MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Lege halucinantă anti-avort din Texas
După șase săptămâni, avortul este interzis și în caz de viol sau incest n texanii sunt încurajați să dea în „vileag” cazurile de avort pentru a câștiga bani
Noua lege anti-avort din Texas le permite cetățenilor privați să dea în judecată orice persoană pe care o suspectează de „ajutarea și susținerea” unui avort și să îi ceară despăgubiri de minim 10.000 de dolari, indiferent dacă au vreo legătură sau nu cu aceasta, relatează Business Insider.
Orice persoană care ar fi sfătuit, ajutat cu plata sau condus cu mașina o persoană la o clinică de avort poate fi dată astfel în judecată, sub incidența legii căzând profesori, părinți, șoferi Uber sau prieteni. Dacă reclamantul câștigă cazul ar putea primi minim 10.000 de dolari la care se adaugă și onorariul avocatului. Pârâtul, în schimb, nu va putea beneficia de plata cheltuielilor de judecată, chiar dacă are câștig de cauză.
Noua lege încurajează practic procesele frivole și acordă un stimulent major pentru delațiune.
Președintele american Joe Biden a declarat într-un comunicat remis miercuri că noua lege adoptată în Texas „încalcă flagrant” decizia Roe v. Wade a Curții Supreme din 1973 care a acordat protecție la nivel național persoanelor care doresc să facă un avort. „Iar în mod revoltător, ea împuternicește cetățeni privați să dea în judecată orice persoană despre care cred că a ajutat o alta să facă un avort, asta putând include membri ai familiei, angajați sanitari, angajații de la recepția unei clinici medicale sau străini care nu au nicio legătură cu individul în cauză”, mai precizează comunicatul. „Oricine - barista de la Starbucks sau un alt individ îngrijorat - ar putea da în judecată orice persoană care ajută o femeie gravidă să întrerupă sarcina”, afirmă și Melissa Murray, juristă și profesoară de drept la Universitatea New York. „Asta ar putea însemna medicul care realizează procedura medicală, angajații clinicii care îi acordă îngrijiri, șoferul Uber care ar putea să o ducă la unitatea medicală”, explică aceasta.
Legea interzice avortul după primele 6 săptămâni de sarcină și nu include excepții pentru sarcinile rezultate în urma unui viol sau incest.
Curtea Supremă americană a refuzat însă să blocheze legea care a intrat în vigoare miercuri în Texas. Curtea a votat 5 la 4, la primele ore ale zilei de joi, pentru a respinge un apel de urgență făcut de cei care încercau să blocheze impunerea legii în al doilea cel mai mare stat american. „Subliniem că nu pretindem să soluționăm definitiv orice cerere jurisdicțională sau de fond în procesul reclamanților”, a decretat Curtea Supremă într-un ordin nesemnat. „Mai exact, acest ordin nu este bazat pe vreo concluzie despre constituționalitatea legii din Texas și nu limitează în vreun fel alte contestații corespunzătoare din punct de vedere procedural aduse legii din Texas, inclusiv în curți de justiție din Texas”, au adăugat judecătorii constituționali americani.
Studiu: Vaccinurile reduc riscul de spitalizare cu peste 70%
Riscul ca persoanele vaccinate cu schema completă să fie spitalizate după ce au contractat COVID-19 se reduce cu peste 70%, comparativ cu cele nevaccinate, potrivit unui studiu publicat în jurnalul științific The Lancet.
Rezultatele anunțate de experții care au participat la studiul “ZOE COVID” au dezvăluit totodată că cei testați pozitiv după ce au fost vaccinați cu ambele doze (contagiere post-vaccinare) au probabilități aproape duble de a fi total asimptomatici.
Studiul relevă de asemenea că riscul de a contracta COVID-19 de lungă durată (când simptomele persistă după 28 de zile de la infectare) se reduce la jumătate la cei vaccinați cu schema completă. Persoanele mai vulnerabile la o infecție post-vaccinare după ce au primit o doză sunt “adulții în vârstă mai fragili” (de peste 60 de ani), precum și “adulții vârstnici” care au și alte patologii, precum obezitate, boli cardiace, renale sau pulmonare.
La toate aceste grupe de vârstă, persoanele care trăiesc în zone defavorizate, precum cartiere mărginașe din centre urbane aglomerate, au un risc mai mare de a contracta COVID-19 după ce au fost vaccinate.
“Ne aflăm într-un moment critic al pandemiei, cu o creștere a cazurilor în întreaga lume din cauza variantei Delta. Contagierile după vaccinare sunt de așteptat și nu anulează faptul că vaccinurile își îndeplinesc exact misiunea pentru care au fost dezvoltate: de a salva vieți și de a preveni o boală gravă”, notează într-un comunicat Claire Steves, de la Kings College din Londra, coautoare a studiului.
Experta a reamintit că alte studii au demonstrat că rata de mortalitate la pacienții spitalizați cu COVID-19 s-a situat în jur de 27%, dar că “acest procent s-ar putea reduce în mare măsură” prin intermediul vaccinărilor, “evitându-se astfel spitalizările”.
Pentru acest studiu, cercetătorii s-au bazat pe răspunsurile la un chestionar realizat în Marea Britanie în rândul a 1,2 milioane de adulți în perioada decembrie-iulie.
Coreea de Nord a refuzat trei milioane de doze de vaccin anti-COVID-19
UNICEF a anunțat ieri că Coreea de Nord a refuzat aproape trei milioane de doze de vaccin chinezesc împotriva COVID-19 și a propus ca acestea să fie oferite unor țări care au mai multă nevoie de ele.
Ministerul nord-coreean al Sănătății „ne-a anunțat că 2,97 de milioane de doze de Sinovac, oferite Republicii Populare Democratice Coreea (RPDC) prin COVAX, pot fi trimise către alte țări, grav afectate, având în vedere oferta mondială limitată de vaccin împotriva COVID-19 și recrudescența recurentă în anumite țări”, a afirmat un purtător de cuvânt UNICEF pentru AFP. Phenianul „va continua să comunice” cu COVAX, „pentru a primi vaccinuri împotriva COVID-19 în lunile următoare”, a adăugat oficialul nord-coreean.
În iulie, Institutul de Strategie Națională din Coreea de Sud, afiliat agenției de spionaj din această țară a dezvăluit că Phenianul a respins vaccinuri anti-COVID-19 de la AstraZeneca-Oxford, propuse prin intermediul COVAX, invocând îngrijorări cu privire la efectele secundare ale acestuia.
Institutul de Strategie Națională mai dezvăluia atunci că Phenianul nu are un lanț frigorific suficient de dezvoltat pentru a depozita vaccin Pfizer-BioNTech și Moderna și că regimul este sceptic cu privire la eficiența vaccinurilor chinezești. Regimul nord-coreean, al cărui sistem de sănătate este șubred, a fost una dintre primele țări din lume care și-a închis granițele pentru a împiedica răspândirea noului coronavirus, care a apărut la vecinul său chinez. Phenianul susține de atunci că epidemia de COVID-19 nu a ajuns pe teritoriul nord-coreean, un lucru de care se îndoiesc numeroși experți. Această izolare afectează și mai grav economia, afectată deja de multiple sancțiuni internaționale impuse din cauza programelor militare nucleare și balistice nord-coreene. În iunie, dictatorul Kim Jong-Un a recunoscut că țara sa se confruntă cu o „situație alimentară tensionată”.
Bulgaria va organiza alegeri prezidențiale pe 14 noiembrie
Bulgaria va organiza alegeri prezidențiale pe data de 14 noiembrie, a decis ieri Parlamentul bulgar, pe fondul unei incertitudini politice prelungite în această țară din Balcani.
Președintele Rumen Radev, unul dintre politicienii cei mai populari din Bulgaria, a declarat că va candida pentru un nou mandat pe cinci ani la președinție, o funcție cu puteri mai degrabă ceremoniale. Radev este susținut de socialiști și de formațiunea populistă “Există un astfel de popor” (ITN), condusă de fostul animator de televiziune Slavi Trifonov. Alte partide urmează să-și prezinte candidații.
De asemenea, o nouă rundă de alegeri parlamentare, a treia în acest an, care ar putea avea loc în noiembrie, se profilează în Bulgaria după ce încă un partid, al socialiștilor, a eșuat în tentativa de a forma un guvern de coaliție în urma scrutinului desfășurat la 11 iulie. Partidul Socialist, a treia forță în Adunarea Națională, nu a reușit să reunească o majoritate parlamentară, oferta lor fiind respinsă de trei partide de protest, văzute ca posibili parteneri.
Un nou eșec de a forma o majoritate guvernamentală îl va obliga pe președintele Radev să dizolve parlamentul, să numească un nou guvern interimar și să convoace alegeri parlamentare în termen de două luni.
SUA: Cel puțin 15 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19, aruncate
Statele Unite au aruncat cel puțin 15 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 de la începutul lui martie, dezvăluie postul american NBC, care citează informații pe care le-a obținut de la autorirtățile sanitare americane.
Acest număr de doze irosite a fost raportat de către state americane sau farmacii care administrează vaccin antiCOVID în Centre de prevenție și luptă împotriva bolilor (CDC) - principala agenție federală de sănătate publică din țară. Acest număr este probabil subestimat, în contextul în care mai multe state și agenții federale nu figurează în aceste date.
Motivele aruncării dozelor pot varia, și anume, între altele, trecerea datei de expirare, erori de diluare, probleme de refrigerare ori fiole fisurate. De asemenea, o fiolă de vaccin, care conține mai multe doze, după ce este deschisă, este necesar să fie folosită în orele următoare - iar uneori este aruncată pentru că nu există persoane de vaccinat.
Unii furnizori au anunțat că s-au aruncat mii de doze o dată, însă cele mai frecvente semnalări sunt patru doze irosite deodată, potrivit NBC.
Două lanțuri farmaceutice naționale americane - Walgreens și CVS - au raportat peste două milioane de doze irosite fiecare, iar Walmart și Rite Aid peste un milion fiecare.
Acest număr reprezintă o mică fracție din numărul total de doze distribuite în țară începând din decembrie - aproape 444 de milioane -, și din numărul de doze administrate efectiv - 371 de milioane.
Însă vaccinarea antiCOVID este foarte inegală în lume, iar cursa după doze este o realitate, în contextul în care multe țări nu au reușit, pentru moment, să vaccineze decât o mică parte a populației, mai ales în Africa. “Aceasta este o problemă de echitate”, declară la NBC profesorul de sănătate publică de la Universitatea din York Tim Doran. “Avem țări foarte bogate, care au acces la vaccin, care aruncă pur și simplu doze”, denunță el.
Statele Unite au anunțat la începutul lui august că au trimis altor țări 110 milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19 și au început să distribuie, la sfârșitul lui august, o parte a unei donații a 500 de milioane de doze de vaccin Pfizer promise țărilor sărace.
Regina Danemarcei, angajată de Netflix să creeze decoruri și costume
Regina Margrethe a II-a a Danemarcei, 81 de ani, a fost cooptată de Netflix ca designer de platou pentru un film realizat de cineastul danez Bille August. Suverana, cunoscută pentru talentul ei ei pictoriță și ilustratoare, va crea decorurile și costumele.
Așteptat în 2023, acest lungmetraj va fi o adaptare a unui roman din 1962 scris de Karen Blixen (sub pseudonimul Isak Dinesen), „Ehrengard”.
Povestea urmărește un bărbat autoproclamat „expert în amor”, care este angajat de o familie regală cu scopul de a-l ajuta pe prințul moștenitor, foarte timid, să aibă la rândul său un moștenitor. Dar planul este abandonat atunci când apare un copil conceput în afara căsătoriei.
Într-un comunicat, regina a mărturisit că scrierile lui Karen Blixen au „fascinat-o” întotdeauna, datorită „poveștilor estetice, imaginației lor și universului care face apel la crearea de imagini”. „Sunt foarte fericită să particip la acest proiect. Am încercat să interpretez universul fantastic al lui Blixen în creația decorurilor și a costumelor și sunt nerăbdătoare să văd cu Ehrengard prinde viață în acest film”, a declarat ea. „Regina a creat decoruri fantastice pentru această ocazie și ele vor fi elementul cel mai important al scenografiei lungmetrajului”, a comentat cineastul.
Margrethe a II-a este o instituție venerată în regatul scandinav. „Voi rămâne pe tron până voi cădea”, a spus suverana, artistă poliglotă, al cărei soț, prințul Henrik, de origine franceză, a murit în 2018.
