MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Maia Sandu: O reunificarea cu România ar permite o integrare mai rapidă a R. Moldova în UE
Preşedinta Republicii Moldova, Maia Sandu, afirmă că integrarea europeană nu mai este doar un obiectiv politic, ci o necesitate pentru viitorul ţării. Într-un interviu acordat Le Monde, şefa statului a declarat că aderarea la Uniunea Europeană reprezintă „o strategie de supravieţuire ca stat democratic”, în contextul presiunilor venite din partea Rusiei, iar reunificarea cu România ar repreznta una dintre soluţiile pentru o integrare mai rapidă.
Maia Sandu pledează pentru extinderea Uniunii Europene către Republica Moldova, Ucraina şi statele din Balcanii de Vest, considerând că acest proces este esenţial pentru consolidarea securităţii în regiune. Totodată, ea nu exclude ideea unei reunificări cu România ca posibilă cale de accelerare a integrării europene, conform TVR Moldova.
Preşedinta R. Moldova a subliniat că autorităţile de la Chişinău şi-au asumat pregătirea ţării pentru aderare şi lucrează activ în acest sens. „Au rămas reforme importante de finalizat, în special în domeniul justiţiei şi al combaterii corupţiei, dar vom reuşi să ne respectăm angajamentele”, a declarat Sandu, menţionând că deja există primele rezultate, inclusiv condamnări în dosare de corupţie.
Ea şi-a exprimat speranţa că evoluţiile politice din Ungaria vor facilita deschiderea capitolelor de negociere pentru aderare. În acelaşi timp, a mulţumit pentru sprijinul oferit de Franţa şi de preşedintele Emmanuel Macron în parcursul european al Republicii Moldova. Referindu-se la căile alternative de aderare la UE, Sandu a indicat că ia în considerare posibilitatea ca ţara să adere la blocul comunitar fără regiunea transnistreană separatistă. „Aceasta este o soluţie posibilă”, a subliniat ea.
Şefa statului militează pentru integrarea europeană a Republicii Moldova, a Ucrainei şi a Balcanilor de Vest, pentru a opune rezistenţă presiunii ruse.
Maia Sandu a făcut mai multe declaraţii pe tema unificării dintre România şi R. Moldova. Unirea cu România ar fi una dintre modalităţile care ar asigura Republica Moldova că va rămâne parte a lumii libere şi va trăi în pace, mai ales în actualul context regional şi internaţional, a declarat preşedinta Maia Sandu în prima sa conferinţă de presă din acest an. Ea a precizat că nu a discutat despre subiectul unirii cu liderii europeni şi a repetat că ţara se va concentra pe aderarea la UE, întrucât nu există în prezent o opinie publică favorabilă unirii în rândul electoratului moldovean.
Maia Sandu a declarat, într-un interviu acordat unor jurnalişti britanici, că ar vota pentru unirea Republicii Moldova cu România, în cazul organizării unui referendum pe această temă. Ea a argumentat că o eventuală reunificare ar putea consolida rezilienţa Republicii Moldova, în contextul în care Federaţia Rusă duce un război de agresiune împotriva Ucrainei şi a încercat să influenţeze procesele electorale din Republica Moldova. Declaraţia preşedintei a stârnit un val de reacţii de ambele maluri ale Prutului şi a intensificat discuţiile publice despre unirea celor două ţări. Recent, într-un discurs rostit în Parlamentul Letoniei, a afirmat, făcând o paralelă între istoria celor două ţări, că Pactul Ribbentrop–Molotov a trasat linii prin mijlocul unor naţiuni, prin familii, prin vieţi care nu au avut niciun cuvânt de spus, consecinţa fiind că ”ceea ce este astăzi Republica Moldova a fost rupt din România”.
Aproape toată Europa a înregistrat temperaturi peste medie anul trecut, pe fondul doborârii recordurilor climatice
Shimbările climatice nu reprezintă o ameninţare viitoare, ci realitatea noastră actuală, spun specialiștii
Aproape toată Europa a înregistrat temperaturi peste medie în 2025, un an care a doborât recorduri în ceea ce priveşte incendiile forestiere, temperaturile mării şi valurile de căldură, pe fondul agravării schimbărilor climatice, au declarat oamenii de ştiinţă ai UE şi Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), transmite Reuters.
Cel puţin 95% din Europa a înregistrat temperaturi peste medie, în timp ce incendiile forestiere au distrus peste 1 milion de hectare de teren – o suprafaţă mai mare decât Cipru şi cea mai mare suprafaţă anuală înregistrată vreodată, au declarat OMM şi Serviciul Copernicus pentru Schimbările Climatice al UE în raportul lor anual privind clima Europei.
Constatările arată cum schimbările climatice au consecinţe din ce în ce mai grave în Europa, într-un moment în care unele guverne încearcă să slăbească politicile de reducere a emisiilor din motive economice. Uniunea Europeană s-a angajat să-şi respecte obiectivele ecologice, dar a slăbit anul trecut unele norme climatice pentru autovehicule şi companii, sub presiunea industriei, pentru a ajuta firmele aflate în dificultate. OMM şi Copernicus au declarat că mai mult de jumătate din Europa a fost afectată de secetă în mai 2025, iar anul în ansamblu a fost unul dintre cele mai secetoase trei din punct de vedere al umidităţii solului din 1992, pe măsură ce încălzirea climei impune condiţii mai dure fermierilor.
Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire din lume
Temperatura globală a suprafeţei mării în Europa a atins un nivel record anual, iar 86 % din regiune a fost afectată de valuri de căldură marine intense. Samantha Burgess, coordonatoare strategică la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, a declarat că raportul arată că ”schimbările climatice nu reprezintă o ameninţare viitoare, ci realitatea noastră actuală”. ”Ritmul schimbărilor climatice necesită măsuri mai urgente”, a spus ea.
OMM şi Copernicus au remarcat o îngrijorare deosebită cu privire la schimbările din cele mai reci regiuni ale Europei – unde stratul de zăpadă şi gheaţă este crucial pentru a ajuta la încetinirea schimbărilor climatice, reflectând lumina soarelui înapoi în spaţiu. Acest fenomen, cunoscut sub numele de ”efectul albedo”, se diminuează dacă temperaturile mai ridicate provoacă o topire mai intensă. Pierderea gheţii contribuie, de asemenea, la creşterea nivelului mării.
Norvegia, Suedia şi Finlanda, ţări subarctice, au înregistrat în iulie anul trecut cel mai puternic val de căldură din istorie, care a durat trei săptămâni consecutive, iar temperaturile din interiorul Cercului Polar Arctic au depăşit 30 de grade Celsius. Islanda a înregistrat în 2025 a doua cea mai mare pierdere de gheţari de la începutul înregistrărilor, se arată în raport.
Rusia va marca aniversarea războiului cu o paradă, dar fără echipament
Rusia va sărbători luna viitoare victoria asupra Germaniei naziste printr-o paradă militară pe Piaţa Roşie din Moscova, însă fără expunerea de echipament militar, având în vedere situaţia operaţională din războiul din Ucraina, a anunţat marţi seara Ministerul Apărării, potrivit Reuters.
Parada, care are loc în mod tradiţional pe 9 mai, ziua în care Uniunea Sovietică a semnat capitularea Germaniei, va marca anul acesta cea de-a 81-a aniversare a victoriei în ceea ce ruşii numesc Marele Război Patriotic. Una dintre cele mai importante sărbători din calendarul rus, aceasta le permite veteranilor, al căror număr este în scădere, să se adune pe străzi, purtând medaliile la vedere, şi este însoţită de o explozie de emoţie marcată de filme de lung metraj, documentare şi muzică de război. Însă anul acesta, a anunţat Ministerul Apărării, niciun echipament militar nu va defila prin piaţă. ”Personalul militar din instituţiile de învăţământ militar superior de toate tipurile şi din ramurile individuale ale Forţelor Armate ale Federaţiei Ruse va participa la paradă ca parte a coloanei de marş”, se arată în comunicat. Comunicatul precizează că reprezentanţii anumitor instituţii de învăţământ nu vor participa, ”iar nici o coloană de echipament militar nu va lua parte la parada militară, în legătură cu situaţia operaţională actuală”.
Se menţionează că parada va prezenta activitatea militarilor din toate ramurile armatei care participă la ”operaţiunea militară specială”, aşa cum numeşte Kremlinul conflictul. Se precizează că aceasta va include Forţele Strategice de Rachete ale Rusiei, Forţele Aerospatiale şi militarii de pe navele militare. Avioanele forţelor aeriene, se menţionează, vor efectua un survol şi, la finalul paradei, vor afişa culorile alb, albastru şi roşu ale drapelului naţional.
La mai bine de patru ani de la începutul războiului, forţele ruse continuă să avanseze lent prin estul Ucrainei. Înalţi oficiali militari afirmă că forţele Moscovei avansează pe toate fronturile, iar Ministerul Apărării anunţă frecvent cucerirea unor sate, inclusiv a două marţi.
Discuţiile mediate de SUA, menite să conducă la o soluţionare a conflictului, sunt blocate, Washingtonul fiind concentrat pe conflictul din Orientul Mijlociu. Preşedintele Vladimir Putin afirmă că Moscova urmăreşte cucerirea întregii regiuni Donbas, formată din regiunile Doneţk şi Luhansk, inclusiv părţile pe care nu a reuşit să le cucerească. Ucraina respinge orice idee de retragere din zonele pe care le deţine încă.
Viktor Orban şi-a oferit demisia din funcţia de preşedinte al Fidesz
Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban, şi-a prezentat marţi demisia din funcţia de lider al partidului său de dreapta, Fidesz, dar un congres al partidului care va avea loc în iunie va decide dacă aceasta va fi acceptată, a declarat un parlamentar Fidesz pentru presa locală, relatează Reuters.
Partidul de centru-dreapta Tisza, condus de Peter Magyar, l-a învins pe veteranul naţionalist Viktor Orban la alegerile din 12 aprilie, punând capăt celor 16 ani de guvernare ai acestuia şi declanşând o perioadă de introspecţie şi apeluri la schimbare în cadrul Fidesz. Fidesz va vota pentru o nouă conducere a partidului la un congres în 13 iunie, a declarat deputatul Erik Banki, citat de agenţia de ştiri MTI.
Fidesz nu a răspuns la o solicitare de comentarii. Orban nu a vorbit cu presa după şedinţa de partid de marţi şi nici nu a postat nimic pe pagina sa de Facebook.
După alegeri, Orban a declarat canalului de YouTube de dreapta Patriota, pe 16 aprilie, că, în calitate de preşedinte al Fidesz, îşi asumă „întreaga responsabilitate” pentru înfrângerea partidului său şi că dreapta maghiară are nevoie de o „reînnoire completă”. Sâmbătă, el a spus într-un videoclip pe Facebook că nu îşi va ocupa locul în parlament, ci îl va „înapoia” partidului Fidesz.
„Acum nu sunt necesar în parlament, ci în reorganizarea dreptei”, a spus Orban, care a fost un aliat apropiat al preşedintelui american Donald Trump şi care a primit, de asemenea, susţinerea liderilor partidelor de extremă dreapta din Europa înaintea alegerilor. El a mai spus sâmbătă că cei din conducerea partidului Fidesz doresc ca el să rămână liderul partidului şi că este „pregătit pentru această sarcină” dacă congresul din iunie îl va susţine.
Coreea de Nord confirmă regula sinuciderii pentru soldaţii capturaţi în Ucraina
Liderul nord-coreean Kim Jong Un a confirmat politica ce impune soldaţilor să se sinucidă pe câmpul de luptă pentru a evita capturarea, în timpul războiului purtat de Rusia împotriva Ucrainei, transmite Bloomberg.
În cadrul unui discurs ţinut la un eveniment de inaugurare a unui monument comemorativ la Phenian dedicat nord-coreenilor căzuţi la datorie, Kim a menţionat de două ori soldaţii care s-au ”autodistrus”, potrivit unui raport al Agenţiei Centrale de Ştiri Coreene. ”Eroii care au optat fără ezitare pentru auto-detonare, atac sinucigaş, pentru a apăra marea onoare” au fost lăudaţi de Kim în discursul ţinut în faţa familiilor îndoliate şi a înalţilor oficiali ruşi. ”Nu s-au aşteptat la nicio compensaţie, deşi au realizat fapte remarcabile”, a adăugat el. ”Au murit eroic”, a menţionat liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Kim a semnat un pact militar cu preşedintele rus Vladimir Putin în 2024, care includea o clauză de apărare reciprocă. De atunci, agenţiile de informaţii sud-coreene şi occidentale au estimat că Phenianul a trimis cel puţin 10.000 de soldaţi şi zeci de mii de containere cu arme pentru a ajuta Rusia să lupte împotriva Ucrainei. Se crede că Coreea de Nord a suferit pierderi grele, cu mii de soldaţi ucişi în luptă.
Dezvăluirea făcută de Kim săptămâna aceasta vine în urma unor rapoarte potrivit cărora soldaţii nord-coreeni capturaţi de Ucraina au fost obligaţi să se sinucidă pentru a evita să devină prizonieri de război. Aceste relatări citează atât serviciile de informaţii ucrainene, cât şi un soldat nord-coreean capturat. Coreea de Nord şi-a intensificat, de asemenea, testele de armament în acest an, inclusiv cele cu rachete balistice cu rază scurtă de acţiune, şi a efectuat teste de lansare cu noul său sistem de arme ”mare-sol”. Acest lucru survine pe fondul îngrijorărilor tot mai mari cu privire la faptul că armata ţării acumulează experienţă reală de luptă luptând alături de Rusia.
La începutul acestei luni, Phenianul a declarat că a testat mai multe rachete Hwasong-11 — un tip de rachetă cu rază scurtă de acţiune cunoscută şi sub denumirea de KN-23 sau KN-24 — despre care Ucraina a afirmat că Phenianul le-a furnizat Moscovei pentru a fi utilizate în războiul împotriva Kievului.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
