MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Londra, gata să înceapă negocierile pentru a se alătura împrumutului de 105,9 miliarde de dolari acordat Ucrainei de UE
Împrumutul urmează să acopere două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani
Marea Britanie este pregătită să înceapă negocierile pentru a se alătura împrumutului de 78 de miliarde de lire sterline (106 miliarde de dolari) acordat Ucrainei de Uniunea Europeană, a anunţat duminică guvernul britanic. Este un semn suplimentar al aprofundării legăturilor europene în domeniul apărării, pe fondul presiunilor crescânde din partea Statelor Unite, relatează Reuters.
Prim-ministrul Keir Starmer ar urma să declare luni, în cadrul summitului Comunităţii Politice Europene – un forum de discuţii înfiinţat după invazia Rusiei din 2022 –, care se desfăşoară în capitala Armeniei, Erevan, că Marea Britanie doreşte să colaboreze cu UE pentru a sprijini Ucraina în obţinerea de echipament militar esenţial, a anunţat biroul său.
Împrumutul, aprobat de UE luna trecută, urmează să acopere două treimi din nevoile Ucrainei pentru următorii doi ani, cea mai mare parte a acestei sume fiind alocată cheltuielilor militare, pe măsură ce Kievul se apără împotriva războiului de patru ani purtat de Rusia.
Finanţarea suplimentară ar putea, de asemenea, să deschidă oportunităţi pentru întreprinderile britanice de a răspunde nevoilor urgente ale Ucrainei, în special în sectorul apărării, a declarat guvernul într-un comunicat.
Sancțiuni suplimentare
Marea Britanie, care a impus sancţiuni ample împotriva Rusiei de la începutul războiului în 2022, va anunţa, de asemenea, o altă tranşă de „sancţiuni dure” împotriva companiilor ruse în această săptămână, pentru a perturba lanţurile de aprovizionare militare, a declarat aceasta.
Vizita lui Starmer, prima efectuată de un lider britanic în Armenia de la vizita fostei prim-ministre Margaret Thatcher în 1990, are loc în contextul în care administraţia Trump presează Europa să-şi asume mai multă responsabilitate pentru apărarea continentului.
Ţările europene, inclusiv Germania, Franţa şi Marea Britanie, au fost supuse recent unei presiuni suplimentare din partea Washingtonului după ce au refuzat să se alăture războiului SUA şi Israelului împotriva Iranului.
„Când Marea Britanie şi Uniunea Europeană colaborează, cu toţii culegem roadele — iar în aceste vremuri instabile trebuie să mergem mai departe şi mai repede în domeniul apărării pentru a asigura siguranţa oamenilor”, a declarat Starmer în comunicat. El a solicitat anterior o integrare mai puternică în domeniul apărării pe continent pentru a reduce dependenţa excesivă a NATO de SUA, sugerând o aliniere mai strânsă la piaţa unică a UE şi o integrare economică mai profundă, la şase ani de la Brexit.
Președintele Poloniei vrea să modifice Constituția până în 2030 pentru a evita existența a două centre de putere
Președintele polonez Karol Nawrocki a propus duminică modernizarea sau modificarea Constituției din 1997 până în 2030, argumentând că nu pot exista două centre de putere în țară: cel al șefului statului și cel al guvernului, între care există un conflict profund de ani de zile, informează EFE.
În timpul ceremoniei de marcare a celei de-a 235-a aniversări a adoptării primei Constituții, cunoscută sub numele de Constituția din 3 mai 1791, Nawrocki, a cărui agendă este ultraconservatoare, naționalistă și eurosceptică, a susținut că ''astăzi avem nevoie de o Magna Carta de nouă generație până în 2030'', potrivit agenției de știri PAP.
Ales anul trecut, șeful statului polonez, care l-a înlocuit pe conservatorul Andrzej Duda, a susținut că ''situația de securitate a țării impune să avem o autoritate puternică, dar controlată, emanând direct'' din Constituție.
''Constituția din 1997 trebuie modernizată sau modificată'', a subliniat el și a numit un ''Consiliu pentru o Nouă Constituție'', ai cărui primi membri au primit scrisorile de numire și sunt însărcinați cu elaborarea unei noi Constituții, așa cum a anunțat Nawrocki în primul său discurs după preluarea mandatului în august anul trecut.
Nawrocki a susținut, de asemenea, că actuala Constituție a fost adoptată într-un moment de compromis necesar, într-o perioadă de transformare politică, în timp ce acum lumea s-a schimbat și ''astăzi Polonia face parte din Uniunea Europeană, este membră a NATO și cred că în curând va fi membră a G20'', a spus el.
Nawrocki, care, la fel ca Duda înaintea lui, este în conflict cu guvernul liberal și proeuropean al premierului Donald Tusk, a apreciat că este necesar să se decidă ''odată pentru totdeauna'' asupra acestei probleme. El a susținut că funcția de șef al statului este rezultatul ''alegerilor democratice, prin voința suveranității naționale'', în timp ce guvernul, care rezultă din alegeri legislative - lucru pe care Nawrocki nu l-a menționat -, se formează prin ''acorduri partizane, structuri politice care separă puterea de națiune''.
În opinia lui Nawrocki, ''democrația este domnia majorității cu respect pentru minoritate, nu obstrucționarea vulgară a drepturilor majorității de către minoritate'', făcând aluzie la coaliția de guvernare a lui Tusk.
În replică, premierul polonez a amintit că actuala Constituție definește clar responsabilitățile fiecărei puteri și, prin urmare, a cerut președintelui și opoziției ca, până să adopte o nouă Constituție, să o respecte pe cea deja în vigoare.
''Președintele știe perfect că astăzi, mâine sau poimâine nu va exista o majoritate constituțională în favoarea ideilor sale, așa că acesta este mai mult un joc politic. În opinia mea, nu va face decât să genereze și mai multă confuzie, iar Polonia are nevoie de stabilitate mai presus de orice'', a subliniat Tusk.
Președintele polonez are puteri largi, inclusiv dreptul de a se opune prin veto oricărei legi, chiar dacă aceasta a fost adoptată de Parlament, cu excepția cazului în care există o majoritate de două treimi, lucru pe care coaliția lui Tusk nu îl are. Prin urmare, președintele s-a opus deja prin veto în privința a cel puțin 20 de legi propuse de guvern. Mai mult, ambiguitatea Constituției poloneze, care acordă guvernului controlul asupra politicii externe și a securității interne, iar președintelui puterea de a reprezenta țara în forurile internaționale și de a ratifica tratatele internaționale sau de a acredita ambasadori, creează adesea conflicte între șeful statului și guvern.
Patru ani după gratii pentru o șoferiță care s-a filmat circulând cu viteză peste limita legală
Elveția ia foarte în serios nerespectarea normelor de circulație, iar cine încalcă legea nu-și pierde doar carnetul. Un judecător a șocat prin sentința pe care i-a dat-o unei tinere de 25 de ani care a depășit în mod repetat limitele de viteză, scrie Mediafax.
O elvețiancă de 25 de ani a primit cea mai mare amendă din istorie pentru depășirea limitei de viteză și nici măcar nu a fost surprinsă de vreun radar, potrivit tagesanzeiger.ch. Ea a primit o condamnare la închisoare pentru multiple încălcări grave ale limitelor de viteză și nu este eligibilă pentru eliberare anticipată.
De ani de zile, elvețienii au amenzi uriașe pentru încălcările limitelor de viteză, lucru care, de multe ori, a atras atenția publicațiilor străine, care au acordat o atenție deosebită acestor pedepse neobișnuite.
Țări ca Olanda, de exemplu, nu sunt obișnuite cu pedeapsa cu închisoarea pentru exces de viteză. Cu toate acestea, un canton vorbitor de limbă germană din Elveția este șocat de decizia unui judecător care a decis să pedepsească lipsa de conformare la limitele de viteză a unei tinere de 25 de ani cu închisoarea, dar ceea ce e și mai frapant este faptul că niciun radar nu a reușit s-o filmeze.
Întrebarea care se pune acum este cum se face, totuși, că tânăra a ajuns pe mâna poliției? Răspunsul – s-a desconspirat de una singură pentru că s-a filmat în timp ce conducea nebunește pe autostradă.
Poliția nu ar fi avut habar de încălcările repetate ale normelor rutiere dacă ea nu s-ar fi filmat și nu ar fi postat pe rețelele de socializare filmulețele. Polițiștii le-au descoperit din pură întâmplare și s-au autosesizat, astfel că tânăra din cantonul Glarus din estul Elveției a ajuns după gratii.
Înainte de asta, tânăra îi intentase un proces fostului partener, iar, pentru anchetă, poliția a obținut acces la telefonul ei, în 2024. Aici, polițiștii au găsit videoclipuri care o arătau conducând cu 238 de km/h pe o autostradă din Elveția, în mașina tatălui ei, uneori cu un picior pe geam. În total, au fost înregistrate șapte încălcări grave ale limitei de viteză. Judecătorul i-a aplicat pedeapsa maximă: patru ani de închisoare. Faptul că s-a filmat cu o viteză de 238 km/h într-o zonă cu o viteză maximă de 110 km/h i-a fost reproșat în mod deosebit.
Oricine depășește limita de viteză în Elveția cu o marjă mare își poate pierde automat permisul de conducere timp de doi ani. În funcție de canton, o evaluare psihologică este obligatorie. „Cred că aceasta este cea mai aspră sentință impusă vreodată pentru un caz de conducere imprudentă”, a declarat un avocat elvețian pentru cotidianul elvețian.
Imobil rezidenţial avariat la Moscova, într-un atac ucrainean cu dronă, înaintea defilări de la 9 Mai
Un imobil rezidenţial a fost avariat la Moscova, în noaptea de duminică spre luni, într-un atac ucrainean cu dronă, anunţă primarul capitalei ruse Serghei Sobianin, relatează AFP.
Acest atac - rar la Moscova - intervine cu câteva zile înainte de sărbătorirea ZIlei Victoriei împotriva Germaniei naziste, la care Rusia nu va desfăşura, anul acesta, material militar la defilarea tradiţională de la 9 Mai în Piaţa Roşie, din motive de securitate, potrivit Kremlinului.
”Drona a vizat un imobil” pe strada Mosfilmovskaia, în vestul Moscovei, a anunţayt pe Telegram Serghei Sobianin. ”Nimeni nu a fost rănit”, a precizat el. Postul rus de televiziune Vesti a difuzat imagini în care apare un apartament avariat, cu pereţi surpaţi şi uşi sparte.
Rusia bombardează cu regularitate întregul teritoriu al Ucrainei, mai ales infrastructuri considerate esenţiale, de la începutul ofensivei sale, în februarie 2022, cel mai sângeros conflict din Europa după al Doilea Război Mondial.
Ca represalii, Kievul atacă ţinte în Rusia şi susţine că vizează instalaţii militare şi infrastructuri de hidrocarburi, cu scopul de a reduce posibilităţile Moscovei de a-şi finanţa eforturl de război. Regiunea moscovită este vizată cu regularitate în atacuri cu drone ucrainene.
Însă oraşul Moscova este tot mai rar atacat. Ucraina, care încearcă să respingă ofensiva împotriva teritoriului ucrainean, a încercat să perturbe defilarea de la 9 Mai anul trecut, prin atacuri cu dronă la Moscova în zilele dniantea defilării.
Columbia: Trei morți și 38 de răniți într-un accident de la un show automobilistic, unde un monster truck a intrat în spectatori
Cel puțin trei persoane au murit și 38 au fost rănite duminică la un show automobilistic din sud-vestul Columbiei, după ce un monster truck a lovit zeci de spectatori, au anunțat autoritățile, relatează AFP și Reuters.
Bilanțul anunțat inițial a fost de 2 morți, dar a fost ridicat ulterior la trei morți, după cum a anunțat în cursul serii pe rețeaua X Juan Carlos Munoz, primarul din orașul Popayan, unde s-a produs incidentul.
Pe rețelele sociale circulă imagini cu vehiculul, un 4x4 cu roți supradimensionate cunoscut sub numele de monster truck, în timp ce parcurge un traseu cu obstacole în timpul unei demonstrații.
Femeia care conducea autovehiculul nu a reușit să frâneze după o cascadorie și, brusc, vehiculul s-a îndreptat spre spectatori, după ce a răsturnat barierele metalice care separau publicul de pistă.
''Suntem profund întristați de acest accident (...) care s-a soldat, potrivit datelor provizorii, cu peste 38 de răniți și trei morți'', a declarat Munoz.
Printre persoanele decedate se află o fetiță și mai mulți minori au fost răniți, au relatat media locale. Potrivit ziarului columbian El Espectador, care citează un oficial al orașului Popayan, fetița care a murit avea 10 ani.
Pompierii și ambulanțele au preluat răniții, unii dintre ei fiind transportați la spitalele din oraș, potrivit lui Octavio Guzman, guvernator al departamentului Cauca, a cărui capitală este Popayan.
Primarul orașului a declarat că a ordonat declanșarea unei ''anchete riguroase'' pentru a elucida condițiile în care s-a produs acest accident, care ''nu ar fi trebuit niciodată să aibă loc''.
Franţa: Jean-Luc Melenchon a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din 2027
Jean-Luc Melenchon, liderul partidului de extremă stânga La France Insoumise, a anunţat că va candida la alegerile prezidenţiale din Franţa, de anul viitor.
„Da, sunt candidat”, a declarat Melenchon pentru postul de televiziune TF1.
Melenchon, în vârstă de 74 de ani, este o figură marcantă a stângii franceze de zeci de ani, ocupând funcţii ministeriale în guvernele anterioare, pe când era membru al Partidului Socialist. El a candidat la preşedinţie în 2012, 2017 şi 2022, clasându-se pe locul al treilea în acel an, în urma liderului de extremă dreapta Marine Le Pen şi a preşedintelui Emmanuel Macron. „Mai avem mai puţin de un an până la turul al doilea al alegerilor. La noi, totul este aranjat – avem o echipă, un program electoral şi un singur candidat”, a adăugat Melenchon.
Conform Constituţiei franceze, Macron nu poate candida pentru un al treilea mandat de preşedinte. Edouard Philippe, primul prim-ministru al lui Macron din 2017, urmează să candideze şi el în 2027, reprezentând tabăra de centru-dreapta.
Partidul de extremă dreapta Rassemblement National (RN), condus de Le Pen şi de protejatul ei, Jordan Bardella, se bucură în prezent de o popularitate ridicată în sondaje, deşi RN nu a reuşit să câştige controlul asupra niciunui oraş important în cadrul alegerilor municipale din Franţa din luna martie. Le Pen nu poate candida din cauza unei condamnări pentru deturnare de fonduri europene, pe care încearcă să o conteste în apel; în cazul în care nu va reuşi, se aşteaptă ca Bardella să candideze în locul ei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: În ce lideri internaționali au încredere românii?
De același autor
