, de la începutul invaziei ruse, în februarie 2022.
Friedrich Merz a denunţat duminică o ”crimă de război gravă” comisă de către Rusia la Sumî. Acesta este cel mai sângeros bombardament comis într-o zonă civilă din ultimele luni. ”Este o faptă perfidă (...) şi este o crimă de război gravă, deliberată şi voită”, a declarat la ARD liderul Partidului Uniunea Creştin Democrată (CDU, conservatori), care urmează să preia la începutul lui mai şefia unui nou guvern german. ”Au fost două valuri de atacuri, iar al doilea a avut loc în timp ce salvatori se ocupau de victime”, a denunţat Merz. ”Iată răspunsul. Asta le face Putin celor care discută cu el despre o încetare a focului”, a adăugat el.
”Voinţa noastră de a discuta cu el este interpretată nu ca o ofertă serioasă de a face pace, ci ca o slăbiciune”, a denunţat el.
”Mi s-a spus că au făcut o greşeală”
Preşedintele american Donald Trump cataloghează drept ”oribil” bombardamamentul de la Sumî, în nord-estul Ucrainei, însă fără să acuze în mod direct Rusia. ”Cred că este teribil. Şi mi s-a spus că au făcut o greşeală. Dar cred că este un lucru oribil”, le-a declarat unor jurnalişti preşedintele Statelor Unite, la bordul aeronavei prezidenţiale Air Force One. Întrebat despre această ”greşeală”, Trump a răspuns că ”au făcut o greşeală, va trebui să-i întrebaţi pe ei”, fără să precizeze la cine se referă.
Consiliul Naţional de Securitate (NSC) al Casei Albe a apreciat că bombardamentul subliniază necesitatea de a negocia pentru a pune capăt Războiului din Ucraina.
”Atacul cu rachetă de la Sumî constituie o amintire clară şi brutală a motivului pentru care eforturile preşedintelui Donald Trump vizând să încerce să pună capăt acestui război teribil intervin într-un moment crucial”, a declarat un purtător de cuvînt al NSC, Brian Hughes. Nici Trump şi nici NSC nu au acuzat Rusia de acest atac cu rachetă, care a provocat o indignare generală în rândul comunităţii internaţionale.
A murit Mario Vargas Llosa, ultimul reprezentant al boom-ului literaturii sud-americane
Laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 2010, scriitorul hispano-peruvian Mario Vargas Llosa, a decedat duminică la vârsta de 89 de ani. El a fost ultimul reprezentant al generaţiei de aur a literaturii sud-americane.
Admirat pentru descrierile realităţilor sociale, Vargas Llosa a fost unul dintre creierele "boom-ului" literar latino-american, alături de columbianul Gabriel Garcia Marquez, argentinianul Julio Cortazar şi mexicanii Carlos Fuentes şi Juan Rulfo, scrie AFP.
"Cu profundă tristeţe, vă anunţăm că tatăl nostru, Mario Vargas Llosa, a decedat astăzi la Lima, înconjurat de familia sa şi în pace", a scris fiul său cel mare, Alvaro, într-un mesaj semnat şi de fratele său Gonzalo şi sora sa Morgana şi postat la ora 19.23 (00.23 GMT).
Ales la Academia Franceză în 2021, autorul unor capodopere precum „Oraşul şi câinii” şi „Sărbătoarea ţapului” a fost criticat de cercurile intelectuale sud-americane pentru poziţia sa conservatoare. "Noi, latino-americanii, suntem visători prin natura noastră şi ne este greu să facem diferenţa între lumea reală şi ficţiune. Acesta este motivul pentru care avem muzicieni, poeţi, pictori şi scriitori atât de buni şi atât de mulţi lideri oribili şi mediocri", a declarat el în 2010, cu puţin timp înainte de a primi Nobelul.
Tradus în aproximativ treizeci de limbi, Vargas Llosa, un francofil, a fost primul scriitor străin care a fost inclus în prestigioasa colecţie Pléiade în timpul vieţii sale, în 2016, anul în care a împlinit 80 de ani.
Autorul peruan, naturalizat spaniol în 1993, tocmai îşi prezentase la începutul lunii aprilie ultima sa lucrare, „La mirada quieta (de Pérez Galdos)”, un eseu despre scriitorul spaniol Benito Pérez Galdos (1843-1920).
Născut în Arequipa (sudul Peru) la 28 martie 1936 într-o familie din clasa de mijloc, Vargas Llosa a fost crescut de mama şi bunicii materni în Bolivia şi apoi în Peru. După ce a studiat la Academia Militară din Lima, a obţinut o diplomă în literatură şi a făcut primii paşi în jurnalism. În 1959 s-a mutat la Paris, unde a petrecut ceea ce a numit „ani decisivi”, după cum scria în prefaţa lucrărilor sale publicate în Pléiade.
Tot la Paris - unde Vargas Llosa a lucrat ca traducător, profesor de spaniolă şi jurnalist pentru Agenţia France-Presse - s-a căsătorit cu mătuşa sa prin alianţă, Julia Urquidi, cu zece ani mai mare decât el, care îl va inspira mai târziu pe autorul cărţii "Mătuşa Julia şi condeierul". Câţiva ani mai târziu, s-a despărţit de ea şi s-a căsătorit cu verişoara primară a fostei sale soţii şi nepoate, Patricia Llosa, cu care a avut trei copii şi cu care a rămas timp de 50 de ani.
Iniţial sedus de părintele revoluţiei cubaneze, Fidel Castro, Vargas Llosa s-a distanţat de regimul comunist în 1971, când Cuba l-a obligat pe poetul Heberto Padilla să facă o „autocritică”. A candidat la preşedinţia peruană în 1990, iar victoria sa părea sigură înainte de apariţia unui agronom necunoscut, Alberto Fujimori, care a fost ales prin surprindere.
Laureatul Premiului Nobel pentru Literatură a abandonat atunci politica peruană.
Dar nu a încetat niciodată să urmărească îndeaproape evenimentele internaţionale, denunţând în mod regulat populismul ca fiind o „boală a democraţiei”, în care a inclus chavismul şi Castro în America Latină şi extrema dreaptă şi stânga radicală în Europa.
Vargas Llosa s-a bucurat de o prietenie strânsă cu marele scriitor columbian Gabriel Garcia Marquez, înainte ca o dispută misterioasă să pună capăt relaţiei lor. Cei doi laureaţi ai Premiului Nobel au jurat să ducă în mormânt motivele despărţirii lor.
Separat de cea de-a doua soţie a sa, autorul a ţinut prima pagină a presei mondene în 2015 din cauza relaţiei sale cu spaniola de origine filipineză Isabel Preysler, fosta soţie a cântăreţului Julio Iglesias. Ei şi-au anunţat despărţirea la sfârşitul anului 2022.
Aderarea Ucrainei la UE, subiect care divizează societatea în Ungaria
Rivalul premierului ungar Viktor Orban, Peter Magyar, a prezentat duminică la Budapesta, în fața a mii de persoane, rezultatele unei mari consultări, una dintre mize fiind chestiunea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană (UE), relatează AFP.
Subiectul este foarte sensibil în această țară vecină cu Ucraina, odată cu apropierea alegerilor parlamentare din primăvara anului 2026.
Inițiativa lui Magyar, numită 'Vocea națiunii', a fost lansată pe 24 martie online și pe teren, el însuși mergând să se întâlnească cu alegătorii 'în fiecare colț al țării', a spus el, adresându-se unei piețe pline de lume.
Aproximativ 12.000 de voluntari au străbătut mediul rural, uneori victime ale atacurilor violente ale susținătorilor lui Orban, conform unor videouri distribuite pe internet. Peste 1,1 milioane de cetățeni din această țară de 9,6 milioane de locuitori au răspuns la un total de 13 întrebări despre impozite, pensii, dar și subiecte internaționale.
În fața unui guvern care atacă în mod regulat Bruxellesul, 98% au susținut apartenența Ungariei la UE, în timp ce 58% au spus că sunt în favoarea aderării Ucrainei, în contextul în care negocierile au fost lansate oficial în iunie 2024.
'Rezultatele arată că subiectul divizează societatea și, prin urmare, va fi supus unui referendum obligatoriu din punct de vedere juridic atunci când vom veni la putere', a spus Magyar, promițând în același timp că Ungaria va deveni din nou 'un aliat NATO mândru și de încredere și un membru cu drepturi depline al UE'.
Fostul funcționar public de rang înalt, în vârstă de 44 de ani, devenit un critic virulent al puterii, speră să pună capăt anul viitor guvernării lui Orban, care a redus treptat echilibrul de puteri de la revenirea sa la conducerea executivului ungar în 2010.
Formațiunea Tisza a lui Magyar reprezintă o provocare fără precedent pentru partidul Fidesz, al cărui avans solid a dispărut, conform mai multor sondaje.
Premierul a ripostat prin înăsprirea tonului, în special împotriva Ucrainei, a cărei apartenență la UE, în opinia sa, ar 'ruina' blocul comunitar.
Guvernul intenționează să trimită săptămâna viitoare un buletin de vot prin care să le ceară maghiarilor să voteze pro sau contra, o metodă fără efect juridic pe care a folosit-o din 2015 pentru a-și legitima pozițiile anti-UE.
În documentul explicativ, el lansează mai multe amenințări fără nicio dovadă: 'pierderea fondurilor europene destinate țării noastre, care ar fi plătite în întregime Ucrainei', 'sosirea masivă a forței de muncă ucrainene ieftine' în detrimentul maghiarilor sau apariția rețelelor criminale organizate ucrainene și chiar a epidemiilor din cauza lipsei de vaccinare suficientă în Ucraina.
Trei gardieni înjunghiaţi într-o închisoare de către fratele autorului atentatului de la Manchester
Trei agenţi penitenciari au fost agresaţi în închisoarea Frankland, în nord-estul Angliei, a anunţat în weekend unitatea antiteroristă a poliţiei locale, de către Hashem Abedi, fratele lui Salman Abedi, autorul kamikaze al atentatului cu bombă la ieşirea de la un concert, la Manchester.
Cei trei agenţi - doi bărbaţi şi o femeie - au fost atacaţi sâmbătă cu ulei de bucătărie fierbinte şi au fost înjunghiaţi apoi cu arme artizanale. Ei au fost transportaţi imediat la spital, doi dintre ei în stare gravă.
Unitatea antiteroristă a poliţiei a anunţat că este însărcinată cu acest dosar, ”având în vedere natura incidentului”, fără să facă alte comentarii.
Ministrul britanic al Justiţiei Shabana Mahmood s-a declarat sâmbătă ”consternată” de atacul de la Frankland şi a anunţat pe X că cere ”cea mai dură sancţiune posibilă” împotriva atacatorului.
Hashem Abedi a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru că l-a ajutat pe fratele său kamikaze, Salman, să pregătească un atentat cu bombă care s-a soldat cu 22 de morţi şi sute de răniţi la ieşirea de la un concert al lui Ariana Grande în mai 2017, la Manchester. Salman Abedi, un marocan de origine libiană, s-a detonat în mijlocul mulţimii care ieşea de la concert. La momnentul atacului, Hashem Abedi se afla la mii de kilometri de Manchester, în Libia, ţara sa de origine, unde a plecat cu o lună înainte de atentat. El a fost arestat până la urmă la 17 iulie 2019, la sosirea la Londra, după ce a fost extrădat din Libia.
Trump plănuieşte să-i dea 10.000 de dolari anual fiecărui groenlandez pentru a anexa Groenlanda
Preşedintele american Donald Trump vrea să plătească 10.000 de dolari fiecărui locuitor al Groenlandei pentru a-i convinge să intre în Statele Unite - plăţi care să înlocuiască o subvenţie anuală de 600 de milioane de dolari alocată de Danemarca -, după ce a declarat în mai multe rânduri că vrea să anexeze acest teritoriu autonom danez, dezvăluie The New York Times (NYT).
Cotidianul american scrie că Executivul american a luat în calcul, în cadrul Consiliului Securităţii Naţionale (NSC), să le ofere această sumă de bani tuturor locuitorilor acestui teritoriu arctic, în speranţa că această ofertă va fi mai atrăgătoare decât suvbvenţia plătită în prezent anual de Danemarca. Însă, în prezent, populaţia locală nu este atrasă de planul anexării al lui Donald Trump.
Miliardarul republican a pus ochii pe teritoriul danez de mai multe luni. ”Din motive se securitate naţională şi de libertate în lume Statele Unite ale Americii estimează că proprietatea şi controlul Groenlandei sunt o necesitate absolută”, declara pe X Donald Trump abia ales.
Într-un discurs pe care l-a susţinut în Congres la începutul lui martie, locatarul Casei Albe declara că vrea să pună mâna pe Groenlanda ”într-un fel sau altul”.
Donald Trump este atras atât de profitul economic pe care l-ar putea aduce insula Statelor Unite prin zăcămintele importante de uraniu, aur, cupru şi petrol din subsolul groenlandez, cât şi de poziţia strategică a acesteia. Deţinerea Groenlandei ar permite controlul unei părţi a rutei care leagă oceanele Pacific şi Atlantic pe la Polul Nord, folosită de către Statele Unite, China şi Rusia.
Echipa lui Donald Trump a declarat în mai multe rânduri că majoritatea groenlandezilor sunt descendenţi ai unor populaţii inuite venite din Alaska în urmă cu mai mult secole. Prin acest procedeu, Washingtonul speră să creeze un anumite ”sentiment de rudenie” cu populaţiile autohtone din statul american Alaska.
Alegeri prezidenţiale în Ecuador: Daniel Noboa a fost declarat câştigător, rivala sa Luisa Gonzalez contestă rezultatele
Preşedintele în exerciţiu Daniel Noboa a fost declarat învingător de către autoritatea electorală în alegerile de duminică din Ecuador, dar rivala sa de stânga Luisa Gonzalez nu „recunoaşte” rezultatele şi solicită renumărarea voturilor.
Conform rezultatelor, care nu sunt încă definitive şi acoperă 92% din buletinele de vot, Noboa are un avans clar faţă de Gonzalez, 56% la 44%. Această tendinţă, conform cifrelor Consiliului Naţional Electoral (CNE), a devenit repede evidentă în momentul numărării voturilor.
„Această victorie este istorică, o victorie cu mai mult de 10 puncte, o victorie cu mai mult de un milion de voturi care nu lasă nicio îndoială cu privire la cine este câştigătorul”, a declarat Noboa, 37 de ani. Rivala sa, pe care a învins-o cu o diferenţă foarte mică în primul tur, în februarie (mai puţin de 17 000 de voturi), a declarat anterior de la Quito că nu recunoaşte rezultatele.
Luisa Gonzalez, o avocată în vârstă de 47 de ani, aspira să devină prima femeie care conduce ţara. Ea pierduse deja în octombrie 2023 în faţa lui Noboa, care a fost candidatul surpriză al alegerilor convocate de predecesorul său Guillermo Lasso. În primul tur, după rezultatele strânse, Noboa a fost cel care a denunţat „numeroase nereguli”, suspiciuni care au fost respinse de observatorii internaţionali prezenţi pe teren.
Potrivit CNE, 84% dintre cei 13,7 milioane de alegători chemaţi la urne în cadrul acestui scrutin obligatoriu s-au prezentat la secţiile de votare păzite de mii de militari şi poliţişti, la sfârşitul unei campanii electorale dominate de tema luptei împotriva bandelor de traficanţi de droguri şi a violenţei din ţară.
În ultimii ani, ţara andină de 18 milioane de locuitori a suferit o transformare brutală. Porturile sale la Pacific, economia sa dolarizată şi poziţia sa între Columbia şi Peru, cei mai mari doi producători de cocaină din lume, au făcut din Ecuador o placă turnantă pentru traficul de droguri.
Considerat cândva o oază de linişte într-o regiune tulbure, Ecuadorul a cunoscut în 2025 cel mai sângeros început de an din istoria recentă, cu o persoană ucisă la fiecare oră.
Moştenitor al unui magnat al bananelor, Daniel Noboa este întruchiparea elitei politice ecuadoriene educate în afaceri. Pe reţelele de socializare, el îşi exploatează imaginea de lider tânăr care adoptă o linie dură în materie de securitate, trimiţând soldaţi pe străzi şi în închisori, o politică denunţată de organizaţiile pentru drepturile omului. Luisa Gonzalez vorbea despre creşterea cheltuielilor pentru infrastructură şi servicii publice într-o ţară în recesiune, afectată de sărăcie şi de munca precară. Avocata, care se prezintă ca o femeie simplă, o mamă singură care s-a descurcat singură, a promis de asemenea securitate, dar şi un mai mare respect pentru drepturile omului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
