MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Mai mult de un milion de oameni pe săptămână își exprimă intenția de suicid în conversațiile cu ChatGPT
Peste un milion de utilizatori ChatGPT trimit săptămânal mesaje care conțin „indicatori expliciți ai unei posibile planificări sau intenții suicidare”, potrivit unei postări pe blog publicate luni de OpenAI.
Constatarea, parte a unei actualizări privind modul în care chatbotul gestionează conversațiile sensibile, reprezintă una dintre cele mai directe declarații ale gigantului inteligenței artificiale despre amploarea modului în care IA poate agrava problemele de sănătate mintală.
Pe lângă estimările sale privind ideile suicidare și interacțiunile conexe, OpenAI a mai spus că aproximativ 0,07% dintre utilizatorii activi într-o anumită săptămână – adică aproximativ 560.000 din cei 800 de milioane de utilizatori săptămânali – prezintă „posibile semne de urgențe de sănătate mintală legate de psihoză sau manie”. Postarea a avertizat că aceste conversații sunt dificil de detectat sau de măsurat și că analiza este una preliminară.
Pe măsură ce OpenAI publică date privind problemele de sănătate mintală asociate produsului său principal, compania se confruntă cu o atenție sporită în urma unui proces foarte mediatizat intentat de familia unui adolescent care s-a sinucis după interacțiuni repetate cu ChatGPT. Luna trecută, Comisia Federală pentru Comerț (FTC) a lansat, de asemenea, o amplă investigație asupra companiilor care creează chatboți IA, inclusiv OpenAI, pentru a afla cum evaluează impactul negativ asupra copiilor și adolescenților.
OpenAI a susținut în postarea sa că actualizarea recentă GPT-5 a redus numărul comportamentelor nedorite ale produsului și a îmbunătățit siguranța utilizatorilor, conform unei evaluări a modelului care a implicat peste 1.000 de conversații despre autovătămare și suicid. Compania nu a oferit un comentariu imediat.
„Noile noastre evaluări automate notează modelul GPT-5 ca fiind conform în proporție de 91% cu comportamentele dorite, comparativ cu 77% pentru modelul GPT-5 anterior”, se arată în postarea companiei.
OpenAI a declarat că GPT-5 a extins accesul la linii de criză și a introdus memento-uri pentru utilizatori de a lua pauze în timpul sesiunilor lungi. Pentru a îmbunătăți modelul, compania a colaborat în ultimele luni cu 170 de clinicieni din Rețeaua Globală de Medici a OpenAI, care au ajutat la evaluarea siguranței răspunsurilor modelului și la redactarea răspunsurilor chatbotului la întrebări legate de sănătatea mintală.
„Ca parte a acestui demers, psihiatri și psihologi au revizuit peste 1.800 de răspunsuri generate de model în situații grave de sănătate mintală și au comparat răspunsurile noului model GPT-5 cu cele ale versiunilor anterioare”, a spus OpenAI. Compania a definit „comportamentele dorite” drept acele răspunsuri asupra cărora un grup de experți a ajuns la un consens privind adecvarea reacției în anumite situații.
Cercetătorii în domeniul IA și specialiștii în sănătate publică și-au exprimat de mult îngrijorarea cu privire la tendința chatboților de a confirma deciziile sau iluziile utilizatorilor, indiferent dacă acestea pot fi dăunătoare — un fenomen cunoscut sub numele de „slugărnicie algoritmică”. Experții în sănătate mintală au avertizat, de asemenea, asupra riscului ca oamenii să folosească chatboți IA pentru sprijin psihologic, subliniind că acest lucru poate dăuna utilizatorilor vulnerabili.
Limbajul folosit în postarea OpenAI se distanțează de orice legătură cauzală între produsul său și crizele de sănătate mintală prin care trec utilizatorii.
„Simptomele de sănătate mintală și suferința emoțională sunt prezente universal în societățile umane, iar o bază de utilizatori tot mai mare înseamnă că o parte dintre conversațiile de pe ChatGPT vor include astfel de situații”, a precizat OpenAI.
Directorul executiv al OpenAI, Sam Altman, a declarat la începutul acestei luni într-o postare pe X că firma a făcut progrese în tratarea problemelor de sănătate mintală, anunțând că OpenAI va relaxa restricțiile și va permite în curând adulților să creeze conținut erotic.
„Am făcut ChatGPT destul de restrictiv pentru a ne asigura că suntem prudenți în privința problemelor de sănătate mintală. Ne-am dat seama că asta l-a făcut mai puțin util sau plăcut pentru mulți utilizatori care nu aveau probleme mintale, dar, dată fiind seriozitatea subiectului, am vrut să procedăm corect”, a scris Altman. „Acum că am reușit să atenuăm problemele grave de sănătate mintală și avem noi instrumente, vom putea relaxa restricțiile în majoritatea cazurilor.” (Traducere din The Guardian)
Un senator american îl îndeamnă pe Maduro să fugă „în Rusia sau China acum”
Senatorul republican din Florida Rick Scott, un critic virulent al regimului venezuelean, l-a atacat în mod violent pe preşedintele venezuelean Nicoas Maduro în emisiunea CBS ”60 Minutes”, despre care a spus că ar face bine să plece din ţară ”în Rusia sau China” şi ameninţând că ”zilele îi sunt numărate”, în timp ce Statele Unite îşi intensifică prezenţa militară în Caraibe. ”Dacă aş fi Maduro, aş pleca în Rusia sau China acum. Fie că va veni din interior, fie din afară, se va întâmpla ceva”, a ameinţat senatorul american pe un ton ferm.
El a relativizat însă o eventuală invazie, în pofida unei desfăşurări a forţelor americane în largul coastelor Venezuelei. ”Nu cred (că armata americană va declanşa un război). Dacă ar face-o, aş fi surprins. Publicul american este obosit de războaie fără sfârşit, însă trupe ar putea interveni în lume, dacă este necesar”, a apreciat el.
Rick Scott a evocat angajamentul Statelor Unite faţă de principalele democtaţioi din regiune. ”America se va ocupa de emisfera sudică şi va veghea la libertatea democtraţiei”, a subliniat el.
În opinia sa, o cădere a lui Nicolas Maduro ar putea declanşa un efect de domino în Caraibe. Senatorul a mers în acest sens până la anunţa ”sfârşitul Cubei”, dependentă de petrolul venezuelean subvenţionat.
Preşedintele american Donald Trump a aprobat în urmă cu câteva zile operaţiuni clandestini ale Agenţiei Centrale americane de Informaţii CIA), în cadrul unor operaţuni împotriva traficului de droguri în Caraibe. Statele Unite efectuează, de la începutul lui septembrie, în principal în apele caraibiene, atacuri aeriene împotriva unor ambarcaţiuni pe care le prezintă ca aparţinând unor traficanţi de droguri.
Washingtonul a desfăşurat şapte nave de război în Caraibe şi una la Golful Mexic, în mod oficial în cadrul unei operaţiuni împotriva traficului de droguri, vizând în mod special Venezuela şi pe preşedintele Nicolas Maduro. Donald Trump a anunţat că trimite în regiune cel mai mare portavion din lume, USS Ronald R. Reagan.
Una dintre aceste nave - USS Gravely - a sosit sâmbătă la Port of Spain, capitala Trinidad-Tobago, unde urmează să rămână până la 30 octombrie, în cadrul unor exerciţii comune cu forţe locale. Nicolás Maduro - care respinge acuzaţiile ameriane de trafic de droguri - a acuzat la rândul său, vineri, Statele Unite de ”inventarea unui război etern: ei au promis să nu mai intre niciodată în război şi inventează un război pe care noi îl vom evita”.
Ungaria plănuieşte formarea unui bloc anti-Ucraina împreună cu Cehia şi Slovacia
Ungaria intenţionează să-şi unească forţele cu Cehia şi Slovacia pentru a forma o alianţă sceptică faţă de Ucraina în cadrul UE, a declarat pentru POLITICO un consilier politic de rang înalt al prim-ministrului ungar Viktor Orbán.
Budapesta doreşte să-şi consolideze alianţele politice la Bruxelles, afirmă directorul politic al lui Viktor Orbán. Ungaria intenţionează să-şi unească forţele cu Cehia şi Slovacia pentru a forma o alianţă sceptică faţă de Ucraina în cadrul UE, a declarat pentru POLITICO un consilier politic de rang înalt al prim-ministrului ungar Viktor Orbán.
Orbán speră să colaboreze cu Andrej Babiš, al cărui partid populist de dreapta a câştigat recent alegerile parlamentare din Cehia, precum şi cu premierul slovac Robert Fico, pentru a-şi alinia poziţiile înaintea reuniunilor liderilor UE, inclusiv prin organizarea de întâlniri înaintea summitului, a declarat consilierul. Deşi o alianţă politică fermă este încă departe, formarea acesteia ar putea împiedica în mod semnificativ eforturile UE de a sprijini financiar şi militar Ucraina .
„Cred că va veni – şi va fi din ce în ce mai vizibilă”, a declarat directorul politic al prim-ministrului, Balázs Orbán, când a fost întrebat despre posibilitatea ca o alianţă sceptică faţă de Ucraina să înceapă să acţioneze ca un bloc în cadrul Consiliului European. „A funcţionat foarte bine în timpul crizei migraţiei. Aşa am putut rezista”, a spus el despre aşa-numitul grup Visegrad 4, format din Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia, într-o perioadă în care Partidul Lege şi Justiţie, eurosceptic, era la putere la Varşovia după 2015.
Prim-ministrul polonez de atunci, Mateusz Morawiecki, a condus alianţa ca membru principal, grupul „V4” promovând politici pro-familie, precum şi frontiere externe puternice pentru UE şi opunându-se oricărei relocări obligatorii a migranţilor între ţările membre. Alianţa Visegrad 4 s-a destrămat după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, Polonia adoptând o poziţie agresivă faţă de Moscova, iar Ungaria luând poziţia opusă.
O nouă alianţă Visegrad ar avea trei membri, în loc de patru. Actualul prim-ministru de centru-dreapta al Poloniei, Donald Tusk, este un susţinător ferm al Ucrainei şi este puţin probabil să intre într-o alianţă cu Orbán.
Zece persoane, judecate la Paris pentru hărţuire sexuală online împotriva primei-doamne a Franţei
Zece persoane sunt judecate luni şi marţi la Paris pentru presupusă hărţuire online a primei-doamne a Franţei, Brigitte Macron, în cadrul celei mai recente acţiuni legale declanşate de afirmaţii false că ea este o femeie transgender, care s-a născut bărbat şi este, de fapt, aceeaşi persoană cu fratele său Jean-Michel Trogneux, relatează Reuters. Cei opt bărbaţi şi două femei, cu vârste cuprinse între 41 şi 60 de ani, judecaţi de un tribunal penal din Paris, sunt acuzaţi că au făcut numeroase comentarii răuvoitoare despre sexul şi sexualitatea lui Brigitte Macron, comparând chiar diferenţa de vârstă dintre ea şi soţul ei cu „pedofilia”. Dacă vor fi condamnaţi, riscă până la doi ani de închisoare.
Ei au publicat şi/sau difuzat pe reţelele sociale glume, insulte, fotomontaje şi alte caricaturi care susţin că Brigitte Macron este, în realitate, un bărbat. Printre inculpaţi se numără Aurélien Poirson-Atlan, cunoscut sub numele de „Zoé Sagan” pe Facebook şi X, unde a fost ani de zile unul dintre cei mai importanţi vectori ai acestui zvon. Această teorie a apărut în urma victoriei lui Emmanuel Macron în alegerile prezidenţiale din 2017. De atunci, ea a continuat să crească în urma intervenţiei trolilor - internauţi în căutare de controverse online - care susţin că Brigitte Macron a făcut schimbare de sex şi este aceeaşi persoană cu fratele său Jean-Michel Trogneux.
Carlo Brusa, unul dintre avocaţii inculpaţilor, a declarat că clientul său este „liniştit”. „El face parte din sutele de mii, poate chiar milioanele de oameni care au postat şi repostat această poveste considerată extraordinară – deşi mai puţin amuzantă pentru doamna Macron - o poveste cunoscută în întreaga lume”, a adăugat el.
Afirmaţiile nefondate privind sexul lui Brigitte Macron au câştigat teren şi în Statele Unite, unde prima-doamnă şi preşedintele Emmanuel Macron au intentat în iulie un proces pentru defăimare împotriva lui Candace Owens, influencer şi gazda unui podcast de dreapta, pe baza afirmaţiei acesteia că prima-doamnă a Franţei s-a născut bărbat.
Afirmaţiile false - care spun că Brigitte Macron, în vârstă de 72 de ani, s-a născut sub numele de Jean-Michel Trogneux, numele real al fratelui ei mai mare - au vizat de mult timp cuplul prezidenţial francez, alături de criticile privind diferenţa de vârstă de 24 de ani dintre ei.
Prima-doamnă a Franţei a depus o plângere în august 2024, care a dus la o anchetă privind hărţuirea online şi la arestări în decembrie 2024 şi februarie 2025.
În septembrie, Brigitte Macron a câştigat un proces într-un tribunal francez împotriva a două femei, inclusiv un medium autoproclamat, care au contribuit la răspândirea zvonurilor despre sexul ei. O curte de apel a anulat această decizie în iulie, iar Brigitte Macron a făcut apel la cea mai înaltă instanţă din Franţa.
