MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Kurz caută parteneri cu care să guverneze Austria
Social-democrații, extremiștii de dreapta și verzii ezită să intre la guvernare alături de conservatori
Sebastian Kurz caută, începând de luni, parteneri cu care să guverneze Austria, în urma unei largi victorii în alegerile legislative, însă fără susținerea extremei drepte, fostul său aliat, și evitat de celelalte formațiuni. Scorul său - de 37% - îi oferă liderului conservatorilor o revanșă apreciabilă - la patru luni după căderea coaliției sale cu partidul de extremă dreapta FPÖ, măturat în mai de scandalul de corupție Ibizagate. Deși Sebastian Kurz i-a devansat pe toți concurenții săi și a îmbunătățit cu aproape șase puncte rezultatul obținut de partidul său, ÖVP, în 2017, el nu poate să guverneze singur și este nevoit să încheie noi alianțe pentru a reveni la putere.
Niciun partid nu pare să se grăbească să-i întindă mâna. Încă de duminică seara, extrema dreaptă FPÖ, care a guvernat 18 luni împreună cu dreapta, a anunțat că se vede în opoziție, după un recul la urne mai puternic decât se aștepta.
“FPÖ este marele perdant” al scrutinului, notează politologul Peter Filzmaier, după ce în urmă cu doi ani coaliția austriacă între dreapta și extrema dreaptă se afișa ca model de urmat într-o Europă afectată de ascensiunea naționalismului. Susținuți de mobilizarea internațională în favoarea mediului, Verzii din Austria sunt câștigătorii evidenți ai alegerilor legislative, cu un scor de 14%, care îi plasează în poziția de a forma o majoritate împreună cu Sebastian Kurz. “Cel mai posibil este un guvern turcoaz (culoarea ÖVP) verde”, afirmă un editorialist de la cotidianul Kurier (centru-stânga).
“Neutralizarea valului verde”
Însă partidul ecologist nu intenționează să facă vreun cadou liderului conservatorilor, care a impus o linie dură în domeniul migrației și refuză instituirea unei taxe pe carbon, apărată de Verzi. Doar 32% dintre alegătorii Verzilor sunt în favoarea unei coaliții cu ÖVP, fără precedent în Austria. Susținătorii acestui mariaj sunt încă și mai puțini în tabăra conservatoare (20%). Liderul “Grünen”, Werner Kogler, a avertizat că nu are în vedere un pact cu Sebastian Kurz decât dacă acesta din urmă operează “o schimbare politică radicală”. Problemele modificărilor climatice au eclipsat tematica migrației în campania electorală, iar ecologiștii și-au multiplicat de patru ori scorul (14%), după ce nu au trecut pragul de 4% necesar în vederea intrării în Parlament în 2017. “Aceasta ar putea fi ocazia ca Sebastian Kurz să ia trenul ecologiei din mers, neutralizând totodată valul verde”, apreciază politologul Thibault Muzergues, care consideră că fostul cancelar studiază serios această posibilitate de alianță. Însă el ar putea la fel de bine să revină la tradiționala “mare coaliție” cu social-democrații din SPÖ, care se clasează pe locul doi (22%), cu 15 puncte procentuale în urma dreptei. Ei au realizat cea mai mediocră performață a lor de după război. Însă nici ei nu se arată deosebit de entuziasmați de ideea de a împărți puterea cu dreapta, pe care o acuză de o derivă populistă sub influența lui Sebastian Kurz. Șefa SPÖ, Pamela Rendi-Wagner, s-a declarat însă pregătită să discute cu conservatorii.
O mare coaliție de centru după modelul celei care a guvernat Austria timp de 44 de ani nu ar fi deloc populară în rândul alegătorilor, care nu vor să mai audă de acest “cuplu bătrân”. “Sebastian Kurz și-ar dezamăgi alegătorii orice coaliție ar forma”, rezumă politologul Peter Filzmaier. Rămâne opțiunea unui guvern minoritar. Ținând cont de rezultate, această variantă “a devenit foarte tentantă”, apreciază analistul Johannes Huber.
“Bineînțeles, la un moment dat va exista o moțiune de cenzură împotriva lui Kyrz, și, până la urmă, noi alegeri. Însă nu va fi rapid. Într-un viitor previzibil, FPÖ este la terapie intensivă, iar social-democrații la abonați absenți”.
Comandant iranian: Distrugerea Israelului “nu mai este un vis, ci un obiectiv la îndemână”
Distrugerea Israelului “nu mai este un vis, ci un obiectiv la îndemână”, a declarat ieri generalul de divizie Hossein Salami, comandantul șef al Gardienilor Revoluției, armata de elită a regimului iranian. După 40 de ani de la “Revoluția Islamică, noi am reușit să atingem capacitatea de a distruge regimul sionist” și, “în a doua fază (a Revoluției), acest regim sinistru trebuie eliminat de pe hartă, iar acesta nu mai este un ideal sau un vis, ci un obiectiv la îndemână”, a declarat generalul Salami, citat de Sepahnews, site-ul oficial al Gardienilor Revoluției.
Înaltul responsabil militar iranian a făcut aceste declarații la Teheran în cadrul unei reuniuni bienale a comandanților Gardienilor Revoluției, în timp ce numeroși observatori se tem că escaladarea tensiunilor între Teheran, pe de o parte, și Washington și aliații săi, pe de alta, ar putea degenera într-o dramă susceptibilă să aprindă Orientul Mijlociu și Apropiat. Declarațiile generalului Salami cu privire la Israel au fost preluate de agențiile de presă Tasnim și Fars, aproape de ultraconservatori, pe prima pagina a site-urilor lor.
Agenția oficială iraniană Irna a preluat și ea declarațiile, dar le-a inserat într-o știre intitulată “Dușmanii suferă de o slăbire ireversibilă”. Irna a pus accentul pe afirmațiile generalului că, în pofida “ostilității” la adresa sa, Iranul nu încetează să câștige în putere și va sfârși prin a triumfa asupra adversarilor săi. Ostilitatea fățișă a Iranului față de Israel reprezintă o constantă a politicii iraniene de la Revoluția Islamică din 1979, Teheranul sprijinind deschis grupările armate palestiniene precum Hamas, Jihadul islamic sau Hezbollahul libanez, inamicul Israelului la frontiera sa de nord. În iunie 2018, ghidul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, a reafirmat “poziția” veche a Teheranului potrivit căreia Israelul este pentru Orientul Mijlociu “o tumoare cancerigenă malignă care trebuie eliminată și eradicată”.
Dacă unii generali iranieni afirmă cu regularitate că doresc distrugerea Israelului sau că Teheranul are capacitatea de a anihila orașul Tel Aviv, discursul oficial are grijă în general în ultimii ani să precizeze că statul israelian va înceta să mai existe (până în 2040, potrivit unei profeții a ayatollahului Khamenei) din cauza propriei “aroganțe”, și nu din cauza unui atac din partea Iranului, notează AFP.
Australia a devenit al doilea cel mai mare importator de arme
Australia a devenit al doilea cel mai mare importator de arme, după Arabia Saudită, relevă un studiu al Institutului Internațional de Cercetări pentru Pace (SIPRI). Plățile efectuate în 2018 pentru aeronave de luptă noi și un proiect de submarin evaluat la 50 de miliarde de dolari australieni (33 miliarde de dolari SUA) au contribuit probabil la urcarea Australiei în clasament de pe locul al patrulea în 2017 pe locul al doilea în 2018, potrivit postului ABC. Australia și-a majorat în ultimii ani importurile de echipamente militare, pe baza estimărilor de intensificare a amenințărilor pe plan regional.
Lista importatorilor de arme continuă să fie dominată de Arabia Saudită, iar China a urcat la rândul ei de pe poziția a șasea în 2017 pe a treia în 2018. India a coborât în schimb de pe locul al doilea pe al patrulea.
În același timp, demersurile guvernului conservator de la Canberra de a împinge Australia între primii 10 exportatori mondiali de arme până în 2027 au înregistrat un recul, țara coborând de pe locul al 18-lea în 2017 pe locul 25 anul trecut, în această privință. Piața globală a exporturilor de arme este dominată în continuare de Statele Unite ale Americii, Rusia, Franța și Germania, urmate de Spania, care a trecut de pe poziția a noua în 2017 pe poziția a cincea în 2018, mai menționează dpa.
MBS: Un război Arabia Saudită - Iran ar prăbuși economia mondială
Un război între Arabia Saudită și Iran ar provoca o “prăbușire totală a economiei mondiale”, a afirmat prințul moștenitor Mohammed bin Salman, într-un interviu televizat în Statele Unite, în care a cerut comunității internaționale să “descurajeze” Teheranul. “Dacă lumea nu acționează puternic, ferm, pentru a descuraja Iranul, vom asistat la o escaladare încă și mai gravă care va amenința interesele mondiale”, a afirmat acesta, la emisiunea “60 Minutes” a televiziunii CBS. “Aprovizionarea cu petrol va fi perturbată și cursurile vor sări la cotații inimaginabile, niciodată văzute în viața noastră”, a argumentat el. Potrivit acestuia, consecințele vor afecta întreaga planetă: “Regiunea reprezintă circa 30% din aprovizionarea cu energie, aproape 20% din traficul mondial de mărfuri, circa 4% din PIB-ul mondial. Imaginați-vă că aceste trei lucruri se opresc deodată”.
“Aceasta înseamnă o prăbușire totală a economiei mondiale, nu doar a Arabiei Saudite sau a țărilor din Orientul Mijlociu”, a continuat cel supranumit “MBS”. Prințul moștenitor a apreciat drept absurd atacul din 14 septembrie împotriva instalațiilor petroliere saudite, atribuit de Riad și de Washington Iranului. “Nu a existat un obiectiv strategic. Doar un nebun ar ataca 5% din aprovizionarea mondială. Singurul scop strategic este să dovedească că sunt stupizi și asta au făcut”, a acuzat prințul. Fiul regelui Salman a fost întrebat dacă a ordonat asasinarea ziaristului Jamal Khashoggi în Istanbul în octombrie 2018.
“Absolut nu. A fost o crimă oribilă. Dar îmi asum întreaga responsabilitate în calitate de lider al Arabiei Saudite, în special pentru că indivizii lucrau pentru guvernul saudit”, a răspuns el. “Când o crimă este comisă împotriva unui cetățean saudit de către responsabili care lucrează pentru guvernul saudit, în calitate de conducător trebuie să-mi asum responsabilitatea. A fost o greșeală”.
Cadavrul ziaristului, dispărut după ce a intrat în consulatul saudit din Istanbul, nu a fost găsit niciodată iar circustanțele uciderii sale nu au fost niciodată stabilite în mod clar.
Mohammed bin Salman a fost acuzat de un expert independent al ONU, care spune că a descoperit “dovezi credibile” privind implicarea sa, în timp ce CIA a apreciat drept probabil ca prințul moștenitor să fi ordonat asasinatul. Justiția saudită nu a considerat la fel dar a încarcerat peste 20 de persoane în ancheta privind această crimă, dintre care cinci riscă pedeapsa cu moartea.
Adolescentă, ucisă de telefonul mobil lăsat la încărcat peste noapte
O fată de 14 ani din Kazahstan a murit, după ce telefonul său mobil lăsat la încărcat peste noape a explodat pe pernă, informează DailyMail. Tânăra s-a culcat ascultând muzică în căști la telefon, iar a doua zi a fost găsit moartă. Telefonul mobil a fost lăsat în priză și se pare că s-a supraîncălzit peste noapte, explozând lângă capul fetei. Aceasta a suferit răni grave la cap, iar ambulanța chemată în zorii zilei de către familia sa nu a mai putut decât să constate decesul.
Medicii legiști au confirmat că bateria telefonului s-a supraîncălzit, iar aparatul a explodat înspre dimineață. Marca telefonului mobil nu a fost dezvăluită de poliție.
Justiția comută în închisoare cu suspendarea pedeapsa actorului Pavel Ustinov
Un tribunal de la Moscova a comutat ieri condamnarea la închisoare a unui actor, acuzat de “violențe” în timpul unei manifestații, într-o pedeapsă de un an de închisoare - cu suspendare. Pavel Ustinov, în vârstă de 23 de ani, a fost condamnat la jumătatea lui septembrie la trei ani și jumătate de închisoare - cu executare -, după ce a fost găsit vinovat de faptul că a opus rezistență arestării și a provocat rănirea unui polițist, în timpul unei manifestații a opoziției. Eliberat pe cauțiune la 20 septembrie, Pavel Ustinov neagă acuzațiile reținute împotriva sa și dă asigurări că s-a aflat din întâmplare la locul manifestației, una dintre adunările organizate în această vară de opoziția din capitală în semn de denunțare a respingerii mai multora dintre candidații săi în alegerile la Parlamentul Moscovei.
Această contestare din ultimele luni este fără precedent în Rusia, de la manifestațiile din 2011-2013 care denunțau presupuse fraude electorale. În alegerile regionale și locale de la 8 septembrie, Partidul Rusia Unită al președintelui Vladimir Putin a pierdut o treime din mandate la Moscova, dar și-a păstrat majoritatea.
O gaură neagră în sistemul nostru solar?
Există dovezi că o a noua planetă ar exista dincolo de orbita lui Neptun – oamenii de știință îi văd efectele gravitaționale asupra orbitelor unor planete pitice precum Pluto și ale altor obiecte cerești din Centura Kuiper. În 2017, NASA a spus că este aproape sigur că ar exista și ar fi probabil că este cam de 10 ori mai mare decât Pământul, dar orbita durează 20.000 de ani, este foarte, foarte departe și nimeni n-a văzut-o încă. Într-un nou articol, oameni de știință din SUA și Regatul Unit spun că adevăratul motiv este că ar fi o minusculă gaură neagră care există de la începutul timpului. „Există tot mai multe anomalii observate, conectate la orbitele Obiectelor TransNeptuniene (OTN)”, au scris autorii Jakub Scholtz și James Unwin. „Aceste observații au fost interpretate drept dovezi ale existenței unei noi planete în sistemul nostru solar, numită Planeta Nouă”. Dar ar putea fi și o gaură neagră primordială, afirmă ei. Găurile negre primordiale diferă de celelalte găuri negre prin faptul că nu sunt create în implozii de stele – ele au existat din prima secundă după Big Bang, create de perturbații în textura spațiu-timp, conform cercetărilor regretatului Stephen Hawking. Nimeni nu a descoperit vreuna, dar calculele lui dr. Hawking arată că pot fi mult mai mici decât cele normale. „Aceste găuri negre primordiale pot fi mult mai ușoare; de exemplu, cu masa cât Pământul sau chiar mult mai ușoare”, spune dr. Scholtz. Dacă Planeta Nouă este de fapt o gaură neagră, aceasta ar explica de ce nimeni nu a descoperit-o – nu numai pentru că ar putea fi de mărimea unei mingi de tenis, conform articolului, dar și pentru că metodele utilizate pentru găsirea planetelor sunt diferite de cele pentru descoperirea de găuri negre. „Dacă cercetările convenționale eșuează să găsească Planeta Nouă și dovezile privind anomaliile OTN continuă să apară, ipoteza Planeta Nouă – gaură neagră primordială va deveni o explicație convingătoare”, spun autorii.
Ministrul britanic de externe: Vom ieși din UE pe 31 octombrie, cu sau fără acord
Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană pe 31 octombrie, preferabil cu un acord, a declarat ieri ministrul de externe, Sajid Javid. “Sperăm că vom ieși cu un acord. Dacă nu putem încheia o înțelegere, cred că este important să plecăm orice ar fi și să ieșim fără un acord. Nu este varianta perfectă, dar este normal să plecăm pe 31 octombrie”, a spus înaltul oficial britanic pentru ITV.
Javid a refuzat în mod repetat să explice cum guvernul ar putea să realizeze Brexitul dacă nu are un acord, ținând cont că există o lege care îl obligă pe premier să amâne ieșirea din UE în acest fel. “Bineînțeles, legislația adoptată de parlament ar face situația mai dificilă, dar noi am spus clar că politica noastră este clar aceeași, vom pleca pe 31 octombrie”, a declarat Javid.
