Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Kremlinul neagă orice legătură cu lovitura de stat dejucată în Germania

Ziarul de Vrancea
6 dec 2022 807 vizualizări

Complotiștii ar fi luat legătura cu „reprezentanți ai Federației Ruse în Germania” și credeau în teoriile mișcării QAnon

Complotiștii arestați miercuri în Germania erau inspirați de teoriile conspiraționiste ale statului paralel susținute de QAnon și de Reichsbuerger, o organizație ce nu recunoaște legitimitatea Germaniei moderne, voiau să-l instaleze la putere pe un prinț din Casa Regală de Reuss și vedeau în Rusia o țară pe care să se bazeze în instaurarea noii lor ordini, spun procurorii. De altfel, liderul lor ar fi luat legătura cu reprezentanți ai Rusiei, dar Kremlinul neagă orice implicare, relatează Reuters și AFP.

În ultimii ani, autoritățile germane au clasificat violența de extremă dreapta drept principala amenințare la adresa ordinii publice, punând-o chiar înaintea riscului jihadist. În primăvară, fusese destructurat un alt grup de extremă dreapta, suspectat de planificarea unor atentate în țară și de răpirea ministrului sănătății, pe care îl învinovățeau pentru restricțiile anti-Covid.

Cei 25 de complotiști reținuți miercuri ar fi fost inspirați mișcarea germană cunoscută sub numele de „Reichsbürger” (cetățeni ai Reichului), care respinge ordinea statului actual, nu-i recunoaște instituțiile, nu se supune poliției. Adepții ei nu plătesc impozite și nu își reînnoiesc plăcuțele de înmatriculare ale vehiculelor. Dintre cei aproximativ 20.000 de activiști ai acestei ideologii din Germania, o parte s-au radicalizat, inclusiv negaționiști ai Holocaustului, și au luat în considerare recurgerea la acțiuni violente. În cazul grupului desființat miercuri, membrii făceau adesea referire și la teoriile mișcării QAnon, grup conspiraționist de extremă dreapta din Statele Unite, spun procurorii.

Ei erau ferm convinși că Germania este condusă în prezent de membri ai așa-numitului „stat parael” și că intervenția iminentă a „Alianței”, o societate secretă superioară din punct de vedere tehnic, formată din guverne, servicii de informații și militari din diferite țări, inclusiv din Federația Rusă și Statele Unite ale Americii, va „aduce eliberarea”, au explicat procurorii.

Planul rețelei pentru lovitura de stat

Complotiștii aveau de gând să-l instaleze la putere, după ce ar fi luat cu asalt Parlamentul și chiar ar fi comis asasinate politice, pe un membru al unei vechi familii regale germane, identificat de autorități doar cu inițialele, Heinrich XIII P.R., și căruia i se spunea Heinrich al XIII-lea. Un alt suspect, Ruediger v. P., era șeful brațului militar al mișcării complotiste.

Organizația era foarte bine structurată și ierarhizată, formată dintr-un „organism central” și o „ramură militară” responsabilă cu achiziționarea de echipamente, cu pregătirea armelor și cu recrutarea de adepți. De asemenea, mișcarea avea comitete pentru „justiție”, „afaceri externe” și „sănătate”.

Printre protagoniști se numără și foști militari. În octombrie, acești membri ai „brațului militar” ar fi cercetat cazărmile armatei germane pentru a vedea dacă au capacitatea de a găzdui propriile trupe după „lovitura de stat”.

În planul său de eliminare a ordinii democratice, această rețea era conștientă că vor exista și morți, „un pas intermediar considerat necesar” pentru a realiza „schimbarea sistemului”.

„Prințul” Heinrich a contactat reprezentanți ai Federației Ruse în Germania

În ceea ce-l privește pe „prințul” Heinrich - care provine din Casa Regală de Reuss, ce a domnit cândva asupra unor părți din estul Germaniei -, acesta ar fi a luat legătura cu „reprezentanți ai Federației Ruse în Germania”, țară pe care grupul o vedea ca fiind contactul său central pentru stabilirea noii ordini.

Nu există însă dovezi că reprezentanții Rusiei au reacționat pozitiv la această cerere. Ambasada Rusiei în Germania, citată de agenția de știri rusă RIA, a declarat că instituțiile diplomatice și consulare rusești din Germania nu mențin contacte cu reprezentanți ai grupurilor teroriste și ai altor grupuri ilegale.

Și Kremlinul a negat orice legătură cu arestările din Germania. „Aceasta este o problemă internă a Republicii Federale Germania, ei înșiși văd că nu se poate vorbi aici de nicio interferență din partea Rusiei”, a reacționat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Ministrul german de interne, Nancy Faeser, a declarat că guvernul va răspunde cu toată forța legii împotriva unor astfel de încercări de a răsturna ordinea constituțională a statului și a precizat că anchetele ulterioare vor dezvălui cât de departe au avansat planurile grupului pentru lovitura de stat.

Anchetatorii suspectează că aveau planuri concrete ca un mic grup de membri înarmați să ia cu asalt camera inferioară a Parlamentului din Berlin, Bundestag-ul.

În august 2020, reamintește Reuters, protestatarii au luat cu asalt treptele clădirii Reichstag-ului (camera superioară a Parlamentului), unii dintre ei având steaguri ale extremei dreapta, în timpul unor proteste în masă față de restricțiile din pandemie.

Mii de adepți Reichsbuerger ar fi fost gata să recurgă la violență

Agenția de informații interne a Germaniei spune că în jur de 21.000 de persoane fac parte din mișcarea Reichsbuerger (Cetățeni ai Reichului), iar aproximativ 5% dintre acestea sunt considerate ca fiind de extremă dreapta. Aproximativ 2.100 de membri Reichsbuerger sunt gata să recurgă la violență pentru a-și atinge obiectivele, potrivit raportului anual din 2021 al agenției.

Pe de altă parte, Casa Reuss se distanțase anterior de Heinrich, spunând că este un om confuz care îmbrățișează teorii ale conspirației, potrivit presei locale.

Într-un discurs din 2019 în care a denunțat structurile politice moderne, Heinrich Reuss declara că dinastia familiei sale poate fi urmărită până în anul 900 d.Hr. și că, în fostul principat Reuss, oamenii duceau „vieți fericite”, deoarece structurile administrative erau „directe și transparente”. „Dacă lucrurile nu mergeau bine, te duceai pur și simplu la prinț”, a spus el. „La cine ar trebui să te adresezi astăzi?”. Germania a fost un stat vasal, după de-al Doilea Război Mondial, guvernat de aliații occidentali, a mai spus el

Monarhia din Germania a fost abolită în urmă cu un secol. Când Constituția de la Weimar a intrat în vigoare, la 14 august 1919, privilegiile și titlurile legale ale nobilimii germane au fost abolite. Prin urmare, în mod oficial, nu există prinți și prințese în Germania, precizează Reuters.

Suspecții reținuți miercuri vor compărea în fața unui judecător de la Curtea Federală de Justiție, care va emite mandatele de arestare și va decide cu privire la arestarea lor preventivă.

***********

New York - 38 de femei îl acuză pe James Toback de comportament sexual inadecvat

Aproape 40 de femei au intentat un proces la New York împotriva scriitorului și regizorului James Toback, acuzându-l de abuz sexual, transmite The Associated Press.

Acțiunea, depusă la Curtea Supremă a statului Manhattan, vine după ce luna trecută statul New York a instituit un termen de un an pentru ca oamenii să poată intenta procese pentru acuzații de agresiune sexuală, chiar dacă acestea au avut loc cu zeci de ani în urmă, renunțând la prescrierea faptelor. 

Acuzațiile potrivit cărora Toback ar fi comis abuzuri sexuale cu ani în urmă au ieșit la iveală la sfârșitul anului 2017, fiind raportate pentru prima dată de Los Angeles Times, în timp ce mișcarea MeToo câștiga atenție. 

În 2018, procurorii din Los Angeles au declarat că termenele de prescripție au expirat în cinci cazuri pe care le-au analizat și au refuzat să formuleze acuzații penale împotriva lui Toback. 

Nu au fost disponibile informații despre avocați sau reprezentanți ai lui Toback, iar acesta a negat acuzațiile aduse împotriva sa. 

Cincisprezece dintre femei sunt menționate ca reclamante în procesul din New York, în timp ce alte 23 sunt enumerate ca Jane Does. Pe lângă Toback, Clubul Harvard din New York este, de asemenea, menționat ca pârât, unele dintre femei spunând că au fost abuzate acolo.

Scenaristul și regizorul James Toback, născut în noiembrie 1944, a fost nominalizat la premiile Oscar pentru „Bugsy” (1991), în care au jucat Warren Beatty și Annette Bening. El a mai regizat filme precum „Black and White” și „The Pick-Up Artist”. 

Cariera sa la Hollywood se întinde pe mai bine de 40 de ani. 

Vicepreședintele argentinian, găsit vinovat de o fraudă de 1 miliard de dolari, primește 6 ani de închisoare

Vicepreședintele Argentinei, Cristina Fernández, a fost declarată vinovată și condamnată, marți, la șase ani de închisoare și la interzicerea pe viață de a ocupa funcții publice pentru o fraudă prin care a deturnat 1 miliard de dolari prin proiecte de lucrări publice în timpul președinției sale, transmite The Associated Press.

Un complet de trei judecători a găsit-o vinovată de fraudă, dar a respins acuzația de conducere a unei organizații criminale, pentru care pedeapsa ar fi putut fi de 12 ani de închisoare. Este pentru prima dată când un vicepreședinte argentinian a fost condamnat pentru o infracțiune în timpul mandatului. 

Fernández a atacat verdictul, descriindu-se ca fiind victima unei „mafii judiciare”. Dar, de asemenea, ea a anunțat ulterior că nu va candida anul viitor la președinție, funcție pe care a deținut-o anterior în perioada 2007-2015. 

Sentința nu este definitivă, până când nu se va decide asupra apelurilor, un proces care ar putea dura ani de zile. Între timp, ea va rămâne imună la arest. 

Fernández, acuzată că a acordat în mod necorespunzător contracte de lucrări publice unui magnat al construcțiilor apropiat de familia sa, a negat orice acuzație.

Președintele Alberto Fernández, care nu este rudă cu vicepreședinta sa, a declarat pe Twitter că aceasta este nevinovată și că condamnarea sa este „rezultatul unui proces în care nu s-a avut grijă de formele minime ale unui proces corect”. 

Procurorii au declarat că Fernández a direcționat în mod fraudulos 51 de proiecte de lucrări publice către Lázaro Báez, un magnat al construcțiilor și aliat timpuriu al ei și al soțului ei, Nestor Kirchner, care a fost președinte în perioada 2003-2007 și a murit subit în 2010. 

Báez și membri ai administrației prezidențiale 2007-2015 a lui Fernández se numără printre cei o duzină de alți acuzați. De asemenea, juriul i-a condamnat pe Báez și pe secretarul pentru lucrări publice, José López, la șase ani de închisoare. Majoritatea celorlalți au primit pedepse mai mici. 

Procurorii Diego Luciani și Sergio Mola au declarat că firma lui Báez a fost creată pentru a deturna venituri prin proiecte licitate în mod necorespunzător, care au suferit depășiri de costuri și, în multe cazuri, nu au fost niciodată finalizate. Compania a dispărut după cei 12 ani de putere ai familiei Kirchner, au susținut aceștia. 

În Argentina, în astfel de cazuri, judecătorii obișnuiesc să pronunțe mai întâi verdictele și sentințele și să explice mai târziu cum au ajuns la decizia lor. Decizia completă a comisiei este așteptată în februarie. După aceea, verdictul poate fi atacat până la Curtea Supremă, un proces care ar putea dura ani de zile. 

Fernández a intrat pe canalul său de YouTube pentru a spune că nu va mai candida la alte funcții după ce mandatul său de vicepreședinte va expira la 10 decembrie 2023.

„Nu voi candida la nimic, nici pentru președinte, nici pentru senator. Numele meu nu va fi pe niciun buletin de vot. Termin pe 10 decembrie și mă duc acasă”, a spus ea. 

Politicienii și analiștii remarcaseră că, până la soluționarea apelului său, Fernández va fi liberă să candideze pentru orice funcție aleasă - de la un loc în Congres până la președinție - și să obțină imunitate prin faptul că va fi aleasă. 

În timpul procesului judiciar, vicepreședinta s-a autointitulat victimă a „războiului juridic” și a caracterizat Justiția ca fiind un pion al presei de opoziție și al politicianului conservator Mauricio Macri, care i-a succedat la președinție în perioada 2015-2019. 

Fernández rămâne liderul singular al facțiunii de stânga a mișcării peroniste. Sondajele arată că 62% dintre argentinieni vor să o demită și 38% o susțin indiferent de situație. 

Între timp, alte cazuri rămân în așteptare împotriva ei, inclusiv o acuzație de spălare de bani care îi implică și pe fiul și fiica ei.

Trump Organization a fost găsită vinovată de toate capetele de acuzare pentru fraudă fiscală penală

Un juriu din Manhattan a găsit două companii din cadrul Trump Organization vinovate de mai multe acuzații de fraudă fiscală penală și de falsificare a registrelor de afaceri, prin faptul că nu au raportat și nu au plătit impozitele pe compensațiile acordate directorilor de top, transmite CNN.

Trump Corp. și Trump Payroll Corp. au fost găsite vinovate pentru toate acuzațiile care li s-au adus. 

Donald Trump și familia sa nu au fost inculpați în acest caz, dar fostul președinte a fost menționat în mod repetat în timpul procesului de către procurori cu privire la legătura sa cu beneficiile acordate anumitor directori, inclusiv apartamentele finanțate de companie, închirieri de mașini și cheltuieli personale. 

Organizația Trump ar putea primi amenzi de maximum 1,61 milioane de dolari atunci când va fi condamnată la jumătatea lunii ianuarie.

Compania nu riscă să fie desființată, deoarece nu există niciun mecanism prevăzut de legislația din New York care să dizolve compania. Cu toate acestea, o condamnare pentru infracțiune ar putea avea un impact asupra capacității sale de a face afaceri sau de a obține împrumuturi sau contracte. 

Avocații Trump Org. au declarat că intenționează să facă apel. 

Verdictul de vinovăție survine în contextul în care Trump este cercetat de procurorii federali și de stat pentru modul în care a gestionat documentele clasificate, pentru efortul de a anula rezultatele alegerilor din 2020 și pentru acuratețea registrelor de afaceri și a declarațiilor financiare ale Organizației Trump.

De asemenea, el se confruntă cu un proces civil de 250 de milioane de dolari din partea procurorului general din New York, care îl acuză pe Donald Trump și pe copiii săi adulți că au fost implicați într-o fraudă care a durat zece ani.

Peste 150 de răniți, după ce două trenuri s-au tamponat în Spania

Cel puțin 155 de persoane au fost rănite după ce două trenuri s-au tamponat la periferia Barcelonei, informează BBC, care citează un bilanț al serviciilor de urgență.

Accidentul, care a avut loc în jurul orei locale 07:50 (08:50, ora României), a avut loc într-o gară din regiunea Catalonia, în nord-estul Spaniei.

Presa locală a relatat că trenurile de desplasau în aceeași direcție și s-au ciocnit în momentul în care unul dintre ele staționa.

Nu sunt clare deocamdată circumstanțele în care s-a produs accidentul, care a avut loc în gara Montcada i Reixac - Manresa, la aproximativ 12 km de centrul Barcelonei.

Serviciile de urgență au spus într-un mesaj pe Twitter că 150 de persoane sunt rănite ușor și alte cinci au răni ceva mai serioase. Trei persoane au fost transferate la spital.

Traficul feroviar a fost întrerupt pentru scurt timp pe mai multe linii din cauza accidentului, a precizat guvernul regional.

Descriind momentul coliziunii, o pasageră a declarat pentru publicația Ser Catalunya că a simțit „o lovitură extraordinară” și a spus că „oamenii țipau”.

Un alt pasager a declarat pentru RAC1, un post de radio local, că trenul era foarte aglomerat, iar vagonul în care se afla, care era ultimul, era plin ochi în momentul coliziunii.

Ministrul spaniol al Transporturilor, Raquel Sánchez, a declarat că monitorizează îndeaproape situația și le-a urat „însănătoșire grabnică” răniților.

„Răzbunarea nu va întârzia să apară”, amenință Moscova după ce trei baze militare din Rusia au fost atacate cu drone

În trei baze aeriene rusești au fost loc explozii începând de luni, iar Kremlinul spune că ar fi vorba despre atacuri ucrainene cu drone și promite să se răzbune, în timp ce Statele Unite reamintesc că nu sunt de acord ca Ucraina să atace ținte de pe teritoriul Rusiei, relatează „Le Figaro”.

„Represaliile nu vor întârzia să apară”, a amenințat Aleksandr Makogonov, purtătorul de cuvânt al Ambasadei Rusiei în Franța, la BFM TV.

Potrivit unui comunicat al Ministerului rus al Apărării, baza aeriană Diaghilevo din regiunea Riazan și baza aeriană Engels de lângă Saratov, situate la 500 și, respectiv, 750 de kilometri de granița cu Ucraina, au fost vizate luni de drone ucrainene. Marți dimineață, guvernatorul regiunii Kursk, care se află în apropiere de granița cu Ucraina, a făcut referire la un „atac cu drone în zona aerodromului” din acest oraș.

Armata ucraineană nu a revendicat deocamdată oficial niciunul dintre aceste atacuri. „Dacă lansați ceva în spațiul aerian al altor țări foarte des, mai devreme sau mai târziu aceste obiecte zburătoare necunoscute se vor întoarce la punctul de plecare”, a scris însă pe Twitter Mikhailo Podoliak, consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit lui Aleksandr Magokonov, „acest lucru arată că există puncte vulnerabile care trebuie să fie mai bine apărate”.

„Regimul de la Kiev este capabil să efectueze acest tip de lovitură. Trebuie să ne pregătim pentru a preveni astfel de lucruri”, a declarat el la BFM TV.

„Nu trebuie să credem că armata noastră va lăsa acest lucru fără răspuns. (...) Totul este în mâinile lui Zelenski. Dacă va continua să semene vânt, va culege întotdeauna furtună”, a adăugat purtătorul de cuvânt al misiunii diplomatice ruse din Franța.

După explozia podului de la Kerci, care leagă Crimeea ocupată de Rusia continentală, Vladimir Putin a lansat ca represalii o serie de raiduri cu rachete care au vizat infrastructura civilă și energetică a Ucrainei.

Ucraina a declarat întotdeauna în mod public că luptă exclusiv împotriva invadatorilor ruși, excluzând lovituri împotriva teritoriului rusesc, cu excepția teritoriilor anexate ilegal de Kremlin din 2014.

Antony Blinken: „SUA nu au ajutat Ucraina să lanseze lovituri în Rusia”

De asemenea, Statele Unite condiționează o parte din livrările de arme de utilizarea strictă a acestora pe teritoriul ucrainean, pentru a evita escaladarea. „Nu încurajăm și nu ajutăm Ucraina să lanseze lovituri în Rusia”, a declarat marți șeful diplomației americane, Antony Blinken.

„Nu i-am încurajat și nici nu le-am permis ucrainenilor să lovească în interiorul Rusiei”, a subliniat Antony Blinken.

Cu toate acestea, Moscova atribuie dronelor ucrainene atacurile asupra aeroporturilor militare, situate la câteva sute de kilometri de graniță.

Washingtonul s-a abținut să furnizeze forțelor ucrainene rachete ATACMS cu rază lungă de acțiune care ar putea lovi în interiorul Rusiei, de teamă că ar putea duce la o confruntare directă între forțele rusești și cele ale SUA și NATO.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.