Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Macron a vorbit, Trump a sunat, Rohani nu a răspuns

Ziarul de Vrancea
1 oct 2019 1462 vizualizări

Presa de peste Ocean relatează cu lux de amănunte “discuția telefonică” ratată între președintele SUA și omologul iranian, pusă la punct de președintele francez

Donald Trump l-a sunat la 24 septembrie pe Hassan Rohani, în timpul Adunării Generale a ONU, dar președintele iranian a refuzat să răspundă, dezvăluie New Yorker și New York Times, o informație confirmată de o sursă diplomatică franceză. În timpul AG a ONU, săptmâna trecută, delegația franceză a instalat o linie telefonică securizată la hotelul newyorkez unde era cazată delegația iraniană, pentru ca cei doi președinți să discute în mod direct. Emmanuel Macron a depus eforturi diplomatice importante pentru a-i determina pe cei doi să vorbească, însă zadarnic. El aștepta la Hotelul Millennium, unde era cazată delegația iraniană. “La New York, până în ultimul moment, Emmanuel Macron a încercat să stabilească un contact, pentru că întrevederile sale cu președinții Trump și Rohani sugerau că acest contact era posibil”, a declarat anturajul său.

În cele 48 de ore pe care le-a petrecut la New York, președintele francez, care acționează de luni de zile în vederea unei întâlniri între cei doi lideri, s-a întâlnit în trei rânduri cu Donald Trump și în două rânduri Hassan Rohani și a pledat înfavoarea unui dialog direct.

În seara în care urma să ia avionul înapoi la Paris, el a apreciat că un apel telefonic între cei doi era posibil, potrivit aceleiași surse.

Delegația franceză a trimis tehnicieni să instaleze, în acea seară, o linie securizată între Hotelul Lotte, unde se afla președintele american și Hotelul Millennium, cu acordul celor două părți. Donald Trump a sunat la ora stabilită, însă Hassan Rohani i-a trasmis președintelui francez că nu va răspunde la telefon. “Discuția a continuat să se blocheze asupra acestui punct dur: iranienii vor mai întâi o ridicare a sancțiunilor americane, Donald Trump vrea mai întâi ca Iranul să-și asume angajamente în dosarul nuclear și cu privire la activitățile sale balistice și în regiune”, potrivit acestei surse. “Teheranul a spus nu. Este un lucru nefericit, pentru că exigențele pe fond erau admise de președintele Rohani și președintele Trump”, afirmă ea.

“Ceea ce rezultă este că Hassan Rohani nu avea mână liberă la New York”, apreciază această sursă, care consideră că unii reprezentanți “duri” ai regimului iranian au interesul să mențină izolarea țării, sufocată de sancțiunile americane. “Ceea ce este important este că iranienii nu au spus «nu», ci au spus că au nevoie de timp”, subliniază Parisul, care consideră că acest contact direct rămâne singura cale de evitare a unui conflict grav la Golful Perisc.

“Nu l-a văzut pe președintele Rohani, care nu a răspuns la telefon“

“Să se spună că președintele a așteptat pe culoar, așa cum spune presa americană, este fals. Principiul unui contact telefonic era acceptat, Emmanuel Macron urma să participe la această discuție, pentru a facilita contactul”, dă asigurări sursa diplomatică franceză.

“Președintele s-a dus într-un salon de recepție la Hotelul Millennium, unde iranienii îl așteptau - nu te inviți la un șef de stat fără consimțământul său. El nu a așteptat mult timp. El nu l-a văzut pe președintele Rohani, care nu a răspuns la telefon. El a folosit atunci linia securizată pentru a-l suna pe Donald Trump, pentru a-l informa. Acesta din urmă i-a mulțumit pentru eforturile sale și l-a încurajat să le continue”, declară această sursă. “Contactul direct între Iran și Statele Unite ar fi putut permite să se lanseze negocieri, care ar fi putut după aceea să se efectueze, de exemplu, cu cei cinci membri ai Consiliului de Securitate (al ONU) plus Germania”, conchide sursa.

Teheranul și Washingtonul sunt la cuțite după ce Statele Unite s-au retras unilateral, în mai 2018, din Acordul de la Viena în dosarul nuclar iranian și au reimpus sancțiuni economice dure Iranului.

Cele două țări aproape c-au intrat într-un conflict direct în iunie, pe fondul unei escaladări militare la Golful Persic.

Atacul din Arabia Saudită cu drone și rachete de la 14 septembrie, de care Washingtonul și europenii acuză Iranul, a sporit tensiunile și mai mult.

Brexit: Boris Johnson prezintă UE un ultim “compromis”

Premierul britanic Boris Johnson a exercitat presiuni asupra europenilor ieri, cu mai puțin de o lună înainte de data prevăzută a Brexitului, anunțând un proiect de “compromis”, pe care l-a prezentat drept singura modalitate de evitare a unei ieșiri fără acord (“no deal”) a Regatului Unit din Uniunea Europeană (UE).

Ajuns la putere la sfârșitul lui iulie, cu promisiunea de a scoate regatul din Uniune cu orice preț, șeful Guvernului a anunțat că va prezenta Bruxellesului “propuneri rezonabile și constructive” și că mingea se află acum în terenul european. “Da, Regatul Unit face un compromis și sper într-adevăr că prietenii noștri europeni vor înțelege și vor face un compromis la rândul lor”, a declarat el în fața membrilor Partidului său Conservator, în ultima zi a Congresului anual al formațiunii, la Manchester, în nord-vestul Angliei. El nu a intrat în detalii tehnice, însă a avertizat că în cazul unei respingeri a planului său, Regatul Unit este “pregătit” de o ireșire fără acord (“no deal”), cu consecințe potențial dezastruoase, la 31 octombrie, un scenariu temut de mediile de afaceri. “Vom ieși din UE la 31 decembrie orice s-ar întâmpla”, a subliniat el.

Obiectivul acestei noi oferte este să evite o ieșire brutală, rezolvând problema frontierei irlandeze, și să pună capăt celor trei ani de saga care a aruncat Regatul Unit într-o profundă criză politică. Acest plan - din care detalii au fost divulgate în presă și care a fost primit rece la Dublin - nu a fost comentat de Bruxelles, care așteaptă oficializarea detaliilor.

Două frontiere?

Cu 29 de zile înainte de data prevăzută în vederea plecării Regatului Unit din UE, timpul presează în vederea ajungerii la un acord al divorțului. Acordul încheiat de Theresa May, predecesoarea lui Boris Johnson, a fost respins în trei rânduri în Parlamentul britanic, nemulțumit de “plasa de siguranță” (sau “backstop” în engleză), un mecanism care vizează evitarea unei reimpuneri a unei frontiere fizice în Irlanda, între provincia britanică din Nord și Republica membră UE din sud, după Brexit. Potrivit The Telegraph, noua propunere britanică prevede ca Irlanda de Nord să rămână în piața unică europeană până în 2025 și să formeze totodată o uniune vamală cu Regatul Unit. Ar exista, astfel, într-un fel, două frontiere - controale vamale între cele două Irlande și controale de reglementare în Marea Irlandei, care desparte Marea Britanie de provincia sa nord-irlandeză. Șeful diplomației iralndeze Simon Coveney s-a declarat, la Sky News, “nu foarte încurajat” de aceste informații. “Dacă ceea ce propune el sunt controale vamale pe Insula Irlanda, atunci eu nu cred că asta va fi baza unui acord”, a declarat ministrul irlandez.

În forma sa actuală, “backstop”-ul prevede rămânerea întregului Regat Unit în Uniunea Vamală cu UE, și o aliniere a reglementărilor la cele ale UE mai accentuată în Irlanda de Nord.

Perspectiva unei reimpuneri a unei frontiere între cele două Irlande în cazul unui “no deal” îngrijorează în mos special Dublinul, care vede în acest lucru o amenințare la adresa păcii în Irlanda de Nord, dificil stabilită în 1998, după trei decenii de violențe între republicanii naționaliști (catolici), susținătorii reuniuficării insulei, și loialiștii unioniști (protestanți), apărătorii unei rămâneri în Coroana britanică.

Sonda InSight a NASA a înregistrat sunete “ciudate” pe Marte

Sonda InSight a NASA a detectat până în prezent peste 100 de vibrații pe Marte, 21 dintre acestea având ca sursă cutremure marțiene, conform unui comunicat emis marți de Laboratorul de Propulsie Jet (JPL) al agenției spațiale americane. Celelalte zgomote captate de sonda InSight ar putea avea de asemenea ca sursă seisme marțiene, însă echipa de oameni de știință nu exclude alte cauze. InSight este echipată cu “o ureche specială”, conform JPL, un seismometru de o foarte mare sensibilitate, numit “Seismic Experiment for Interior Structure” (SEIS), ce poate percepe vibrații foarte subtile, precum o briză. Instrumentul a fost conceput pentru “ascultarea” undelor seismice de pe Planeta Roșie. Sunetul marțian poate sta la baza unora dintre aceste vibrații, dar și componentele sondei. “Sunetele ciudate, pe care echipa InSight le-a numit «ding-uri și dong-uri», devin mai dese seara. Echipa știe că acestea vin de la componentele delicate din seismometru, care se dilată și se contractă unul de altul, și crede că pierderea din căldură poate fi un factor, în mod similar cu modul în care un motor de mașină ticăie după ce este oprit și începe să se răcească”, se arată pe site-ul nasa.gov.

Cu ajutorul InSight, cercetătorii studiază modul în care undele seismice ale acestor cutremure se răspândesc în interiorul Marte, relevând în premieră structura din adâncimile planetei. SEIS, care a ajuns pe Planeta Roșie în noiembrie anul trecut a înregistrat pentru prima oară un posibil cutremur pe Marte în luna aprilie a acestui an. Zgomotul de slabă intensitate, caracterizat de cercetătorii din cadrul JPL drept un posibil cutremur produs pe Marte, echivalentul aproximativ al unui seism de pe Terra cu magnitudinea 2,5, a fost înregistrat în cea de-a 128-a zi marțiană - zilele pe Marte sunt cunoscute și sub denumirea de “sol” - de când InSight se află pe “Planeta Roșie”. Semnalul a fost detectat de seismometrul francez aflat la bordul sondei, un instrument suficient de sensibil pentru a măsura o undă seismică cu raza cât jumătate din cea a unui atom de hidrogen.

Suprafața lunară și cea marțiană sunt extrem de liniștite în comparație cu Terra, care experimentează un zgomot seismic constant de nivel scăzut produs de oceane și fenomene meteo, precum și seisme care au loc de-a lungul faliilor subterane, create de mișcarea plăcilor tectonice din scoarța terestră. Pe Lună și Marte nu există plăci tectonice, activitatea seismică produsă pe cele două corpuri cerești fiind determinată de un proces de răcire și contracție, care provoacă acumularea de energie până când aceasta devine suficient de puternică încât să fisureze scoarța.

Consiliul Europei: Protecția avertizorilor de integritate trebuie întărită

Avertizorii de integritate “sunt actori-cheie ai democrațiilor noastre” și protecția lor trebuie întărită, a estimat ieri deputatul francez Sylvain Weserman, o rezoluție care a fost adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE). “Opinia noastră cu privire la avertizorii de integritate se schimbă și din ce în ce mai mult se consideră că ei sunt actori-cheie ai sistemelor noastre democratice”, a insistat deputatul centrist în timpul prezentării raportului. “Dezvăluirea de disfuncționalități grave în interesul public trebuie să devină reflexul normal al oricărui cetățean responsabil care are cunoștință despre pericole grave la adresa interesului general”, a subliniat el în preambulul raportului său. În textul său, fără caracter constrângător, Waserman preconizează în jur de zece măsuri de pus în aplicare, printre care o evoluție a dreptului de azil, crearea unei rețele europene de agenții naționale independente “pentru însoțirea” avertizorilor de integritate și o “co-construcție cetățenească de legislații”. Textul preconizează de asemenea crearea de fonduri naționale de ajutor pentru “whistlebloweri”, copleșiți de amenzi, aplicate persoanelor sau organizațiilor care nu au respectat legislația privind avertizorii de integritate.

În aprilie, Parlamentul European a aprobat o propunere de directivă pentru a-i apăra mai bine pe avertizorii de integritate în Europa și pentru a-i pune la adăpost în fața amenințărilor sau represaliilor judiciare sau a altor persoane care au semnalat un scandal la nivel intern sau public.

Putin: Rusia are alte lucruri mai bune de făcut decât să se amestece în alegerile din SUA

Rusia are alte lucruri mai bune de făcut decât să se amestece în alegerile din SUA și este ridicol să spui că Moscova va încerca să se intervină în prezidențialele din 2020, a transmis președintele Vladimir Putin. El a mai susținut că nu există nicio dovadă privind intervenția Kremlinului în alegerile din 2016 care au dus la instalarea lui Donald Trump la Casa Albă. “Rusia are lucruri mai bune de făcut decât să se amestece în alegerile din alte state. (...) Este ridicol să spui că Federația Rusă va încerca să se amestece în alegerile din SUA, din 2020”, a transmis Putin, potrivit Reuters. Vorbind la o conferință pe teme economice, la Moscova, Vladimir Putin a mai susținut că este gata să lucreze cu orice președinte va fi ales în SUA, anul viitor.

Kremlinul mai susține că speră ca relațiile bilaterale dintre Rusia și SUA să se îmbunătățească într-o bună zi. Serviciile secrete americane au susținut că Rusia s-a amestecat în campania electorală din 2016 cu scopul de a influența votul în favoarea lui Donald Trump, însă Kremlinul a negat mereu acuzațiile.

Prințul Harry și Meghan Markle dau în judecată un tabloid britanic

Prințul Harry va adopta o poziție fermă față de tratamentul “nemilos” pe care soția sa Meghan Markle l-a primit din partea tabloidului britanic Mail on Sunday și îl va da în judecată. “Din nefericire, soția mea a devenit una dintre recentele victime ale unui tabloid britanic care duce campanii împotriva unor persoane fără a se gândi la consecințe - o campanie nemiloasă care a escaladat în ultimul an, în timpul sarcinii sale și în timpul creșterii fiului nostru”, a spus Harry într-un comunicat. Declarația sa vine în urma acțiunii legale pe care cuplul a înaintat-o împotriva Mail on Sunday.

Potrivit unui purtător de cuvânt din Schillings, care o reprezintă pe ducesa de Sussex, cei doi au început procedurile legale împotriva Mail on Sunday și a companiei mamă Associated Newspapers “pentru că a publicat o scrisoare privată a ducesei, care face parte dintr-o campanie a grupului media de a publica povești false în mod deliberat despre ea, precum și despre soțul ei”. În mai, Splash News și-a cerut scuze după ce a publicat, la începutul lunii ianuarie, fotografii realizate din elicopter cu locuința prințului Harry.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.