MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Macedonia de Nord, în doliu şi disperată după tragedia din Kocani
„Niciun responsabil nu trebuie să scape de lege, de justiţie şi de pedeapsă!”, spune preşedinta ţării
După cea mai mare tragedie din istoria recentă a Macedoniei de Nord, zeci de oameni murind în infernul unui club de noapte, mica naţiune balcanică se luptă să facă faţă atâtor pierderi de vieţi tinere, încercând în acelaşi timp să tragă la răspundere responsabilii şi să prevină o nouă catastrofă, relatează AP.
Incendiul masiv a distrus clubul de noapte supraaglomerat din oraşul Kocani, în estul ţării, în noaptea de sâmbătă spre duminică, lăsând în urmă 59 de morţi şi 155 de răniţi din cauza arsurilor, a inhalării de fum şi a faptului că au fost călcaţi în picioare în fuga spre singura ieşire a clădirii. Printre victime s-au numărat persoane cu vârste de până la 16 ani, iar naţiunea va ţine şapte zile de doliu.
„Suntem cu toţii în stare de şoc, iar eu însămi sunt şocată: ca mamă, ca om, ca preşedinte”, a declarat preşedinta Macedoniei de Nord, Gordana Davkova Siljanovska, într-un discurs către naţiune duminică seara. „Încă nu pot să cred că teribila tragedie din Kocani este o realitate. Nu ştiu cu ce cuvinte să-mi exprim condoleanţele faţă de părinţii şi apropiaţii celor decedaţi”, a spus ea. „Niciun responsabil nu trebuie să scape de lege, de justiţie şi de pedeapsă! Să nu mai permitem nimănui să pună în pericol viaţa unor oameni nevinovaţi”.
Incendiul care a zguduit naţiunea de 2 milioane de locuitori - unde legăturile strânse de familie extinsă au făcut ca dezastrul să fie personal pentru mulţi - a fost cel mai recent dintr-un şir de incendii mortale în cluburi de noapte din întreaga lume, care include şi tragedia de la Colectiv.
Acuzaţii de luare de mită
Autorităţile au declarat că investighează acuzaţiile de luare de mită legate de clubul de noapte care era plin de tineri petrecăreţi şi la capacitate dublă. Iar guvernul Macedoniei de Nord a ordonat efectuarea unei inspecţii de trei zile în toate cluburile de noapte şi cabaretele din ţară, începând de luni. Ţara este în doliu, iar oamenii urmăresc scenele dureroase din oraşul cu 25 000 de locuitori, unde salvatorii au depus efurturi timp de ore întregi pentru îndepărta corpurile carbonizate din club.
Incendiul a provocat prăbuşirea parţială a acoperişului clădirii cu un singur nivel.
Părinţii îngrijoraţi s-au adunat în faţa spitalelor din Kocani şi din capitala Skopje, aflată la aproximativ 115 kilometri (72 de mile) vest, pentru a afla informaţii actualizate despre răniţi. Mulţi dintre cei mai grav răniţi au primit tratament în Grecia şi în alte ţări învecinate. Aşteptând în faţa spitalului din Kocani, Dragi Stojanov a fost printre cei care au primit cumplita veste că fiul său Tomce, în vârstă de 21 de ani, a murit. „A fost singurul meu copil. Nu mai am de ce să trăiesc... 150 de familii au fost devastate”, le-a spus el reporterilor. „Copii arşi de nerecunoscut. Sunt cadavre, doar cadavre în interiorul (clubului). ... Iar şefii (crimei organizate), doar îşi bagă bani în buzunare”.
Numărul morţilor ar putea creşte
Drapelele din întreaga ţară au fost coborâte în bernă, iar numărul morţilor ar putea creşte, 20 dintre răniţi fiind în stare critică, a declarat duminică ministrul sănătăţii Arben Taravari. Deşi ancheta privind cauza incendiului este în curs de desfăşurare, înregistrările video au arătat scântei pirotehnice de pe scenă lovind tavanul Clubului Pulse şi aprinzând focul în timp ce o trupă cânta. „Am încercat chiar să ieşim prin baie, doar pentru a găsi gratii (la ferestre)”, a declarat Marija Taseva, în vârstă de 19 ani, pentru The Associated Press. „Am reuşit cumva să ies. Am căzut pe scări şi au trecut peste mine, m-au călcat în picioare. ... Abia am rămas în viaţă şi abia puteam să respir”. Ea a suferit o rană la faţă.
Ministrul de interne Panche Toshkovski a declarat că 15 persoane au fost reţinute pentru interogatoriu după ce o inspecţie preliminară a arătat că clubul funcţiona fără o licenţă corespunzătoare. El a declarat că numărul de persoane din club era cel puţin dublu faţă de capacitatea sa oficială de 250. „Avem motive să bănuim că există mită şi corupţie în acest caz”, a declarat el.
Liderii din întreaga Europă, precum şi biroul Papei Francisc, au transmis condoleanţe. „Am avut multe momente dificile şi provocări în viaţa mea, dar astăzi este de departe cea mai dificilă zi din viaţa mea”, a declarat prim-ministrul Hristijan Mickoski într-un discurs televizat. „Inima mi se frânge şi nu am puterea să vorbesc astăzi. Sunt frânt şi spiritul meu este frânt”.
Duminică târziu, locuitorii din Kocani au organizat o veghe la lumina lumânărilor în sprijinul familiilor îndoliate, aşteptând la cozi lungi pentru a aprinde lumânări.
Beti Delovska, un economist din Skopje, a declarat că Macedonia de Nord nu a trăit niciodată o asemenea tragedie, cu zeci de tineri dispăruţi în câteva minute. Şi a remarcat că mulţi tineri cu un viitor strălucit au părăsit deja ţara, în căutarea de oportunităţi în altă parte. „(Macedonia de Nord) este pe patul de moarte”, a declarat Delovska, în vârstă de 64 de ani. „Nu mai avem instituţii credibile, sistemul de sănătate este complet desfiinţat, educaţia este precară, sistemul judiciar este partizan şi corupt până în măduva oaselor... Acum cred că numai Dumnezeu poate salva Macedonia de Nord”.
”Daţi-ne înapoi Statuia Libertăţii”, le cere americanilor un eurodeputat francez
”Daţi-ne înapoi Statuia Libertăţii”, le cere ”americanilor care au ales să treacă de partea tiranilor” liderul Partidului Place Publique Raphaël Glucksmann, relatează AFP. ”Le vom spune americanilor care au ales să treacă de partea tiranilor, americanilor care dau afară cercetători care au dat dovadă de libertate ştiinţifică «daţi-ne înapoi Statuia Libertăţii. V-am făcut-o cadou, dar se pare că o dispreţuiţi. Atunci îi va fi foarte bine aici, la noi»”, a declarat el duminică, aclamat de aproximativ 1.500 de membri, în încheierea unui Congres al partidului.
Un simbol al Americii, monumentala Statuie a Libertăţii, realizată de către francezul Auguste Bartholdi, le-a fost oferită americanilor de către poporul francez, în semn de prietenie, şi a fost dezvelită la 28 octombrie 1886 cu ocazia marcăii a 100 de ani de la Declaraţia de Independenţă americană.
Ea se află la New York, pe Liberty Island, în sudul Manhattanului.
Raphaël Glucksmann, un apărător fervent al Ucrainei, a deplâns dezangajarea lui Donald Trump în războiul dintre Ucraina şi Rusia. ”Al doilea lucru pe care li-l vom spune americanilor este «dacă vreţi să vă daţi afară cei mai buni cercetători, dacă vreţi să daţi afară toţi oamenii care, prin libertatea şi simţul inovaţiei lor, prin gustul lor al îndoielii şi al cercetării, au făcut din ţara voastră prima putere mondială, ei, bine, atunci noi îi vom primi»”, a declarat Raphaël Glucksmann.
Eurodeputatul francez a lansat un apel ”la rezintenţă democrată” care să contracareze ”fan clubul lui Trump şi Musk în ţara noastră”, extrema dreaptă franceză, în opinia sa.
Într-un fluturaş, obţinut de AFP, el îndeamnă la construirea ”unei forţe care să cântărească, să agite şi să ne apere deviza «Libertate, egalitate, fraternitate!»” împotriva a ceea ce constituie preşedinţii american şi rus Donald Trump şi Vladimir Putin şi Marine Le Pen. Această mişcare de ”rezistenţă democratică” presupune acţiuni concrete pe teren şi formări în vederea contracarării extremei drepte, potrivit anturajului lui Raphaël Glucksmann.
Trump spune că va discuta marţi cu Vladimir Putin
Preşedintele american Donald Trump a declarat că intenţionează să vorbească marţi cu liderul rus Vladimir Putin despre încheierea războiului din Ucraina, relatează Reuters. „Voi vorbi cu preşedintele Putin marţi. S-au făcut multe lucruri în weekend", a declarat Trump reporterilor la bordul Air Force One. „Vrem să vedem dacă putem pune capăt acestui război. Poate că putem, poate că nu putem, dar cred că avem o şansă foarte bună”, a spus Trump.
Donald Trump încearcă să obţină sprijinul lui Putin pentru o propunere de încetare a focului de 30 de zile pe care Ucraina a acceptat-o săptămâna trecută, în timp ce ambele părţi au continuat schimbul de raiduri aeriene intense pe parcursul weekendului, iar Rusia s-a apropiat de alungarea forţelor ucrainene din punctul lor de rezistenţă de câteva luni în regiunea Kursk din vestul Rusiei.
"Vom vorbi despre teritorii. Vom vorbi despre centrale”, a declarat Trump, când a fost întrebat despre concesii. „Cred că avem o mare parte din acestea deja discutate foarte mult de ambele părţi, Ucraina şi Rusia. Vorbim deja despre asta, împărţirea anumitor bunuri".
Trump a declarat că s-a lucrat mult la această chestiune în timpul weekendului, pe care preşedintele l-a petrecut în Florida, unde are o reşedinţă. El a revenit la Joint Base Andrews, în apropiere de Washington, în primele ore ale dimineţii de luni şi s-a întors la Casa Albă.
Trump, care a răscolit politica SUA prin apropierea de Moscova, a descris Ucraina ca fiind mai dificil de colaborat decât cu Rusia.
Un bărbat a dat foc unei femei într-un tramvai din estul Germaniei
Un atacator a turnat, duminică, un lichid, încă neidentificat, peste o femeie într-un tramvai din estul Germaniei şi i-a dat foc, a declarat Poliţia. Victima a fost dusă la spital cu răni care îi pun viaţa în pericol, în timp ce atacatorul a fugit, transmite The Associated Press.
Poliţia a declarat că nicio altă persoană nu a fost rănită în incidentul din oraşul Gera din estul ţării. Pasagerii au oprit tramvaiul apăsând un buton de urgenţă, iar atacatorul a profitat de ocazie pentru a fugi în momentul în care uşile s-au deschis. Şoferul tramvaiului a stins imediat flăcările cu un extinctor, iar femeia în vârstă de 46 de ani a fost transportată la spital cu elicopterul.
Poliţia a declarat ulterior că îl caută pe soţul victimei, de asemenea, în vârstă de 46 de ani. Anchetatorii au făcut apel la oricine îl vede sau ştie unde se află să îi informeze imediat şi au declarat că nu pot exclude în prezent posibilitatea ca acesta să reprezinte un pericol pentru public. Nu au existat informaţii imediate cu privire la un posibil motiv pentru atac sau cu privire la lichidul folosi.
Actrița belgiană Emilie Dequenne, câștigătoare la Cannes, a murit la vârsta de 43 de ani
Actrița belgiană Emilie Dequenne, care a devenit cunoscută la vârsta de 18 ani cu rolul principal din filmul 'Rosetta', care i-a adus premiul de interpretare feminină la Festivalul de la Cannes în 1999, a murit duminică seară la 43 de ani în Regiunea Pariziană din cauza unei forme rare de cancer, informează AFP.
Familia artistei și agentul ei de presă, Danielle Gain, au confirmat această informație. Emilie Dequenne și-a petrecut ultimele zile din viață în secția de îngrijiri paliative a Spitalului Gustave Roussy din orașul Villejuif.
Actrița belgiană a dezvăluit în octombrie 2023 că a fost diagnosticată cu un carcinom corticosuprarenal (cancer al sistemului endocrin), depistat cu două luni mai devreme și care a ținut-o de atunci departe de platourile de filmare. 'Ce luptă înverșunată! Și pe care nu o alegi...', a scris ea pe Instagram, în data de 4 februarie, cu ocazia Zilei internaționale de luptă împotriva cancerului.
În decembrie 2024, Emilie Dequenne a dezvăluit pentru postul de televiziune TF1 că lupta cu un cancer devenit tot mai agresiv, ceea ce însemna că ea urma să nu mai trăiască 'atât de mult pe cât se aștepta'. Artista suferise o recidivă, după o perioadă de remisiune. Cancerul său era o tumoare malignă la una dintre glandele suprarenale, pentru care prognosticul este cu atât mai sumbru, cu cât tumoarea este mai mare.
Emilie Dequenne, născută pe 29 august 1981, s-a remarcat la vârsta de 18 ani cu rolul principal din filmul 'Rosetta', regizat de frații Dardenne, care i-a adus premiul de interpretare feminină la Festivalul de la Cannes în 1999. Filmul 'Rosetta' a câștigat atunci și trofeul Palme d'Or.
Numeroși actori din generația ei au ținut să o omagieze prin mesaje pe Instagram. Alex Lutz a declarat că 'talentul și amabilitatea ei' îi vor lipsi. 'Nu mai am cuvinte, ci doar tristețe', a declarat Alexandra Lamy. Leila Bekhti o considera 'o mare doamnă, un mare suflet, o mare actriță, o regină'. 'Amabilitatea ta, blândețea, forța, frumusețea, talentul și curajul tău ne vor lipsi îngrozitor de mult', a declarat regizorul Hugo Gelin.
'Cinematografia francofonă pierde, prea devreme, o actriță de mare talent, care mai avea încă atât de multe lucruri de oferit', a declarat ministrul francez al Culturii, Rachida Dati, pe rețeaua de socializare X.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
