MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Maia Sandu, mai puternică de Putin - Moldova a ales Uniunea Europeană
Datele de la Comisia Electorală Centrală arătau ieri că partidul pro-european PAS va avea o majoritate absolută în viitorul legislativ de la Chișinău
PAS, partidul proeuropean din Republica Moldova, a obţinut 50,16 % din voturi în urma alegerilor legislative după procesarea a 99,91% din procesele verbale întocmite de birourile electorale, au anunţat, luni, reprezentanţii Comsiei Electorale Centrale. Ei au prezentat, luni, rezultatele preliminare oficiale privind desfăşurarea alegerilor parlamentare din Republica Moldova din data de 28 septembrie, după procesarea a 99,91% din procesele verbale întocmite de birourile electorale.
Astfel, PAS a obţinut – 50.16% voturi, fiind urmat de Blocul Patriotic (pro-rus) - 24,19%, Blocul Alternativa - 7,97%, Partidul Nostru – 6.20% şi Partidul Democraţia Acasă - 5,62%. Dacă aceste rezultate se vor confirma oficial, PAS va obține 55 de mandate în Parlament, din 101, suficient să formeze noul executiv fără alte alianțe.
Reprezentanţii Comisiei Electorale Centrale au mai declarat că alegerile s-au desfăşurat într-o manieră liberă, fără incidente majore.
Ei au adăugat că pe parcursul alegerilor s-au înregistrat 236 de încălcări ale regelementărilor vizând procesului electoral, printre care fotografierea buletinului de vot, deteriorarea buletinelor de vot prin scoaterea lor din secţii de votare, încălcarea dreptului la vot, campanie electorală interzisă.
O „campanie de dezinformare fără precedent”
Creditat în frunte în sondaje, PAS a pierdut însă teren din 2021 încoace, din cauza unor dificultăţi economice în ţară, una dintre cele mai sărace din Europa. Scrutinul a fost umbrit de temeri de cumpărare de voturi şi tulburări şi de o ”campanie de dezinformare fără precedent” purtată de către Rusia, potrivit Uniunii Europene.
Moscova a dezminţit aceste acuzaţii, iar opoziţia moldoveană - larg prorusă - a acuzat PAS de planificarea unei farude.
Serviciul moldovean de securitate cibernetică a anunţat duminică faptul că a detectat mai multe tentative de atac ale infrastructurii electorale, ”neutralizate în timp real”. După ce a votat la Chişinău, Maia Sandu a avertizat împotriva ”amestecului masiv al Rusiei”.
Ea a declarat presei că ţara sa, care se învecinează cu Ucraina, este ”în pericol”.
La începutul săptămânii, ea a denunţat ”sute de milioane de euro” deversate de Moscova cu scopul de a cumpăra voturi, orchestrarea unor campanii de dezinformare online şi organizarea unor violenţe.
Potrivit directorului centrului moldovean de reflecţie Adept, Igor Botan, Republica Moldova ”n-a văzut niciodată un asemenea vivel (de amestec străin) într-o campanie electorală” de la independenţa fostei republici sovietice, cu 2,4 milioane de locuitori şi peste un milion de emigranţi, de asemenea chemaţi la vot. Începând de la 1 august, poliţia moldoveană a operat peste 600 de percheziţii în legătură cu tentative de destabilizare. Zeci de persoane au fost arestate.
În acest scrutin în vederea alegerii a 101 mandate au candidat aproximativ 20 de partide şi candidaţi independenţi.
Liderii UE își exprimă ușurarea
Preşedintele Nicuşor Dan a transmis, luni, după rezultatul alegerilor parlamentare din Republica Moldova, respectul nostru pentru votul de ieri al basarabenilor, care a arătat demnitate, maturitate şi curaj în faţa unei presiuni la o dimensiune care nu s-a mai văzut până acum. Şeful statului a mai afirmat că România va continua să ajute Moldova în parcursul său european. ”Respectul nostru pentru votul de ieri al basarabenilor, care a arătat demnitate, maturitate şi curaj în faţa unei presiuni la o dimensiune care nu s-a mai văzut până acum”, este mesajul preşedintelui Nicuşor Dan.
El a ţinut să îi asigure pe toţi cetăţenii Republicii Moldova, indiferent de opinia lor politică, de faptul că ”România va continua să ajute Moldova în parcursul său european şi va continua proiectele care să aducă prosperitate şi o calitate a vieţii mai bună pentru basarabeni”.
Și cei mai înalți oficiali ai Uniunii Europene și-au exprimat luni ușurarea după ce partidul de guvernământ din Republica Moldova, PAS, condus de președinta Maia Sandu, și-a păstrat majoritatea parlamentară.
'Viitorul Moldovei este în Europa!', a scris președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, pe platforma X. 'Prin acest pas istoric înainte, poporul Moldovei a ales calea democrației, speranței și oportunităților. Ei au ales Europa', a adăugat ea.
'Poporul Moldovei și-a exprimat votul, iar mesajul lor este clar și puternic', a scris și președintele Consiliului European, Antonio Costa. 'Ei au ales democrația, reforma și un viitor european, în fața presiunilor și interferențelor Rusiei', a declarat el. 'UE este alături de Moldova. La fiecare pas de pe acest drum', a mai spus Costa.
Șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că, 'în ciuda eforturilor masive ale Rusiei de a răspândi dezinformare și de a cumpăra voturi, nicio forță nu poate opri un popor angajat pentru libertate'. 'Suntem alături de Moldova pe drumul lor către UE', a adăugat ea.
'Moldova, ați reușit din nou', a transmis la rândul său președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Anul trecut, Maia Sandu l-a învins la limită pe candidatul pro-rus la președinție.
'Nicio încercare de a răspândi frica sau diviziunea nu ar putea să vă zdruncine hotărârea. Ați făcut alegerea dvs. clară: Europa. Democrația. Libertatea', a adăugat Ursula von der Leyen. 'Ușa noastră este deschisă. Și vom fi alături de voi la fiecare pas. Viitorul vă aparține', a mai transmis ea.
Cel puţin 4 morţi în urma atacului armat, urmat de incendiere, de la biserica din Michigan
Cel puţin patru persoane au fost ucise şi alte opt au fost rănite duminică într-un incident armat la o biserică mormonă din Grand Blanc, în statul Michigan, potrivit unui nou bilanţ anunţat de poliţie, relatează CNN.
Un total de patru persoane au fost ucise în atacul de duminică dimineaţă asupra unei capele a Bisericii lui Isus Hristos a Sfinţilor din Zilele din Urmă din Michigan, a declarat şeful poliţiei din Grand Blanc, William Renye, într-o conferinţă de presă susţinută duminică seara.
Renye anunţase mai devreme că două persoane au murit în urma rănilor provocate de gloanţe, în timp ce un prim bilanţ indica un mort. Seara, Renye a spus că „alte câteva cadavre” au fost descoperite în capelă, pe care suspectul a incendiat-o după atacul armat. Capela este „distrusă complet”, a declarat William Renye. Anchetatorii încă cercetează resturile şi „lucrează fără încetare pentru a găsi alte cadavre”, a spus el.
Autorităţile spun că un bărbat înarmat a intrat cu maşina în faţa bisericii în timpul unei slujbe importante, a început să tragă şi apoi a pus foc intenţionat care în scurt timp s-a transformat într-un incendiu de proporţii. Poliţia crede că ar putea găsi încă victime în clădirea arsă.
Poliţiştii au avut un schimb de focuri cu bărbatul înarmat şi l-au ucis.
Anchetatorii l-au identificat pe bărbat ca fiind Thomas Jacob Sanford, în vârstă de 40 de ani, din oraşul Burton, situat în apropiere.
Grand Blanc este o suburbie a oraşului Flint, din Michigan, şi se află la aproximativ o oră de mers cu maşina nord de Detroit.
FBI conduce ancheta privind atacul de duminică dimineaţă, a declarat Reuben Coleman, agentul special în funcţie responsabil de biroul FBI din Detroit, care acoperă întregul stat Michigan. Biroul investighează incidentul ca un „act de violenţă ţintită”, a precizat el.
Atacul din Michigan este al doilea atac armat în masă în mai puţin de 24 de ore care ar fi fost comis de un veteran al războiului din Irak.
Thomas Jacob Sanford, bărbatul de 40 de ani care, potrivit poliţiei, a intrat cu maşina în capela din Michigan era un veteran al Marinei care a servit între 2004 şi 2008, a declarat pentru CNN un purtător de cuvânt al Corpului Puşcaşilor Marini al Statelor Unite. Sanford a servit ca mecanic şi operator de recuperare a vehiculelor, a precizat purtătorul de cuvânt. El a fost detaşat timp de un an în cadrul Operaţiunii „Freedom” din Irak - invazia Irakului care a început în 2003.
Cu puţin peste 12 ore înainte de incidentul armat din Michigan, un alt veteran al Marinei care a servit în operaţiunea „Iraqi Freedom”, Nigel Edge, ar fi deschis focul într-un bar de pe malul mării din Southport, Carolina de Nord. Trei persoane au fost ucise şi opt au fost rănite. Edge, care a petrecut şase ani în Marină şi a primit o medalie Purple Heart, a fost acuzat de crimă, tentativă de crimă şi agresiune cu o armă mortală cu intenţia de a ucide.
„Val negru” al CDU în turul doi al alegerilor municipale din Renania de Nord-Westfalia
Partidul Uniunea Creştin Democrată (CDU) al cancelarului german Friedrich Merz a obţinut un ”val negru”, culoarea formaţiunii, potrivit postulului german WDR, în al doilea tur al alegerilor municipale, duminică, în aproape 150 de cartiere şi oraşe în Renania de Nord-Westfalia, unde Partidul Alternativa pentru Germania (AfD, extremă dreapta) nu a reuşit să se impună, relatează Euronews.
Alegeri au avut loc la Düsseldorf, Koln, Dusburg, Gelsenkirchen şi Hagen, iar în ultimele trei oraşe au candidat reprezentanţi ai AfD la postul de primar pentru prima oară în istoria landului.
AfD şi-a triplat scorul în Renania de Nord-Westfalia, mai ales în localităţi mici - fără să reuşească însă să obţină vreun mandat de primar.
Potrivit Rheinische Post, ministrul-preşedinte al landului, Hendrik Wüst, de la CDU, este marele învingător al alegerilor municipale din Renania de Nord-Westfalia.
Scrutinul a avut şi câteva rezultate surprinzătoare. La Dortmund, un politician de la CDU, Alexander Omar Kalouti, a devenit primar cu 52,9% din voturole exprimate, înfrângându-l pe primarul în exerciţiu Thomas Westphal, de la Partidul Social Democrat (SPD).
Astfel, oraşul nu mai este condus de SPD - pentru prima oară din 1946.
La Paderborn, Stefan-Oliver Strate de la CDU a obţinut o victorie împotriva lui Frank Wolters de la Verzi. La Hagen, candidatul CDU Denis Rehbein devine primar după ce a obţinut 70% dintre voturile exprimate, împotriva lui Michael Eiche de la AfD (28%).
La Koln, Torsten Burmeister de la SPD a obţinut o victorie împotriva vicepreşedintei Landtagului Berivan Aymaz de la Verzi. Fosta primăriţă a Kolnului, Henriette Reker, fără etichetă politică, nu a mai candidat.
La Duisburg, primarul SPD în funcţie din 2012, Sören Link, rămâne la conducerea primăriei în urma unei victorii zdrobitoare împotriva lui Carsten Groß de la AfD.
La Gelsenkirchen, candidata SPD Andrea Henze (66%) l-a înfrânt pe candidatul AfD Norbert Emmerich (33,1%).
La Mülheim an der Ruhr, candidata SPD Khalaf l-a înfrânt la limită pe candidatul CDU. La Düsseldorf, primarul în exerciţiu Stephan Keller de la CDU era creditat cu un avans larg împotriva candidatei Verzilor Carla Gerlach.
Alegerile municipale din Renania de Nord-Westfalia - în care se află un sfert din populaţia germană - erau considerate un test pentru Guvernul lui Friedrich Merz.
China dă în folosinţă cel mai înalt pod din lume, Grand Canyon Huajiang
Autorităţile chineze au dat în folosinţă, în weekend, ceea ce prezintă drept cel mai înaltă pod din lume, la 625 de metri deasupra unui defileu, în provincia Guizhou (sud), potrivit presei de stat, relatează AFP.
Podul Grand Canyon de la Huajiang îl depăşeşte ca înălţime pe cel de la Beipanjiang, la 565 de metri deasupra aceluiaşi râu, situat la aproximativ 100 de kilometri distanţă, în aceeaşi provincie, potrivit agenţiei oficiale chineze de presă China Nouă.
Podul Beipanjiang a fost deschis circulaţiei în 2016.
Vehicule au început să circule duminică pe pod, cu o lungime de 1.420 de metri, susţinut de piloni care se ridică în nori, potrivit unor imagini filmate cu drone şi difuzate de televiziunea de stat. Ingineri, oficiali locali şi curioşi atraşi de ceremonie şi-au exprimat în presă mândria faţă de rezultatul a trei ani lucrări.
”Deschiderea Podului Grand Canyon de la Huajiang reduce de la două ore la două minute timpul între cele două coaste” ale defileului, declara miercuri, într-o conferinţă de presă şefa departamentului Transporturilor în provincie, Zhang Yin.
Ea a evocat de asemenea câştigul pe care urmează să-l aducă darea în folosinţă a podului dezvoltării economice şi sociale. Darea în folosinţă a acestei legături rutiere este o nouă dovadă a investiţiilor masive ale Chinei în infrastructuri mari de-a lungul unor decenii caracterizate de o creştere economică rapidă şi de urbanizare.
În provincia accidentată Guizhou se află aproape jumătate dintre cele mai înalte 100 de poduri din lume, potrivit Chinei Noi.
Cel mai mare pod din lume ca înălţime structurală - şi nu verticală, între tablier şi cel mai jos punt de dedesubt - rămâne Viaductul Millau, în sudul Franţei, cu 343 de metri.
