MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Marea Britanie, prima țară din lume care a aprobat vaccinul Pfizer/BioNTech
Primele persoane ar urma să fie vaccinate înainte de Crăciun n vaccinul este administrat în două tranșe, la distanță de 21 de zile
Marea Britanie a devenit prima țară din lume care a aprobat vaccinul anti-Covid-19 al Pfizer/BioNTech pentru utilizare pe scară largă, informează BBC. MHRA, organismul britanic de reglementare a medicamentelor, a decis că vaccinul, care oferă protecție în proporție de 95%, este sigur.
Imunizarea ar putea începe în câteva zile pentru oamenii din grupurile prioritare. Marea Britanie a comandat deja 40 de milioane de doze, suficiente pentru ca 20 de milioane de oameni să fie vaccinați (în câte două tranșe). Aproximativ 10 milioane de doze ar urma să fie disponibile curând.
Acesta este vaccinul care a fost dezvoltat cel mai rapid - în numai 10 luni a trecut prin toți pașii de dezvoltare care, de regulă, sunt efectuați într-un deceniu. Deși vaccinarea poate începe, oamenii trebuie să rămână atenți și să urmeze regulile impuse de autorități în încercarea de a preveni răspândirea SARS-CoV-2, spun experții.
Noul tip de vaccin, numit mRNA, folosește o mic fragment din codul genetic al coronavirusului pentru a învăța organismul cum să lupte împotriva Covid-19 și să își construiască imunitatea. Un vaccin mRNA nu a mai fost aprobat până acum pentru utilizarea pe oameni, deși au fost efectuate teste clinice.
Vaccinul trebuie păstrat la o temperatură de circa -70C și transportat în cutii speciale. Odată ce e livrat, poate fi ținut până la cinci zile într-un frigider.
Experții britanici au întocmit o listă cu grupurile prioritare - cei internați în centre de îngrijire și angajații acestora, persoanele cu vârste de peste 80 de ani și lucrătorii sanitari și asistenții sociali. Ei vor primi prima tranșă de vaccin undeva înainte de Crăciun.
Imunizarea tuturor persoanelor cu vârste de peste 50 de ani și a celor mai tinere care suferă de diverse afecțiuni ar putea fi făcută în 2021, odată cu suplimentarea dozelor. Vaccinul este administrat în două tranșe, la distanță de 21 de zile.
În curând, ar putea fi aprobate și alte vaccinuri dezvoltate de companii ca Moderna și AstraZeneca/Oxford.
Șeful operațiunii “Warp Speed” din SUA: Efecte secundare vizibile la 10-15% dintre cei pe care au testat vaccinurile Moderna și Pfizer
Doar 10-15% dintre voluntarii pe care s-au testat vaccinurile Pfizer și Moderna contra Covid-19 au raportat efecte secundare “semnificativ observabile”, a declarat Dr. Moncef Slaoui, șeful Operațiunii Warp Speed pentru vaccinarea anti-coronavirus din SUA, potrivit CNBC.
Efectele secundare de după inoculare pot dura până la o zi și jumătate, a spus cel care conduce programul de vaccinare demarat de Administrația Trump în martie. Persoanele cu efecte secundare au raportat roșeață și durere la locul injecției, dar și febră, frisoane, dureri musculare și dureri de cap, a precizat Slaoui, adăugând că cei mai mulți nu au avut efecte secundare observabile. Acesta a declarat că în ce privește problemele ce puteau apărea pe termen mai lung, precum bolile autoimune, nu au fost diferențe între voluntarii care au primit vaccinul și cei cărora li s-a administrat un produs placebo în testele clinice de la cele două vaccinuri, “lucru foarte liniștitor”. Slaoui a spus că acum cunoaștem efectele pe termen scurt și pe cele pe termen mediu ale inoculării, dar nu și pe cele pe o perioadă foarte lungă.
Arabia Saudită neagă orice rol în asasinarea lui Fakhrizadeh
Arabia Saudită a jucat un rol în asasinarea vineri a lui Mohsen Fakhrizadeh, un eminent fizician nuclar iranian, acuză șefului diplomației iraniene Mohammad Javad Zarif, acuzații respinse de către un oficial saudit de rang înalt. Mohsen Fakhrizadeh a fost asasinat vineri, într-un atac în apropiere de Teheran, atribuit de către Republica islamică Israelului, inamicul său jurat, însă Israelul nu a reacțonat după aceste acuzații. Mohammad Javad Zarif a evocat luni, pe contul său de Instagram, o “conspirație” și o întâlnire secretă, în Arabia Saudită, între prințul moștenitor Mohammad bin Salman, supranumit MBS, și premierul israelian Benjamin Netanyahu. Această întâlnire ar fi avut loc la 22 noiembrie, potrivit unor surse israeliene. Însă Riadul a dezmințit-o. Secretarul de Stat american Mike Pompeo se afla la acel moment în Arabia Saudită. “Vizitele precipitate ale lui Pompeo în regiune, o reuniune tripartită în Arabia Saudită și declarațiile lui Netanyahu ilustrează toate această conspirație, care s-a dezvăluit, din nefericire, într-un act terorist laș, vineri, care a condus la martiriul unuia dintre responsabilii prestigioși ai acestei țări”, denunța ministrul iranian.
“Zarif vrea cu tot înadinsul să acuze regatul de orice lucru negativ care se întâmplă în Iran. Ne va acuza, oare, și de viitoarele cutremure sau inundații?”, i-a replicat pe Twitter ministrul saudit de stat însărcinat cu Afaceri Externe Adel al-Jubeir.
Spre deosebire de alte monarhii arabe de la Golful Persic, regatul saudit nu a condamnat în mod oficial asasinarea omului de știință iranian.
Arabia Saudită, un mare aliat al Statelor Unite, și Iranul, inamicul Washingtonului, întrețin relații foarte tensionate.
Trump ar fi discutat despre grațierea “preventivă” a celor trei copii ai săi
Președintele american în exercițiu Donald Trump ar fi discutat posibilitatea de a-și folosi - în mod preventiv - puterea de a-și grația cei trei copii, pe ginerele și consilierul său special Jared Kushner și pe avocatul său personal Rudy Guiliani, dezvăluie The New York Times (NYT).
În paralel, Departamentul american al Justiției anchetează cu privire la un presupus sistem de corupție - care ar implica finanțări din campania electorală cu scopul de a obține grațierea președintelui american, dezvăluie un ziar judiciar publicat marți. Documentul - care vizează legalitatea urmăririi comunicațiilor și dispozitivelor electronice ale unor persoane, inclusiv avocați - nu permite identificarea persoanelor vizate, deoarece numele care apar în el au fost cenzurate. Documentul citează însă o “stratagemă secretă a lobbyului” vizând “oficiali de rang înalt de la Casa Albă”, cu scopul de a obține o “grațiere sau o suspendare” a executării pedepsei din partea șefului statului american a unei persoane al cărei nume este cenzurat. Acest sistem - care face obiectul unei anchete cel puțin din luna august - pare să implice lobbyiști, avocați, un bogat donator care a finanțat campanii politice și o persoană care se află sau se afla la închisoare și care contează pe o intervenție prezidențială.
Potrivit documentului, lobbyiști și avocați ar fi contactat oficiali de la Casa Albă pentru a cere o grațiere sau o suspendare prezidențială, citând “contribuții substanțiale la campanie efectuate în trecut” și “contribuții politice importante prevăzute” de către un donator. Donatorul ar fi prezentat această ofertă în numele unei persoane care cere clemența prezidențială.
Documentul nu indică însă când au avut loc aceste fapte, iar cum partidele și numele au fost cenzurate nu există vreo trimitere la președintele în exercițiu Donald Trump și nici la campania sa electorală.
Textul este dezvăluit într-o perioadă delicată în Statele Unite, în contextul în care se speculează că Donald Trump - care mai are de stat la Casa Albă șase săptămâni după ce a fost înfrânt de Joe Biden în alegerile de la 3 noiembrie - ar putea grația mai multe persoane.
El l-a grațiat miercurea trecută pe fostul său consilier în probleme de securitate Michael Flynn.
Singapore, prima țară din lume care a aprobat carnea artificială
Autoritățile din Singapore au acordat aviz legal pentru prima „carne curată” din lume care nu provine de la animale sacrificate, potrivit BBC. Decizia netezește terenul pentru startup-ul Eat Just din San Francisco de a vinde carne crescută în laborator. Produsul va fi pentru început folosit pentru nuggets, însă compania nu a precizat când vor fi disponibile pe piață. Fiecare ar putea costa 50 de dolari.
Cererea de alternative la carne a crescut pe măsură ce oamenii au devenit mai îngrijorați privind sănătatea, bunăstarea animalelor și mediul. Potrivit Barclays, piața pentru acestea ar putea atinge 140 de miliarde de dolari în următorul deceniu sau să reprezinte 10% din industria globală a cărnii.
Produsul Eat Just nu este bazat pe plante, ci crescut în laborator din celule de mușchi animal. Compania a spus că avizul este un mare progres pentru industria alimentară mondială și că speră ca alte țări să urmeze.
În ultimul deceniu, zeci de alte starup-uri au încercat să aducă pe piață astfel de produse. Două dintre ele sunt Future Meat Technologies (Israel) și Memphis Meats, sprijinit de Bill Gates.
Deși mulți au spus că aceste produse au beneficii privind mediul, unii oameni de știință au sugerat că ar putea reprezenta un risc crescut pentru climă, în anumite circumstanțe.
Misiunea chineză Chang'e-5 a aselenizat
Misiunea chineză Chang'e-5, fără echipaj uman care va colecta mostre de pe suprafața selenară, a aselenizat marți în regiunea cunoscută sub numele Oceanus Procellarum. Misiunea, lansată pe 24 noiembrie, va examina regiunea și are drept obiectiv colectarea a 2 kilograme de material de pe suprafața Lunii. Este pentru prima dată în 44 de ani când acest lucru va fi realizat. Ultima misiune, care a adunat 200 de grame de probe, a fost Luna 24 a Uniunii Sovietice.
Misiunea Chang’e-5, botezată astfel după zeița chineză a Lunii, va colecta materiale care să îi ajute pe cercetători să înțeleagă mai multe despre originea Lunii și formarea ei. În plus, va testa abilitatea Chinei de a preleva de la distanță mostre din spațiu, înaintea altor misiuni mai complexe.
Dacă se va încheia cu succes, China va deveni a treia țară care a adus pe Pământ probe de pe suprafața Lunii, după Statele Unite și Uniunea Sovietică. Chang’e-5 ar putea ajuta la găsirea răspunsurilor pentru întrebări precum cât timp a existat activitate vulcanică pe Lună și când s-a disipat câmpul ei magnetic. Spre deosebire de lansare, aselenizarea nu a fost prezentată live de posturile chineze de televiziune, scrie BBC. Ele au anunțat reușita după ce a fost confirmată.
Pe parcursul următorului deceniu, China plănuiește să înființeze o bază robotică care să exploreze regiunea polului sudic. Aceasta ar urma să fie dezvoltată cu ajutorul misiunilor Chang’e-6, 7 și 8, până în 2030, și extinsă în anii 2030, înaintea trimiterii aici a unor echipaje umane. Până în 2030, China vrea să obțină și probe de pe Marte. În luna iulie, a trimis o sondă fără echipaj uman spre Marte, aceasta fiind prima misiune independentă a sa către altă planetă.
Autorul asasinării jurnalistului Jan Kuciak, condamnat la 25 de ani de închisoare
Curtea Supremă a Slovaciei l-a condamnat ieri pe fostul militar Miroslav Marcek, autorul asasinării jurnalistului de investigații Jan Kuciak, la 25 de ani de închisoare. Decizia este definitivă, a declarat purtătoarea de cuvânt a instanței supreme slovace, Alexandra Vazanova.
Jan Kuciak și logodnica sa, Martina Kusnirova, au fost împușcați mortal pe 21 februarie 2018 la domiciliul lor din satul Velka Maca, într-o execuție de tip mafiot, după ce jurnalistul scrisese mai multe articole despre corupția la nivel înalt și relațiile puternicului om de afaceri Marian Kocner cu politicieni slovaci. Dintre cei cinci suspecți inculpați inițial în acest dosar, doi și-au recunoscut vinovăția și au fost deja condamnați. La 6 aprilie acest an, fostul militar Miroslav Marcek a fost condamnat la 23 de ani de închisoare, după ce în ianuarie el recunoscuse că i-a ucis pe Jan Kuciak și pe Martina Kusnirova în februarie 2018, împușcându-i în cap și în piept.
Prin decizia de miercuri, Curtea Supremă slovacă a corectat sentința mai blândă dictată de un tribunal special specializat în judecarea cazurilor de criminalitate organizată. În luna aprilie, judecătorii deciseseră o pedeapsă de 23 de ani de închisoare apreciind drept circumstanțe atenuante faptul că acuzatul a recunoscut crima și că le-a furnizat anchetatorilor informații prețioase despre cei care au comandat asasinatul. Procurorii au cerut, totuși, pedeapsa maximă contra lui Marcek ținând cont de gravitatea crimei.
Jan Kuciak a relatat în detaliu și despre alte cazuri de corupție. Ultimul articol al său, neterminat, dar publicat postum, a vizat oameni de afaceri italieni prezenți în Slovacia - printre care Antonino Vadala - și suspectați de legături cu mafia calabreză 'Ndrangheta.
Asasinarea lui Jan Kuciak și a logodnicei sale a provocat ample manifestații de stradă care l-au împins la demisie pe premierul de la acea vreme, Robert Fico, politicianul dominant în Slovacia de peste un deceniu.
