MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Libertatea presei a atins cel mai scăzut nivel din ultimii 25 de ani la nivel mondial
România este pe locul 49 din 180 de ţări
Libertatea presei a atins cel mai scăzut nivel din ultimul sfert de secol, a avertizat joi organizaţia „Reporteri fără Frontiere”, semnalând o deteriorare generală, de la Statele Unite, unde atacurile lui Donald Trump sunt „sistematice”, până în Arabia Saudită, care a executat un jurnalist în 2025, potrivit AFP.
„Pentru prima dată în istoria” acestui clasament anual creat în 2002, „mai mult de jumătate din ţările lumii (94) se află într-o situaţie «dificilă» sau «foarte gravă», în timp ce în 2002 acestea reprezentau doar o minoritate (13,7%)”, scrie RSF, care are cinci niveluri pe scara sa, de la „foarte grav” la „bun”. În acelaşi timp, procentul populaţiei care trăieşte într-o ţară în care situaţia libertăţii presei este „bună” a scăzut drastic, de la 20% la „mai puţin de 1%”.
Doar şapte ţări din nordul Europei, printre care Norvegia în frunte, fac parte din această categorie. Franţa se clasează pe locul 25 („situaţie destul de bună”). „În ultimii 25 de ani, scorul mediu al tuturor ţărilor analizate nu a fost niciodată atât de scăzut”, adaugă organizaţia.
România rămâne pe locul 49 în clasament, la fel ca în 2025, iar Republica Moldova este pe 31. Statele Unite, aflate într-o „situaţie problematică”, pierd şapte locuri şi se situează pe locul 64, între Botswana şi Panama. Pe lângă atacurile preşedintelui republican împotriva presei - „o practică sistematică” -, acest lucru s-a tradus şi prin reţinerea şi apoi expulzarea jurnalistului salvadorian Mario Guevara, care denunţa arestările de migranţi în Statele Unite, sau prin reducerea drastică a finanţării audiovizualului extern american.
„Atacurile împotriva jurnaliştilor se transformă. Încă mai sunt jurnalişti asasinaţi, încă mai sunt jurnalişti în închisoare, dar presiunile sunt şi de natură economică, politică şi juridică”, subliniază pentru AFP Anne Bocandé, directoarea editorială a RSF.
Deşi această deteriorare se explică prin conflictele armate, organizaţia subliniază şi înăsprirea regimurilor politice din ultimii ani.
RSF subliniază căderile spectaculoase înregistrate de El Salvador (locul 143), care a pierdut 105 poziţii din 2014 şi de la declanşarea războiului împotriva bandelor criminale maras, sau de Georgia (locul 135), care a coborât cu 75 de poziţii din 2020 din cauza unei „intensificări a represiunii”.
Cea mai mare scădere în 2026 este înregistrată de Niger (locul 120, -37 de poziţii), simbol al „deteriorării libertăţii presei în Sahel de mai mulţi ani”, între „atacurile grupurilor armate şi (cele) ale juntelor aflate la putere”, scrie RSF.
„Anumite ţări erau exemple de libertate a presei, dar aceasta s-a deteriorat profund odată cu venirea regimurilor militare, cum ar fi în Mali (locul 121) sau în Burkina Faso (locul 110)”, adaugă Anne Bocandé.
Arabia Saudită (locul 176, -14 locuri), unde jurnalistul Turki al-Jasser a fost executat în iunie de stat, „un fapt unic în lume”, se alătură Rusiei, Iranului şi Chinei la coada clasamentului, care este încheiat de Eritreea (locul 180).
În schimb, Siria (locul 141) face un salt înainte de 36 de locuri după căderea regimului lui Bashar al-Assad. Dintre cele cinci criterii de evaluare ale RSF, indicatorul privind cadrul juridic a înregistrat cea mai mare deteriorare în 2025.
„Legile privind securitatea naţională, de exemplu cele împotriva terorismului sau pentru protejarea secretului de stat, restricţionează din ce în ce mai mult domeniul jurnalismului. Rusia este campioană în acest domeniu, dar impactul se resimte şi în democraţii”, subliniază Anne Bocandé.
O altă armă o constituie „procesele de intimidare”, adică acţiunile în justiţie pentru calomnie, denigrare economică sau difuzarea de ştiri false, care au ca scop intimidarea jurnaliştilor. Un fenomen mondial, ilustrat în Guatemala de cazul fondatorului ziarului El Periodico, José Rubén Zamora, condamnat la mai mulţi ani de închisoare în urma anchetelor sale privind corupţia politică. Dar RSF a denunţat această tendinţă şi în Franţa, într-un studiu recent privind mass-media locală.
„Legile îi incriminează din ce în ce mai mult pe jurnalişti, în timp ce ar trebui să îi protejeze”, remarcă directoarea editorială a organizaţiei.
Trump anunţă că a avut o discuţie „foarte bună” cu Putin
n liderul de la Kremlin a propus un armistiţiu în Ucraina pe 9 mai, cu ocazia sărbătorii Zilei Victoriei în Rusia
Preşedintele Donald Trump a declarat miercuri că a avut o discuţie telefonică „foarte bună” cu omologul său rus Vladimir Putin, precizând că a pledat pentru un armistiţiu în Ucraina. El a făcut această declaraţie după ce Kremlinul a anunţat că cei doi lideri au discutat despre un armistiţiu temporar în Ucraina, pe 9 mai, cu ocazia Zilei Victoriei, când ruşii sărbătoresc sfârşitului celui de-al Doilea Război Mondial.
„Am avut o discuţie plăcută, îl cunosc de mult timp” pe Putin, a spus Trump.
Preşedintele american a asigurat că discuţia s-a axat în principal pe conflictul dintre Rusia şi Ucraina, în timp ce Kremlinul a afirmat că cei doi lideri au „acordat o atenţie specială situaţiei din Iran şi din Golful Persic”.
Kremlinul a mai anunţat că preşedintele rus Vladimir Putin a propus miercuri un armistiţiu în Ucraina pe 9 mai, ziua în care Rusia sărbătoreşte victoria sovietică din 1945 asupra Germaniei naziste şi a dat asigurări că Donald Trump a aprobat această iniţiativă.
Putin i-a spus lui Trump că este gata „să decreteze un armistiţiu pe durata sărbătoririi Zilei Victoriei”, a declarat presei consilierul său diplomatic Iuri Uşakov. Acesta a adăugat că Donald Trump a „susţinut activ” această iniţiativă, menţionând că această sărbătoare marchează o „victorie comună”. Din 2023, Ucraina sărbătoreşte victoria din 1945 pe 8 mai, la fel ca ţările occidentale.
Putin şi Trump au avut ultima lor convorbire telefonică raportată public pe 9 martie, deşi Trump susţine că vorbesc regulat.
Trump, vorbind cu reporterii în timp ce se întâlnea cu astronauţii misiunii Artemis II în Biroul Oval, a spus că el a fost cel care a sugerat „un mic armistiţiu” în războiul din Ucraina în timpul convorbirii telefonice cu liderul rus. „Şi cred că ar putea face asta”, a spus Trump, apoi a întrebat reporterii dacă Putin a anunţat deja un armistiţiu. Putin a anunţat şi anul trecut un armistiţiu similar, care a durat trei zile, dar care nu a fost convenit cu Kievul.
Trump are o istorie de comentarii pozitive la adresa lui Putin şi de critici aspre la adresa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski pentru că acesta din urmă nu a acceptat să încheie un acord cu Rusia pentru a pune capăt războiului în condiţiile cerute de Moscova, care prevăd în special cedări teritoriale.
Trump a mai spus că Putin s-a oferit să ajute în problema uraniului îmbogăţit al Iranului, un obstacol cheie în calea unui acord pentru a pune capăt războiului din Iran. „I-am spus că aş prefera mult mai mult să se implice în încheierea războiului cu Ucraina. I-am spus: înainte să mă ajuţi, vreau să-ţi închei războiul”, a declarat Trump.
Consilierul Iuri Uşakov nu a precizat ce propuneri a făcut Putin în legătură cu Iranul. Moscova s-a oferit anterior să scoată uraniul îmbogăţit din Iran. Uşakov a adăugat că Trump, într-o conversaţie prietenoasă şi de afaceri care a durat peste o oră şi jumătate cu liderul de la Kremlin, a spus că el crede că un acord pentru a pune capăt războiului din Ucraina este aproape.
Un fost şef al Mossadului afirmă că violenţa coloniştilor din Cisiordania îl face să se simtă „ruşinat că este evreu”
Tamir Pardo, un fost şef al Mossad, serviciul de spionaj al Israelului, a declarat că s-a simţit „ruşinat să fie evreu” după ce a vizitat comunităţile palestiniene din Cisiordania care au fost supuse unor atacuri repetate din partea coloniştilor israelieni, avertizând că politica actuală a Israelului în această zonă „sădeşte seminţele pentru următorul 7 octombrie”, relatează Haaretz.
„Ceea ce vedem astăzi în Cisiordania este următorul 7 octombrie”, a declarat Pardo pentru televiziunea de ştiri Canal 13, care i-a însoţit pe Pardo şi grupul său în turul lor prin Cisiordania. „Se va întâmpla într-un mod diferit şi ar putea fi mult mai dureros, deoarece situaţia din Cisiordania este mai complicată”, a avertizat fost şef al spionajului israelian. „Mama mea este o supravieţuitoare a Holocaustului”, a precizat Pardo.
El s-a născut în Tel Aviv într-o familie de evrei sefarzi. Tatăl său era imigrant din Turcia, iar mama sa era evreică de origine sârbă. „Ceea ce am văzut aici astăzi mi-a amintit de evenimentele care au avut loc în secolul trecut într-o ţară foarte dezvoltată – aceleaşi fenomene îndreptate acolo împotriva evreilor. Şi mă simt ruşinat să fiu evreu aici, astăzi”, a declarat Pardo.
Pardo a fost ales în 2011 să conducă Mossadul chiar de către prim-ministrul Benjamin Netanyahu şi a rămas în funcţie până în 2016, devenind ulterior un critic al premierului.
Întrebat dacă mai are încredere în forţele de ordine israeliene pentru a face faţă violenţei extremiştilor evrei din Cisiordania, Pardo a spus că autorităţile înţeleg ce se întâmplă, dar au ales să nu acţioneze.
În ciuda acestui fapt, Pardo spune că situaţia poate fi remediată „dacă s-ar dori”, dar avertizează că „va fi un preţ foarte mare” de plătit. „Este mai bine să nu ajungem în acel punct. Ceea ce am văzut astăzi (în Cisiordania) este ameninţarea existenţială împotriva Israelului”, a afirmat el.
Numărul atacurilor naţionaliste comise de evrei împotriva palestinienilor din Cisiordania a crescut continuu şi brusc începând cu 7 octombrie 2023, înregistrându-se un total de 1.720 de astfel de incidente în această perioadă, potrivit datelor instituţiei de apărare israeliene, publicate în ianuarie.
Luna trecută, şeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a declarat că incidentele violente comise de colonişti „provoacă daune strategice extraordinare” operaţiunilor IDF (armata israeliană - n.r.), dar a insistat că acestea sunt cauzate de o minoritate care nu reprezintă populaţia de colonişti.
De când a demisionat din funcţia de director al Mossadului, în 2016, Tamir Pardo a fost un critic vocal al prim-ministrului israelian Benjamin Netanyahu şi al modificărilor sale legislative în privinţa justiţiei din 2023. El a cerut demisia lui Netanyahu şi trimiterea acestuia în judecată sub acuzaţia de participare la o lovitură de stat şi a acuzat guvernul israelian că patronează un stat de apartheid. De asemenea, l-a acuzat pe Netanyahu că plănuieşte să atace direct Iranul şi că îi spionează atât pe el, cât şi pe Benny Gantz, care a fost şef al Statului Major General al IDF.
SpaceX leagă remuneraţia lui Elon Musk de colonizarea planetei Marte
SpaceX a aprobat un plan de compensaţie pentru Elon Musk care condiţionează plata acestuia de atingerea unor obiective ambiţioase, precum colonizarea planetei Marte şi dezvoltarea centrelor de date în spaţiu, potrivit documentelor analizate de Reuters. Pachetul salarial prevede acordarea a 200 de milioane de acţiuni cu drepturi superioare de vot dacă compania atinge o evaluare de 7.500 de miliarde de dolari şi reuşeşte să creeze o colonie umană permanentă pe Marte, cu cel puţin un milion de locuitori.
În plus, Musk poate primi până la 60,4 milioane de acţiuni suplimentare dacă SpaceX îndeplineşte obiective separate legate de evaluarea companiei şi operarea unor centre de date în spaţiu, cu o capacitate de calcul de cel puţin 100 de terawaţi.
Planul este conceput astfel încât Musk să nu primească nicio acţiune dacă aceste ţinte nu sunt atinse. Din 2019, acesta încasează un salariu simbolic de aproximativ 54.000 de dolari anual.
Experţii în guvernanţă corporativă consideră că schema de remunerare este fără precedent şi ar putea genera tensiuni între investitorii SpaceX şi cei ai Tesla, companie pe care Musk o conduce, în contextul competiţiei pentru atenţia sa. SpaceX vizează o listare publică în jurul datei de 28 iunie, ceea ce ar putea evalua compania la aproximativ 1.750 de miliarde de dolari, potrivit informaţiilor Reuters.
Specialiştii subliniază că obiectivele stabilite, precum colonizarea planetei Marte sau construirea infrastructurii de calcul în spaţiu, sunt fără precedent în stabilirea remuneraţiei unui director executiv şi depăşesc indicatorii financiari tradiţionali utilizaţi în mod obişnuit.
Şaisprezece femei moarte în Indonezia, în urma unei coliziuni între două trenuri
O coliziune între două trenuri, la Jakarta, s-a soldat cu cel puţin 16 morţi, toate femei, anunţă miercuri poliţia indoneziană, relatează AFP.
Accidentul a avut loc luni seara, când un tren de periferie a fost lovir de un tren de pe o linie principală în apropierea Gării Bekasi Timur, la aproximativ 25 de kilometri est de Jakarta.
Trenul principal a lovit ultimul vagon - rezervat femeilor - al unui tren de periferie.
Trenul de periferie era oprit la o trecere la nivel cu calea ferată, în urma unui incident implicând un taxi, atunci când trenul principal l-a lovit, potrivit autorităţilor. O femeie în vârstă de 25 de ani, spitalizată după accident, a murit miercuri, iar bilanţul victimelor a crescut astfel la 16 morţi, a anunţat un purtător de cuvânt al Poliţiei din Jakarta, Budi Hermanto.
Potrivit Agenţiei naţionale indoneziene de căutare şi salvare, toate vicrimele sunt femei. Alte 90 de persoane au fost rănite, a anunţat purtătorul de cuvânt. Preşedintele Prabowo Subianto a atribuit accidentul insecurităţii trecerilor la nivel cu calea ferată şi a ordinat o modernizare la nivel naţional.
Un asteroid a primit numele fostului papa Leon al XIII-lea
Un asteroid din spațiu a primit numele fostului papă Leon al XIII-lea, a anunțat miercuri Biroul de presă de la Vatican, relatează DPA.
Acea rocă orbitează de acum Soarele sub noul său nume ''(858334) Gioacchinopecci'', fiind numită după Gioacchino Pecci, numele de botez al papei Leon al XIII-lea (1810-1903). Acest papă italian a scris prima enciclică socială a Bisericii Romano-Catolice - o scrisoare papală de îndrumare adresată tuturor episcopilor - și este cunoscut încă și astăzi sub numele de ''Papa muncitorilor''.
Fostul suveran pontif a fost numit astfel și de actualul papă Leon al XIV-lea, născut Robert Francis Prevost, care ocupă această funcție de un an.
Printre realizările papei Leon al XIII-lea se numără Observatorul Vaticanului, pe care l-a înființat. Fotografiile de la începutul secolului al XX-lea arată cupolele telescoapelor observatorului montate pe zidurile statului papal. Asteroidul care îi poartă numele a fost descoperit pentru prima dată de astronomul lituanian Kazimieras Cernis și de un astronom de la Observatorul Vaticanului, părintele Richard P. Boyle.
Leon al XIII-lea nu este primul papă al cărui nume a fost atribuit unui asteroid. Planeta minoră ''(8661) Ratzinger'' poartă numele papei german Benedict al XVI-lea (1927-2022). Există, de asemenea, un asteroid numit după papa Grigorie al XIII-lea (1502-1585), care a creat calendarul gregorian.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Frankfurter Allgemeine Zeitung scrie despre misterul demiterii lui Bolojan si rolul PSD în această afacere
De același autor
