MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Kievul: Coreea de Nord va trimite până la 30.000 de soldaţi pentru a consolida forţele Rusiei
Coreea de Nord este pregătită să tripleze numărul trupelor sale care luptă pentru Rusia de-a lungul liniilor frontului cu Ucraina, trimiţând încă 25.000 până la 30.000 de soldaţi pentru a ajuta Moscova, potrivit unei evaluări a serviciilor de informaţii din partea oficialilor ucraineni, scrie CNN.
Trupele ar putea ajunge în Rusia în următoarele luni, potrivit evaluării văzute de CNN, adăugându-se celor 11.000 trimise în noiembrie, care au ajutat la respingerea incursiunii Ucrainei în regiunea rusă Kursk. Aproximativ 4.000 dintre aceşti soldaţi nord-coreeni au fost ucişi sau răniţi în timpul desfăşurării, potrivit oficialilor occidentali, însă cooperarea dintre Phenianul şi Moscova a înflorit de atunci.
Un oficial al serviciilor secrete occidentale a confirmat estimarea, spunând că a văzut informaţii separate de evaluarea ucraineană care sugerează că până la 30.000 de noi soldaţi nord-coreeni ar putea fi trimişi în Rusia.
Evaluarea ucraineană văzută de CNN spune că Ministerul rus al Apărării este capabil să furnizeze „echipamentele, armele şi muniţiile necesare” în scopul „integrării ulterioare în unităţile de luptă ruse”. Documentul adaugă că „există o mare posibilitate” ca trupele nord-coreene să fie angajate în luptă în unele părţi ale Ucrainei ocupate de Rusia „pentru a întări contingentul rus, inclusiv în timpul operaţiunilor ofensive pe scară largă”.
Evaluarea, realizată de agenţia ucraineană de informaţii pentru apărare, afirmă, de asemenea, că există semne că avioanele militare ruseşti sunt recondiţionate pentru a transporta personal, reflectând întreprinderea vastă de a deplasa zeci de mii de trupe străine prin Siberia rusă, care împarte o graniţă cu Coreea de Nord în sud-vestul îndepărtat al acesteia. Posibilele pregătiri pentru noua desfăşurare, inclusiv sosirea unei nave legate de desfăşurările de anul trecut într-un port rusesc şi a unor avioane de marfă pe aeroportul Sunan din Coreea de Nord, au fost observate pe imagini din satelit obţinute de CNN.
Coreea de Nord a trimis iniţial 11.000 de soldaţi în Rusia în toamna anului 2024 în mare secret, preşedintele rus Vladimir Putin confirmând desfăşurarea doar la sfârşitul lunii aprilie.
În octombrie, soldaţii nord-coreeni au fost fotografiaţi în timp ce primeau echipamente pentru linia frontului la baza militară Sergeevka din Primorskyi Krai.
O lună mai târziu, o navă rusă din clasa Ropucha a acostat în portul Dunai de lângă Nakhodka, la 95 de kilometri (59 de mile) sud-vest, care ar putea transporta până la 400 de soldaţi, potrivit analiştilor.
Acelaşi tip de navă Ropucha de transport de trupe a acostat din nou pe 18 mai în acelaşi port Dunai, conform imaginilor din satelit furnizate CNN de Open Source Centre, o organizaţie non-profit cu sediul în Marea Britanie, specializată în informaţii din surse deschise legate de apărare şi securitate.
„Probleme grave cu rezerva de mobilizare”
Ministrul ucrainean al Apărării, Rustem Umerov, a declarat joi că Kievul suspectează că ar putea fi desfăşurate şi alte trupe nord-coreene, dar a adăugat că liderul acestei ţări, Kim Jong Un, riscă să îşi pună propriul guvern în pericol prin expunerea unui număr atât de mare de trupe de elită la rata ridicată a victimelor de pe linia frontului. „Utilizarea de către Rusia a trupelor de elită nord-coreene demonstrează nu numai o dependenţă tot mai mare de regimurile totalitare, ci şi probleme grave cu rezerva sa de mobilizare”, a declarat Umerov. „Împreună cu partenerii noştri, monitorizăm aceste ameninţări şi vom răspunde în consecinţă”.
Vineri, şeful militar al Ucrainei, Oleksandr Sirskii, a declarat că Rusia adună 110.000 de soldaţi în apropierea oraşului Pokrovsk, punct fierbinte al liniei frontului, în pregătirea unei posibile ofensive asupra centrului strategic al populaţiei.
Serghei Şoigu, un consilier de top al lui Putin, care a ocupat anterior funcţia de ministru al Apărării, a vizitat Phenianul în 17 iunie - o călătorie efectuată la ordinele lui Putin şi a doua sa vizită într-o perioadă de două săptămâni, a raportat agenţia de presă rusă de stat TASS. În timpul vizitei, Şoigu a anunţat că 1.000 de genişti nord-coreeni şi 5.000 de lucrători în construcţii militare vor fi trimişi în Rusia, pentru a curăţa minele şi a „reface infrastructura distrusă de ocupanţi” în regiunea Kursk, potrivit TASS.
Serviciile secrete ucrainene au furnizat cea mai completă înregistrare de până acum a celor 82 de atacuri cu rachete balistice nord-coreene KN-23 şi KN-24, dezvăluind că una dintre acestea a fost responsabilă în ianuarie 2024 de moartea a 11 civili în Pokrovsk, precum şi utilizarea lor intensă în luna februarie a acestui an.
Un rover NASA oferă un indiciu cu privire la absenţa vieţii pe Marte
Descoperirea făcută de un rover NASA, prezentată miercuri într-un studiu, sugerează că, deşi pe Marte puteau curge sporadic râuri, aceasta a fost condamnată să rămână un deşert. Se crede că Marte ar fi avut toate ingredientele necesare pentru apariţia vieţii, inclusiv cel mai esenţial: apa. Suprafaţa celei mai apropiate vecine a Pământului este marcată de urmele unor lacuri şi râuri străvechi.
Mai multe rovere, vehicule robotizate, caută acum urme de viaţă care ar fi putut exista acolo cu milioane de ani în urmă. La începutul acestui an, roverul Curiosity a descoperit o piesă lipsă din puzzle: roci bogate în minerale carbonacee. Acestea sunt de acelaşi tip cu calcarul găsit pe Pământ şi s-au format ca nişte bureţi din dioxidul de carbon capturat din atmosferă.
Un nou studiu, publicat în revista ştiinţifică Nature, a modelat cu exactitate modul în care aceste roci pot schimba înţelegerea noastră asupra trecutului planetei Marte. Ar fi înregistrat „scurte episoade de habitabilitate în anumite momente şi locuri”, a explicat primul autor al studiului, Edwin Kite, cercetător planetar la Universitatea din Chicago. Dar aceste „oaze” au fost mai degrabă excepţie de la regulă.
Pe Pământ, dioxidul de carbon din atmosferă încălzeşte planeta. Iar pe perioade lungi de timp, acesta este încorporat în rocile carbonice. Înainte ca erupţiile vulcanice să trimită gazul înapoi în atmosferă, creând un ciclu climatic care ajută la menţinerea ciclului apei.
Numai că Marte a avut o rată „scăzută” de eliberare a gazelor vulcanice, bogate în carbon, comparativ cu cea a Pământului, a explicat Edwin Kite. Rezultatul a fost un dezechilibru care a lăsat planeta mult mai rece şi mai puţin ospitalieră. Conform cercetătorilor, scurte perioade de apă lichidă pe Marte au fost urmate de 100 de milioane de ani de deşert, mult prea mult timp pentru ca ceva să supravieţuiască.
Cu toate acestea, cercetătorul nu exclude prezenţa unor buzunare de apă lichidă adânc sub suprafaţă.
Pentagon: Atacurile SUA întârzie programul nuclear al Iranului cu aproximativ doi ani
Programul nuclear iranian a fost întârziat cu aproximativ doi ani de atacurile americane decise de Donald Trump, potrivit evaluărilor serviciilor de informaţii americane, a declarat miercuri Pentagonul. "Am întârziat programul lor cu cel puţin doi ani, asta este ceea ce evaluează serviciile de informaţii ale Departamentului Apărării", a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell. "Noi credem că este probabil mai aproape de doi ani", a adăugat el.
De la bombardarea de către SUA a siturilor nucleare de la Fordo, Natanz şi Isfahan în urmă cu aproximativ zece zile, în sprijinul ofensivei israeliene, problema eficacităţii acestora a rămas incertă. Donald Trump repetă că programul nuclear al Teheranului a fost „anihilat” sau întârziat cu „câteva decenii”.
Secretarul său al Apărării, Pete Hegseth, s-a lăudat la sfârşitul lunii iunie cu o „acţiune militară decisivă” care „a creat condiţiile pentru încheierea războiului” dintre Israel şi Iran. Prin decimarea, anihilarea, distrugerea - alegeţi voi cuvântul - capacităţilor nucleare ale Iranului", a insistat el. Cu toate acestea, un prim raport ultrasecret al serviciilor secrete americane, publicat în presa americană săptămâna trecută, a stabilit că atacurile împotriva Iranului au penalizat programul nuclear al acestuia doar cu câteva luni, fără a-l distruge complet.
Refugiații ucraineni stimulează creșterea economiei poloneze
Departe de a reprezenta o povară pentru Polonia, prezența a circa 1,5 milioane de ucraineni, între care un milion de refugiați, în principal femei și copii, este foarte benefică pentru economia poloneză, care nu încetează să crească, potrivit unui raport dat publicității recent, relatează AFP.
Anul trecut, refugiații 'au avut un impact net de Â2,7% asupra PIB-ului țării', potrivit acestui document al firmei internaționale de consultanță Deloitte realizat împreună cu UNHCR, agenția ONU pentru refugiați.
Acest câștig ar fi 'pierdut' dacă refugiații ar trebui să plece, potrivit acestui raport.
În plus, refugiații 'cresc oferta de mână de lucru în calitate de muncitori și antreprenori, mărind în același timp cererea în calitate de consumatori', indică Deloitte, subliniind că 69% dintre refugiații ucraineni în Polonia muncesc.
Raportul infirmă declarațiile mișcărilor naționaliste și de extremă dreapta care îi acuză pe ucraineni că 'profită de Polonia'.
În timpul campaniei electorale, președintele naționalist ales Karol Nawrocki a utilizat sloganul 'Polonia pe primul loc. Polonezii pe primul loc', cerând ca beneficiile sociale să meargă 'la polonezi înaintea celorlalți', și ca aceștia 'să aibă prioritate' chiar și la cozile de la cabinetele medicale.
Liderul de extremă dreaptă Slawomir Mentzen i-a acuzat pe ucraineni că-i consideră pe polonezi 'fraieri'.
Potrivit unui raport al UNHCR, ucrainenii ocupă în principal posturi mai slab remunerate și nu au provocat creșterea șomajului în țară, stabil la circa 5%.
'Economia a beneficiat de o rezervă mai importantă de talente, permițând o specializare sporită și o creștere mai mare a productivității', potrivit acestui text.
Polonia 'a simplificat înregistrarea firmelor ucrainene, accesul la educație și locuri de muncă', subliniază Kateryna Glazkova, directoare a Uniunii Întreprinzătorilor Ucraineni (SUP).
Dintre microîntreprinderile din Polonia, aproape una din zece este creată de ucraineni, în principal în construcții și servicii, potrivit Institutului economic polonez.
'Datorită impozitelor și contribuțiilor la bugetul polonez, ucrainenii au restituit mai mult decât au primit ca ajutor', a subliniat Kateryna Glazkova.
Potrivit unui raport al băncii publice poloneze BGK, contribuțiile fiscale și cotizațiile pentru securitate socială ale migranților ucraineni au atins circa 15,1 miliarde de zloți (3,5 miliarde de euro).
După invadarea Ucrainei de către Rusia în februarie 2022, Polonia și-a deschis frontierele refugiaților ucraineni, acordându-le diverse avantaje. În prezent, majoritatea acestor ajutoare sunt suprimate. Muncitorii și studenții beneficiază însă de acces gratuit la sistemul de sănătate public și la sistemul de educație.
Cel puţin patru morţi în urma scufundării unui feribot în largul Bali
Cel puţin patru persoane au murit şi 38 sunt date dispărute după ce un feribot care transporta 65 de persoane s-a scufundat miercuri seara în drum spre insula indoneziană Bali, potrivit poliţiei locale.
Salvatorii, care au recuperat deja 23 de persoane din mare, încearcau să găsească alţi supravieţuitori joi dimineaţă, după ce feribotul s-a scufundat cu puţin înainte de miezul nopţii, în timp ce se îndrepta spre nordul insulei Bali, după ce plecase din Banyuwangi, pe coasta estică a insulei Java, informează AFP.
Preşedinţia indoneziană a dat vina pe vremea rea pentru accident, în timp ce autorităţile nu au spus dacă la bord se aflau străini.
Traversarea cu feribotul de la Java de Est la Bali durează aproximativ o oră şi este făcută în mod obişnuit de localnici.
Potrivit listei persoanelor aflate la bordul feribotului, 53 de pasageri şi 12 membri ai echipajului se aflau la bord.
Un posibil obiect interstelar traversează Sistemul Solar
Un obiect care pare să vină din afara Sistemului Solar a fost reperat gonind către Soare, caz în care, dacă provenienţa îi este confirmată, ar fi al treilea vizitator interstelar detectat vreodată de către omenire, anunţă miercuri Agenţia Spaţială Europeană (ESA), cu sediul la Paris.
Denumit A11pl3Z, el nu prezintă niciun risc de coliziune cu Terra, a declarat AFP însărcinatul cu apărarea planetară al ESA Richard Moissl. ”El va zbura profund în Sistemul Solar, trecând imediat pe lângă orbita lui Marte”, anunţă el.
Astronomii sunt în continuare pe cale să-şi precizeze calculele, însă viteza sa pare să depăşească 60 de kilometri pe secundă - adică peste 200.000 de kilometri pe oră. Asta înseamnă că nu este legat de orbita Soarelui, spre deosebire de comete şi asteroizi care provin toţi din interiorul Sistemului Solar.
Mărimea obiectului este estimată în prezent la un diametru de 10-20 de kilometri. Însă ar putea să fie mai mic, dacă este alcătuit din gheaţă, care reflectă lumina mai puternic. ”El va străluci tot mai puternic pe măsură ce se apropie de Soare, până la sfârşitul lui octombrie, şi va fi şi mai observabil (cu telescopul) până anul viitor”, a declarat Moissl.
În cazul în care natura sa este confirmată în mod oficial, va fi cel de-al treilea obiect observat vreodată care provine din spaţiul interstelar. Primul - Oumuamua - a fost detectat în 2017. El era atât de straniu, încât un om deştiinţă renumit a sfârşit prin a se convinge că era vorba despre o navă extraterestră. Teoria acestuia a fost între timp dezminţită prin cercetări suplimentare.
Al doilea bolid interstelar - 2I/Borisov - a fost detectat în 2019.
Evacuări în masă pe insula Creta, în timp ce pompierii greci luptă cu un puternic incendiu de pădure
Un incendiu de pădure de proporţii continuă să ardă în estul insulei Creta, după ce a izbucnit miercuri după-amiază într-o zonă împădurită şi accidentată din apropierea localităţii Ierapetra, fiind intensificat de vântul puternic. Autorităţile au procedat la evacuarea locuitorilor din mai multe aşezări din apropiere.
Flăcările s-au răspândit rapid spre sud, ameninţând locuinţe, unităţi de cazare pentru turişti şi infrastructuri esenţiale, inclusiv o staţie de alimentare cu combustibil. Potrivit serviciilor de urgenţă, frontul de foc se întinde acum pe cel puţin 6 km, ceea ce face ca operaţiunile de stingere să devină tot mai dificile. Fumul dens a acoperit o zonă extinsă, reducând vizibilitatea la aproape zero în unele locuri. Fumul s-a întins până la plaja Makry Gialos, la 10 km de Achlia, în Lasithi, unde pompierii se luptau cu flăcările.
Drumul principal din apropierea aşezării Agia Fotia a fost închis de poliţie, care a îndemnat locuitorii şi vizitatorii să evite toate deplasările neesenţiale din cauza calităţii periculoase a aerului, a căldurii extreme şi a căderii de cenuşă. În Agia Fotia, case şi proprietăţi închiriate au fost distruse, iar zona se confruntă cu o pană de curent, potrivit relatărilor locale. Cel puţin patru persoane în vârstă au fost transportate la spital cu probleme respiratorii cauzate de inhalarea fumului.
Autorităţile au ordonat, de asemenea, evacuarea în masă a hotelurilor, camerelor de închiriat şi locuinţelor din Ferma, pe măsură ce flăcările se apropie de zonă. Operaţiunea este în curs de desfăşurare, cu sprijinul pompierilor, poliţiei şi voluntarilor locali.
La începutul acestei săptămâni, în Turcia, peste 50.000 de persoane au fost evacuate din cauza incendiilor din provincia vestică Izmir.
Şase persoane acuzate de vrăjitorie în Burundi, ucise prin linşare sau arse de vii
Şase persoane acuzate de vrăjitorie de către comunitatea lor au fost arse de vii luni, lapidate sau bătute de către o miliţie locală, în provincia burundeză Bujumbura, declară miercuri un oficial local AFP.
Această sursă şi martori au acuzat Imbonerakure - numele membrilor unei puternice mişcări de tineret din partidul aflat la putere, catalogată drept o miliţie de către ONU şi organizaţii de apărarea drepturilor omului. ”Luni, la sfârşitul după-amiezii, un grup de tineri Imbonerakure a intrat în (gospodării ale) aproximativ zece persoane acuzate de vrăjitorie. Ele s-au aruncat apoi asupra lor”, a declarat AFP, sub protecţia anonimatului, un reprezentant administrativ al dealului Gasarara. ”Şase persoane au fost ucise, două arse de vii. Celelalte au fost ucise cu lovituri de bâtă sau lapidate cu pietre mari care le-au fost aruncate în cap. A fost oribil, o barbarie fără nume”, a adăugat această sursă.
Mai multe înregistrări video ale acestor atacuri, pe care AFP scrie că nu le-a verificat, circulau pe reţele de socializare şi au fost autentificate la AFP de către doi martori, care i-au identificat în mod oficial pe unii Imbonerakure.
Mai multe organizaţii de apărarea drepturilor omului, inclusiv Human Rights Watch (HRW), au acuzat în trecut Imbonerakure de uciderea şi torturarea a zeci de persoane, în regimul fostului preşedinte, Pierre Nkurunziza.
Acest incident a fost confirmat marţi presei de către guvernatorul provinciei Bujumbura, Désiré Nsengiyumva, care a justificat intervenţia tardivă a poliţie prin ”izolarea” dealului Gasarara, o zonă ”foarte greu accesibilă”.
În Burundi, o ţară foarte majoritar creştină, dar în care sunt foarte ancorate credinţele tradiţionale, asemenea drame sunt frecvente. Burundezii atribuie morţile inexplicate unor vrăjitorii.
Un participant la asaltul asupra Capitoliului care a vrut să se răzbune pe poliţie, condamnat la închisoare pe viaţă
Un participant la asaltul asupra Capitoliului din 6 ianuarie 2021 a fost condamnat miercuri la închisoare pe viaţă pentru că a plănuit să-i ucidă pe poliţiştii care l-au anchetat, relatează AFP.
Eward Kelley, în vârstă de 36 de ani, a fost găsit vinovat în noiembrie de un juriu din statul Tennessee pentru trei capete de acuzare, printre care planificarea uciderii unor angajaţi federali. Potrivit actului de acuzare, el a întocmit o „listă neagră” cu agenţi ai FBI, ai poliţiei federale şi cu alte persoane implicate în ancheta referitoare la acţiunile sale din 6 ianuarie 2021.
Edward Kelley este unul dintre cei peste 1.500 de atacatori de la Capitol Hill cărora Donald Trump le-a acordat graţierea prezidenţială pe 20 ianuarie, în prima zi a noului său mandat, într-o profanare fără precedent a sanctuarului democraţiei americane. Avocaţii lui Edward Kelley au încercat fără succes să argumenteze că graţierea acoperă şi acuzaţiile formulate împotriva sa în acest caz. Dar procurorii au subliniat că acest proiect penal data din decembrie 2022, la aproape doi ani după asaltul asupra Capitoliului, precum şi lipsa sa de remuşcări.
