MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Mai mult de jumătate din primele 100 de videoclipuri de pe TikTok privind sănătatea mintală conţin informaţii eronate
Mai mult de jumătate din toate videoclipurile cele mai populare care oferă sfaturi privind sănătatea mintală pe TikTok conţin informaţii eronate, conform unei investigaţii a publicaţiei The Guardian.
Oamenii apelează din ce în ce mai mult la reţelele de socializare pentru sprijin în domeniul sănătăţii mintale, însă cercetările au arătat că mulţi influenceri răspândesc informaţii eronate, inclusiv limbaj terapeutic folosit greşit, soluţii „rapide” şi afirmaţii false.
Cei care caută ajutor se confruntă cu sfaturi dubioase, cum ar fi consumul unei portocale sub duş pentru a reduce anxietatea; promovarea suplimentelor cu o bază de dovezi limitată pentru ameliorarea anxietăţii, cum ar fi şofranul, glicinatul de magneziu şi busuiocul sfinţit; metode de vindecare a traumelor în decurs de o oră; şi îndrumări care prezintă experienţele emoţionale normale ca fiind un semn de tulburare de personalitate borderline sau abuz.
The Guardian a luat primele 100 de videoclipuri postate sub hashtag-ul #mentalhealthtips pe TikTok şi le-a distribuit psihologilor, psihiatrilor şi experţilor universitari, care au analizat dacă postările conţineau dezinformări.
Experţii au stabilit că 52 din cele 100 de videoclipuri care ofereau sfaturi cu privire la tratarea traumelor, neurodivergenţei, anxietăţii, depresiei şi bolilor mintale grave conţineau unele informaţii eronate şi că multe altele erau vagi sau nefolositoare.
David Okai, neuropsihiatru consultant şi cercetător în medicină psihologică la King's College din Londra, care a analizat videoclipurile legate de anxietate şi depresie, a declarat că unele mesaje au folosit în mod greşit limbajul terapeutic, de exemplu folosind bunăstarea, anxietatea şi tulburarea mintală în mod interschimbabil, „ceea ce poate duce la confuzie cu privire la ceea ce implică de fapt boala mintală”.
Multe videoclipuri ofereau sfaturi generale bazate pe o experienţă personală limitată şi pe dovezi anecdotice, care „pot să nu fie universal aplicabile”, a adăugat el.
Mesajele reflectau modul în care „cuvintele scurte, care atrag atenţia, pot eclipsa uneori realităţile mai nuanţate ale activităţii terapeutice calificate” pe social media. De asemenea, videoclipurile au pus prea mult accentul pe terapie. „Deşi există dovezi solide care susţin eficienţa terapiei, este important să subliniem faptul că aceasta nu este magică, o soluţie rapidă sau o soluţie unică”, a spus el.
Dan Poulter, un fost ministru al sănătăţii şi psihiatru NHS care a revizuit videoclipurile despre boli mintale grave, a declarat că unele dintre ele „patologizează experienţele şi emoţiile de zi cu zi, sugerând că acestea echivalează cu un diagnostic de boală mintală gravă”.
„Acest lucru oferă informaţii eronate persoanelor impresionabile şi poate, de asemenea, banaliza experienţele de viaţă ale persoanelor care trăiesc cu boli mintale grave”, a afirmat el.
Amber Johnston, un psiholog acreditat de British Psychological Society care a analizat videoclipurile despre traume, a declarat că, deşi majoritatea videoclipurilor conţineau o fărâmă de adevăr, acestea tindeau să generalizeze excesiv, minimizând în acelaşi timp complexitatea tulburării de stres posttraumatic sau a simptomelor traumatice.
"Fiecare videoclip este vinovat de faptul că sugerează că toată lumea are aceeaşi experienţă a PTSD, cu simptome similare care pot fi uşor explicate într-un filmuleţ de 30 de secunde. Adevărul este că PTSD şi simptomele traumei sunt experienţe foarte individuale care nu pot fi comparate între oameni şi necesită un clinician instruit şi acreditat pentru a ajuta o persoană să înţeleagă natura individuală a suferinţei sale", a spus ea.
„TikTok răspândeşte informaţii eronate sugerând că există sfaturi şi adevăruri universale secrete care pot face de fapt un spectator să se simtă şi mai rău, ca un eşec, atunci când aceste sfaturi nu vindecă pur şi simplu.”
TikTok a declarat că videoclipurile sunt retrase dacă descurajează oamenii să caute sprijin medical sau promovează tratamente periculoase. Atunci când oamenii din Regatul Unit caută termeni legaţi de afecţiuni de sănătate mintală, cum ar fi depresia, anxietatea, autismul sau tulburarea de stres posttraumatic, aceştia sunt direcţionaţi şi către informaţii NHS.
Chi Onwurah, deputat laburist, a declarat că membrii comisiei pentru tehnologie pe care o prezidează investighează dezinformarea pe social media. „Îngrijorări semnificative” au fost ridicate în cadrul anchetei cu privire la eficacitatea Legii privind siguranţa online (OSA) în „abordarea conţinutului fals şi/sau dăunător online şi a algoritmilor care îl recomandă”, a spus ea.
„S-a constatat că sistemele de recomandare a conţinutului utilizate de platforme precum TikTok amplifică dezinformarea potenţial dăunătoare, precum acest sfat înşelător sau fals privind sănătatea mintală”, a adăugat ea. „Există în mod clar o nevoie urgentă de a aborda deficienţele din OSA pentru a ne asigura că poate proteja siguranţa online a publicului şi sănătatea acestuia.”
Deputatul liberal-democrat Victoria Collins a fost de acord că aceste constatări au fost „condamnabile” şi a îndemnat guvernul să acţioneze pentru a proteja oamenii de „dezinformarea dăunătoare”.
Paulette Hamilton, deputatul laburist care prezidează comitetul pentru sănătate şi asistenţă socială, a declarat că dezinformarea privind sănătatea mintală pe social media este „îngrijorătoare” . „Aceste «sfaturi» de pe social media nu ar trebui să se bazeze pe un sprijin profesional, calificat corespunzător”, a spus ea.
Prof. Bernadka Dubicka, responsabil cu siguranţa online pentru Colegiul Regal al Psihiatrilor, a declarat că, deşi social media ar putea creşte gradul de conştientizare, este important ca oamenii să poată accesa informaţii actualizate, bazate pe dovezi, din surse de încredere. Boala mintală poate fi diagnosticată numai printr-o „evaluare cuprinzătoare din partea unui profesionist calificat în domeniul sănătăţii mintale”, a adăugat ea.
"TikTok este un loc în care milioane de oameni se exprimă, vin să împărtăşească călătoriile lor autentice de sănătate mintală şi găsesc o comunitate de susţinere. Există limitări clare ale metodologiei acestui studiu, care se opune acestei exprimări libere şi sugerează că oamenilor nu ar trebui să li se permită să îşi împărtăşească propriile poveşti. Lucrăm proactiv cu experţi în sănătate de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi NHS pentru a promova informaţii fiabile pe platforma noastră şi pentru a elimina 98% din dezinformările dăunătoare înainte ca acestea să ne fie raportate”, a declarat un purtător de cuvânt al Tik Tok.
Un purtător de cuvânt al guvernului a declarat că miniştrii „iau măsuri pentru a reduce impactul conţinutului dăunător de dezinformare şi dezinformare online” prin Legea privind siguranţa online, care impune platformelor să abordeze astfel de materiale dacă sunt ilegale sau dăunătoare pentru copii.
Două poduri s-au prăbuşit în Rusia, provocând deraieri de trenuri
Cel puţin şapte persoane au murit, iar 66 au fost rănite
Două poduri s-au prăbuşit în noaptea de sâmbătă spre duminică în sud-vestul Rusiei, aproape de graniţa cu Ucraina, provocând deraieri de trenuri, dintre care una s-a soldat cu cel puţin şapte morţi şi 66 de răniţi, potrivit autorităţilor, citate de AFP.
Compania feroviară a invocat „interferenţe ilegale” drept cauză a primului dezastru, care a avut loc sâmbătă seara în regiunea Briansk. Autorităţile ruse nu au făcut încă nicio legătură cu conflictul din Ucraina, care nu a comentat oficial incidentul. „Şapte persoane au murit atunci când un pod s-a prăbuşit pe şinele de cale ferată”, a scris guvernatorul regional Alexander Bogomaz pe Telegram.
El a menţionat apoi cifra de 66 de răniţi, inclusiv trei copii, într-o actualizare la începutul zilei de duminică, după ce anterior a raportat 69 de răniţi.
Accidentul de pe trenul N.86, care se deplasa de la Klimov, în regiunea Belgorod din sud-vestul ţării, la Moscova, a avut loc la ora locală 22:44 (19:44 GMT) la Pilchino-Vygonitchi, au anunţat Căile Ferate din Moscova pe Telegram. Potrivit companiei naţionale, prăbuşirea podului este cauza unei „intervenţii ilegale în operaţiunea de transport”. Alte trenuri nu au fost perturbate.
Videoclipurile postate pe reţelele de socializare arată echipele de salvare care lucrează la faţa locului, în timp ce o alunecare mare de teren acoperă ceea ce pare a fi unul dintre trenurile companiei. Zona calamitată se află la aproximativ o sută de kilometri de Ucraina, împotriva căreia Rusia a lansat o ofensivă majoră începând din februarie 2022.
Un jurnalist AFP a văzut ambulanţe parcate în gara Kiev din centrul Moscovei, aşteptând sosirea pasagerilor răniţi.
Duminică dimineaţa, guvernatorul regiunii învecinate Kursk, Alexander Khinshtein, a raportat pe Telegram prăbuşirea unui alt pod, de data aceasta un pod de cale ferată, pe care se deplasa o locomotivă, când aceasta „a căzut” pe autostrada care trecea pe dedesubt şi „a luat foc”. Şoferii, al căror număr nu l-a precizat, au fost răniţi şi transportaţi la spital, a continuat el.
La fel ca Belgorod şi Briansk, regiunea Kursk se învecinează cu Ucraina.
Cazuri de sabotare a căilor ferate ruse au avut loc în zone apropiate de Ucraina.
La începutul lunii aprilie, instanţele din regiunea Volgograd (sud-vest), care nu se învecinează cu Ucraina, dar este totuşi relativ apropiată, au raportat condamnarea la 14 ani de închisoare a unui bărbat de 23 de ani, găsit vinovat de incendierea infrastructurii feroviare. Acesta şi-a recunoscut fapta, pe care a descris-o ca fiind un act pro-Ucraina. În regiunea învecinată Saratov (sud-vest), doi bărbaţi de 24 de ani au fost condamnaţi la 14 şi 12 ani de închisoare într-un caz similar.
Majoritatea atacurilor de acest tip sunt comise de indivizi tineri, uneori minori.
Ucraina nu obişnuieşte să comenteze sabotajele de pe teritoriul rus. Dar uneori le salută ca răspunsuri legitime la ofensivele Rusiei împotriva propriei reţele feroviare.
Guvernul olandez este pregătit să achite 5,7 milioane de euro din banii de asigurare pentru comorile româneşti furate
Guvernul olandez se aşteaptă să ramburseze costurile Coifului de la Coţofeneşti şi ale celor trei brăţări de aur furate din Muzeul Drents din Assen în ianuarie. Ministerul Educaţiei, Culturii şi Ştiinţei a alocat 5,7 milioane de euro şi scrie că „cel mai probabil” va trebui să plătească pentru comorile româneşti furate, a relatat RTV Drenthe.
Coiful şi cele trei brăţări au făcut parte dintr-o colecţie împrumutată din România pentru expoziţia „Dacia - Imperiul de argint şi aur”.
Guvernul olandez a garantat parţial colecţia, ceea ce înseamnă că guvernul va plăti o parte din costuri în caz de deteriorare, furt sau pierdere. Expoziţia a fost asigurată pentru peste 30 de milioane de euro, din care statul olandez va plăti 9 milioane de euro. Artefactele furate valorează 5,7 milioane de euro. Muzeul Drents va fi responsabil doar pentru costurile care depăşesc 9 milioane de euro.
Guvernul a pus în aplicare acest sistem în 1989 pentru a permite muzeelor să organizeze expoziţii. Garantarea de către stat a unei părţi din colecţia împrumutată din străinătate înseamnă că muzeul trebuie să încheie mai puţine asigurări, ceea ce reduce prima. De la introducerea sa, statul a garantat zeci de miliarde de euro. Până în prezent, guvernul a plătit în jur de 8.000 de euro daune. „După furtul din Assen, aceasta va fi probabil prima dată când va trebui plătită o sumă substanţială”, a scris ministerul. Dacă Coiful şi brăţările sunt recuperate cu daune, statul va trebui să plătească şi costurile de reparaţie. „Furtul a fost un eveniment foarte emoţionant pentru toate persoanele implicate din Ţările de Jos şi din România”, a scris ministrul Eppo Bruins. „Încă sper că acest important patrimoniu cultural va fi găsit. Toate eforturile sunt concentrate în acest sens”, a adăugat el.
Parchetul olandez presupune că aceste comori se află încă intacte undeva. Trei suspecţi sunt în arest, dar nu au dezvăluit locul în care se află artefactele. Surse au declarat pentru RTL Nieuws că furtul a avut loc în numele unui infractor român care doreşte să folosească comorile ca monedă de schimb pentru o pedeapsă cu închisoarea mai mică sau anulată.
Fake news de proporții în Polonia: Sute de mii de africani se îndreaptă spre România după victoria lui Nicușor Dan
Fostul premier polonez, Mateusz Morawiecki, a răspândit joi, 29 mai, pe rețeaua X, cu trei zile înainte de alegerile cruciale din Polonia, un fake news de proporții: președintele Nicușor Dan, despre care spune că este ”versiunea românească a lui Rafał Trzaskowski”, ar fi acceptat ca România să primească sute de mii de africani și arabi în cadrul planului de relocare a migranților, notează g4media.ro.
Fostul premier polonez, care îl susține pe candidatul naționalist Karol Nawrocki, a distribuit o ”știre” publicată de site-ul Daily Romania pe data de 25 Mai, care anunță că ”Agenția Europeană pentru Azil se pregătește să relocheze sute de mii de africani și arabi în România, în conformitate cu pactul UE privind azilul și migrația. Noul președinte ilegitim al României, Nicușor Dan, și-a asigurat deja sprijinul pentru acest plan în timpul campaniei electorale”.
Daily Romania este o entitate de știri X care a fost creată cu aproximativ un an înainte de alegeri, care și-a schimbat conținutul pentru a-l sprijini puternic pe Georgescu, se arată într-o analiză realizată de Cyfluence Research Center și publicată de G4media.ro.
Mateusz Morawiecki distribuie așa zisa știre despre ”sutele de mii de africani și arabi” care ar urma să fie relocați în România cu următorul mesaj: ”Așa arată România după victoria versiunii lor a lui Rafał Trzaskowski…”.
Turist ucis de un leu, după ce iese din cort pentru a se duce la toaletă, în timpul unui safari de lux în Namibia
Un leu a ucis un turist în vârstă de 59 de ani, într-un complex de corturi de lux, într-o regiune izolată situată în nord-vestul Namibiei, anunţă poliţia. Victima se afla în camping împreună cu alţi turişti în acest complex turistic. Incidentul a avut loc dimineaţa devreme, precizează poliţia.
Bărbatul a fost atacat după ce a ieşit din cort pentru a se duce la toaletă, a declarat unei publicaţii locale un purtător de cuvânt al Ministerului Mediului, Ndeshipanda Hamunyela. Alţi turişti din tabără au reuşit să gonească leul, însă bărbatul era deja mort. Poliţia ”se duce la faţa locului şi se va desfăşuta o anchetă aprofundată”, a anunţat un purtător de cuvânt, Elifas Kuwinga.
Lei trăiesc în zone izolate în nord-vestul Namibiei, unde se întâlnesc munţii cu dunele de nisip. În 2023, se estima că existau aprocimativ 60 de lei adulţi şi aproximativ 12 pui de leu. Însă numărul lor a scăzut în ultima perioadă, din cauza unei scăderi a pradei, în urma unei secete şi unor conflicte cu omul.
