MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marine Le Pen nu plănuiește un „Frexit”
Ea avertizează însă UE că vor fi schimbări dacă va extrema dreaptă va câștiga președinția în 2027
Marine Le Pen, lidera extremei drepte franceze, a cărei candidatură la alegerile prezidențiale din 2027 depinde de o decizie a instanței din iulie, a declarat sâmbătă că nu intenționează să scoată Franța din Uniunea Europeană (așa-numitul Frexit), dar a avertizat că vor exista schimbări dacă va câștiga scrutinul de anul viitor, informează EFE, preluat de Agerpres. 'Nu luăm în considerare să ieșim, dar vom lupta democratic pentru a schimba orientările politice ale Uniunii Europene', a declarat Le Pen, care a fost capul de afiș al unui eveniment de campanie desfășurat într-o piață din nordul Franței. 'Noi criticăm și politicile puse în aplicare în Franța, dar asta nu înseamnă că ne gândim să părăsim Franța', a adăugat ea.
Lidera Adunării Naționale (RN) așteaptă o decizie a instanței privind apelul său împotriva unei decizii judecătorești emise în 2025 prin care i se interzice accesul la funcții alese pe o perioadă de cinci ani pentru utilizarea abuzivă a fondurilor Parlamentului European.
Dacă decizia în apel îi este favorabilă, ea va putea candida pentru a-i succede lui Emmanuel Macron în 2027. În caz contrar, îi va preda ștafeta protejatului său, Jordan Bardella, în vârstă de 30 de ani, actual membru al Parlamentului European.
Atât Le Pen, cât și Bardella sunt considerați favoriți la câștigarea Palatului Elysee în majoritatea scenariilor prezentate de sondaje. Doar fostul prim-ministru conservator și actual primar al orașului Le Havre, Edouard Philippe, ar avea în prezent șanse mari de a câștiga într-un ipotetic tur al doilea al prezidențialelor.
Obezitatea lasă o „amprentă” de durată în celulele imunitare, chiar şi după scăderea în greutate
Sistemul imunitar „ţine minte” obezitatea ani la rând după slăbit. Cercetătorii au constatat că celulele imune păstrează o memorie a obezităţii, asociată cu risc persistent de boli.
Excesul ponderal poate avea efecte care persistă mult timp după revenirea la o greutate normală, influenţând modul în care funcţionează organismul. Un studiu de amploare arată că aceste efecte nu dispar imediat odată cu scăderea în greutate şi pot continua să influenţeze sănătatea pe termen lung.
Persoanele care trăiesc cu obezitate „înregistrează” o memorie a excesului ponderal la nivelul sistemului imunitar, ceea ce poate menţine riscul de boli asociate chiar şi la ani după slăbit, potrivit unui studiu desfăşurat pe parcursul a zece ani şi publicat, luni, în revista EMBO Reports.
Cercetarea a fost realizată de o echipă europeană condusă de specialişti de la Universitatea din Birmingham, în colaborare cu NIHR Biomedical Research Centre. Autorii arată că un tip de celule imune, numite limfocite T helper (CD4Â), păstrează o memorie de lungă durată a obezităţii. Această memorie apare prin metilarea ADN-ului, un proces prin care se adaugă „etichete” chimice pe ADN în interiorul celulelor imune.
Aceste modificări pot persista între cinci şi zece ani după scăderea în greutate.
Efectul acestor modificări poate perturba funcţii obişnuite ale sistemului imunitar, inclusiv eliminarea reziduurilor celulare şi reglarea proceselor de îmbătrânire imună. În consecinţă, persoanele care au slăbit pot rămâne expuse riscului de boli asociate obezităţii, chiar şi după atingerea unei greutăţi normale.
Balena „Timmy” a fost eliberată în Marea Nordului
Epopeea balenei cu cocoașă 'Timmy' pare să fi ajuns la un epilog fericit, după ce mamiferul marin remorcat de o navă din apele de coastă ale Germaniei, unde fusese eșuat timp de câteva săptămâni, a fost eliberat sâmbătă dimineață în Marea Nordului, în largul coastei Danemarcei, transmite AFP care citează o organizație privată de salvare.
Balena cu cocoașă a părăsit barja pe care fusese remorcată din Golful Wismar, pe coasta Mării Baltice, a confirmat Karin Walter-Mommert, care a participat la operațiunile de salvare. Animalul înoată acum independent și liber.
La părăsirea barjei, balena a expirat aerul și a înotat în 'direcția corectă' și 'ar trebui apoi să urmeze coasta norvegiană spre Arctica', a explicat Karin Walter-Mommert, o femeie de afaceri bogată care a susținut o ultimă tentativă de salvare în ultimele zile, după mai multe încercări eșuate.
Întoarcerea pe mare a animalului, poreclit 'Timmy' sau 'Hope', ar putea fi cel mai recent episod dintr-o saga care a cuprins Germania de la sfârșitul lunii martie, cu partea sa de controverse. De la eșuarea inițială la sfârșitul lunii martie pe un banc de nisip în largul coastei germane din Marea Baltică, balena a devenit un fenomen național, presa germană urmărind îndeaproape eforturile de salvare.
Animalul părea slăbit, iar experții credeau că este sortit pieirii, considerând inutil să persevereze în salvare după mai multe încercări nereușite. Salvatorii au raportat că au primit amenințări cu moartea în ultimele săptămâni, iar poliția a trebuit să țină spectatorii departe zi și noapte.
Un plan final, care implica transportul animalului într-o barjă în ape mai adânci, prezentat de doi antreprenori bogați, unul dintre care a fost Karin Walter-Mommert, care și-a făcut averea în cursele de cai, a fost acceptat de autoritățile locale. Doi medici veterinari care au examinat mamiferul lung de aproximativ 12 metri au stabilit că este 'transportabil din punct de vedere medical'.
Observată sâmbătă dimineață în timp ce înota liber, balena 'are răni minore, probabil din cauza transportului în mări agitate, dar doar superficiale', potrivit lui Karin Walter-Mommert.
Mișcările animalului sunt acum urmărite cu ajutorul unui transmițător GPS.
Luptele ajung la periferia bastionului ucrainean Kostiantinivka, din regiunea Donețk
Trupele ruse avansează lent în direcția orașului Kostiantinivka din regiunea Donețk din estul Ucrainei, încercând să pătrundă în apropierea acestei zone puternic apărate, a declarat sâmbătă un înalt oficial al armatei ucrainene, citat de Agerpres.
Kostiantinivka, împreună cu alte orașe, formează o așa-numită centură de fortărețe în estul țării - o zonă bine fortificată de armata ucraineană. 'Respingem încercările persistente ale ocupanților ruși de a obține un punct de sprijin la periferia orașului Kostiantinivka folosind tactici de infiltrare. Măsuri de contrasabotaj sunt în desfășurare în oraș', a declarat Oleksandr Sîrskîi, șeful armatei ucrainene, pe aplicația Telegram.
Un proiect ucrainean de cartografiere a câmpului de luptă numit DeepState arată că trupele ruse controlează o zonă aflată la aproximativ un kilometru de periferia sudică a orașului. Mici porțiuni din Kostiantinivka, în sud-est, sunt marcate ca zone gri, ceea ce înseamnă că nici Ucraina, nici Rusia nu au control deplin asupra lor.
Ministerul Apărării rus a anunțat miercuri că forțele sale au preluat controlul asupra orașului Novodmitrivka, la nord de Kostiantinivka. Generalul rus Valeri Gherasimov a declarat în aprilie că trupele avansează în nordul și sudul orașului.
Sîrskîi a declarat că încercările ofensive rusești au crescut considerabil în aprilie. De luni, trupele ruse au efectuat 83 de atacuri în acest sector folosind grupuri mici de infanterie, a adăugat el.
Rusia cere Ucrainei să se retragă din zonele din regiunile Donețk și Lugansk învecinate pe care Moscova nu a reușit să le cucerească în războiul său de patru ani. Discuțiile de pace mediate de SUA au stagnat pe această temă, deoarece oficialii ucraineni spun că Kievul nu va ceda teritoriile pe care le controlează încă.
În ultimii ani, trupele rusești nu au reușit să cucerească nicio aglomerație urbană mare din Ucraina, avansând încet și preluând controlul asupra unor așezări mici, în mare parte în estul Ucrainei.
Micul oraș Pokrovsk, ai cărui peste 60.000 de locuitori dinainte de război au fugit în mare parte, a reprezentat cel mai semnificativ câștig din ultimul an. Trupelor Moscovei le-a luat luni de zile să avanseze, iar Kievul spune că 'încă mai deține unele poziții în oraș'.
SUA retrag 5.000 de militari din Germania după ce cancelarul Merz a criticat războiul cu Iranul
Statele Unite vor retrage aproximativ 5.000 de militari din Germania, un proces care va fi finalizat în următoarele 6-12 luni, a anunţat vineri Pentagonul.
Totuşi, peste 30.000 de soldaţi americani vor rămâne în ţară. În decembrie 2025, erau 36.436 de militari americani activi staţionaţi permanent în Germania, potrivit datelor Centrului pentru Date privind Personalul din Apărare al SUA (DMDC).
"Secretarul Apărării a ordonat retragerea a aproximativ 5.000 de militari din Germania", a declarat purtătorul de cuvânt-şef al Pentagonului, Sean Parnell, într-un comunicat. "Această decizie urmează unei analize aprofundate a poziţionării forţelor Departamentului în Europa şi reflectă cerinţele din teatru şi condiţiile de pe teren. Ne aşteptăm ca retragerea să fie finalizată în următoarele şase până la douăsprezece luni", a precizat el.
Preşedintele Donald Trump a afirmat miercuri, într-o postare pe Truth Social, că SUA "analizează şi reevaluează" retragerea de trupe din Germania, după ce cancelarul german a criticat războiul SUA cu Iranul.
Cancelarul german Friedrich Merz a spus că SUA sunt "umilite" de Iran şi a criticat administraţia pentru lipsa unei strategii eficiente de încheiere a războiului.
Trump a ameninţat anterior că va reduce numărul trupelor din Germania în 2020, în timpul primului său mandat şi pe vremea când Angela Merkel era cancelar.
Trump se laudă că americanii acționează ca „pirații” în strâmtoarea Ormuz
Preşedintele Donald Trump a declarat vineri că armata americană a acţionat „ca nişte piraţi” în cadrul unei operaţiuni navale menite să captureze o navă, ca parte a blocadei americane a porturilor iraniene din Strâmtoarea Ormuz, scrie AFP, preluat de news.ro. „Am debarcat pe navă şi am preluat controlul. Am preluat controlul asupra încărcăturii, am preluat controlul asupra petrolului. Este foarte profitabil”, a declarat preşedintele Trump în cadrul unui miting în Florida.
„Suntem ca nişte piraţi”, a adăugat el, în aplauzele mulţimii. „Suntem, într-un fel, ca nişte piraţi. Dar nu glumim”, a adăugat el.
Comparaţia făcută de Trump între marina americană şi piraterie - ilegală din punctul de vedere al dreptului internaţional - survine în contextul în care Iranul intenţionează să perceapă taxe navelor care tranzitează strâmtoarea Ormuz.
Teheranul a închis această rută maritimă - un pasaj strategic prin care tranzita anterior o cincime din hidrocarburile consumate la nivel mondial - după începerea atacurilor americano-israeliene împotriva Iranului, la 28 februarie.
Guvernul american a anunţat vineri noi sancţiuni împotriva intereselor iraniene şi a avertizat că cei care ar plăti o taxă autorităţilor de la Teheran pentru a traversa strâmtoarea s-ar expune, la rândul lor, unor sancţiuni americane.
Preşedintele Trump a declarat vineri că nu este „mulţumit” de o nouă ofertă a Iranului de reluare a negocierilor de pace cu Statele Unite, reînnoindu-şi ameninţarea de a „distruge” Republica Islamică în cazul eşecului diplomaţiei.
Joi, preţul petrolului a crescut din nou, barilul de Brent înregistrând o creştere de 7,5% şi depăşind pragul de 126 de dolari pe pieţele din Asia, într-un context în care piaţa a fost cuprinsă de panică la perspectiva unui blocaj prelungit al Strâmtorii Ormuz şi a unor posibile opţiuni militare analizate la Washington.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: În ce lideri internaționali au încredere românii?
De același autor
