Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Mark Rutte, pe cale să preia şefia NATO, după ce Klaus Iohannis anunţă că-şi retrage candidatura

Ziarul de Vrancea
20 iun 2024 887 vizualizări

Preşedintele român Klaus Iohannis şi-a anunţat retragerea candidaturii de la şefia NATO, lăsând astfel drum liber premierului olandez Mark Rutte să-i succeadă lui Jens Stoltenberg, relatează AFP.

Klaus Iohannis, în vârstă de 65 de ani, a anunţat că a informat membrii NATO că se retrage din cursă, a anunţat într-un comunicat Consiliul Superior al Apărării Naţionale (CSAT), care a decis să-l susţină pe premierul olandez Mark Rutte. Acesta este finalul unui fals suspans, scrie AFP.

Şansele liderului român, care şi-a dezvăluit ambiţiile în martie, anunţând că vrea să încarneze flancul de est al NATO, păreau slabe, în contextul susţinerii lui Mark Rutte de către Statele Unite. Propunerea era însă serioasă, scrie AFP.

România a înaintat în grad în NATO prin poziţia sa strategică la frontiera cu Ucraina şi Republica Moldova, care nu sunt membre ale Alianţei Nord-Atlantice. Ea se află de asemenea la malul Mării negre, iar peste 5.000 de militari NATO sunt staţionaţi pe teritoriul român. Însă Klaus Iohannis nu a reuşit să convingă celelalte 31 de state membre ale Alianţei.

Numai Ungaria premierului naţionalist Viktor Orban l-a susţinut pe Klaus Iohannis, după care l-a abandonat marţi în favoarea lui Mark Rutte. O decizie - care se ia prin consens de către statele membre în privinţa acestui post - revine unui european. O decizie de numire a olandezului Mark Rutte, în vârstă de 57 d ani, urmează să fie anuţată până la summitul NATO de la Washington, prevăzut în iulie. În mandatul lui Jens Stoltenberg, care se încheie la 1 octombrie, NATO a luat o importanţă crucială în Războiul din Ucraina.

**********

Peste 1.000 de morţi la pelerinajul de la Mecca

Bilanţul morţilor la marele pelerinaj musulman care s-a desfăşurat în Arabia Saudită pe o căldură intensă a depăşit 1.000, potrivit unui bilanţ întocmit de AFP pe baza unor date furnizate de către diverse ţări.

Ritualurile s-au desfăşurat din nou, în acest an, la temperaturi foarte mari, care au atins 51,8 grade Celsius la marea Moschee de la Mecca, cel mai sfânt oraş al islamului.

Un diplomat arab a declarat joi AFP că 58 de morţi suplimentare au fost înregistrate în rândul pelerinilor egipteni, crescând astfel la 658 numărul cetăţenilor egipteni care au decedat în timpul hajj.

Potrivit acestui diplomat, 630 dintre ei nu aveau autorizaţie oficială la pelerinaj.

În total, 1.081 de morţi au fost smenalate de către aproximativ zece ţări prin intermediul unor comunicate de presă sau diplomaţi implicaţi în operaţiuni de căutare a victimelor.

Anual, zeci de mii de credincioşi încearcă să participe la pelerinaj fără să deţină permisele necesare, emise în funcţie de cote şi care implică un număr de costuri.

La începutul lui iunie, Arabia Saudită anunţa că forţele sale de securitate au respins la mecca peste 300.000 de pelerini neînregistraţi.

Se pare însă că un număr mare de pelerini clandestini au participat la ritualuri - începând de vineri - în condiţii deosebit de grele.

”Oamenii erau obosiţi din cauză că au fost urmăriţi de forţele de securitate înainte de ziua (ritualului pe Muntele) Arafat (sâmbătă). Erau epuizaţi”, declară joi AFP un diplomat arab care a cerut protecţia anonimatului.

Potrivit acestui diplomat, căldura este principala cauză a deceselor în rândul pelerinilor egipteni, care provoacă complicaţii legate de hipertensiunea arterială.

O centrală electrică distrusă într-un atac rus ”masiv”. Atacuri ruse cu nouă rachete şi 27 de drone în cinci regiuni ucrainene

O centrală electrică ucraineană a fost avariată într-un atac rus masiv, în noaptea de miercuri spre joi, ultimul dintr-o serie vizând instalaţii energetice ucrainene, anunţă operatorul privat ucrainean DTEK, relatează AFP.

”Încă o noapte dificilă pentru industria energetică ucraineană. Ruşii au atacat una dintre centralele termice ale DTEK”, anunţă joi într-un comunicat socitatea. Atacurile au provocat ”pagube grave” şi s-au soldat cu rănirea a trei angajaţi, anunţă ea.

Potrivit societăţii, acesta este cel de-al şaptelea atac ”masiv” vizând centrale electrice ucrainene în ultimrle trei luni. Operatorul naţional Ukrernergo a anunţat joi dimineaţa, la rândul său, un ”atac masiv vizând bunuri din infrastructura energetică civilă” înainte de miezul nopţii de miercuri spre joi. ”Echipamente ale unor instalaţii situate la Viniţia, Dnipropetrovsk, Doneţk, regiunea Kiev au fost avatiate”, precizează Ukrenergo. Amploarea pagubelor este pe cale ”să fie clarificată”, anunţă operatorul. Forţele Aeriene ucrainene anunţă că Rusia a tras nouă rachete şi 27 de drone de concepţie iraniană. Toate proiectilele - mai puţin patru rachete - au fost doborâte, anunţă ele. ”Echipamente esenţiale de infrastructură au fost atacate”, anunţă Forţele Aeriene. ”Obiectivul principal al atacului era estul Ucrainei, în special regiunea Dnipropetrovsk”, una dintre regiunile în care operează DTEK, precizează ele. Sisteme de apărare antiaeriană au fost activate, de asemenea, în regiunile Zaporojie, Doneţk, Herson, Harkov şi Kiev, anunţă Forţele Aeriene ucrainene.

O ruso-americancă, judecată pentru ”înaltă trădare”: a transferat 50 de dolari în 2022 unei grupări proucrainene

O cetăţeancă ruso-americancă, Ksenia Karelina, în vârstă de 32 de ani, este judecată începând de joi la Ekaterinburg, în Rusia, cu privire la înaltă trădare, acuzată de faptul că a dat bani unei grupări care susţine Ucraina, o nouă ilustrare a unei represiuni în toate direcţiile în această ţară, relatează AFP.

”Potrivit anchetatorilor, începând din februarie 2022, Karelina a luat iniţiativa de a transfera fonduri către o organizaţie ucraineană, care au fost folosite după aceea în achiziţionarea de mijloace de medicină tactică, echipamente, arme şi muniţie pentru forţele ucrainene”, anunbţă pe canalul său de Telegram tribunalul. Tânăra, care locuia în California, s-a dus în Rusia la începutul anului, pentru a-şi vizita familia.

În februarie 2024, Serviciul rus de Securitate (FSB) a anunţat că a arestat-o cu privire la trădare, o infracţiune care se pedepseşte cu până la 20 de ani de închisoare. Potrivit presei ruse, ea a efectuat un transfer de aproximativ - 50 de dolari - unei grupări proucrainene în primele zile ale invaziei Rusiei a Ucrainei, în februarie 2022. În imagini difuzate de către tribunal, tânăra cu părul ondulat apare aşezată într-o cuşcă de sticlă, rezervată acuzaţilor, în sala de judecată, purtând o cămaşă verde şi blugi, cu un vag zâmbet trist pe buze.

Rusia a angajat urmăriri împotriva a mii de ruşi care se opun ofensivei lansate de către preşedintele rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei, iar mulţi dintre ei, anonimi şi celebri deopotrivă, au fost încarceraţi. Autorităţile ruse au arestat cetăţeni ai mai multor ţări din Occident. La 26 iunie, se deschide, tot la Ekaterinburg, procesul jurnalistului Evan Gershkovich, care riscă 20 de ani de închisoare cu privire la ”spionaj”. El a fost arestat în timpul unui reportaj, în martie 2023. Rusia nu a prezentat niciodată în mod public acuzaţiile formulate împotriva jurnalistului, care le respinge, la fel ca angajatorul său, The Wall Street Journal, rudele sale şi autorităţile americane. Negocieri sunt în curs în vederea unui schimb de deţinuţi.

Rusia încearcă să obţină eliberarea unui bărbat condamnat în Germania cu privire la comiterea unui asasinat în contul Moscovei.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.