MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Kamala Harris versus Donald Trump? Ce spun sondajele
Miliardarul american rămâne favorit, dar, după retragerea lui Joe Biden, pare că „meciul se joacă”
O serie de sondaje de opinie au măsurat recent şansele mai multor potenţiali candidaţi democraţi, inclusiv ale vicepreşedintei Kamala Harris, care este susţinută de preşedintele democrat, într-o cursă împotriva fostului preşedinte republican Donald Trump la alegerile din 5 noiembrie. Însă anunţul retragerii lui Joe Biden din cursa pentru Casa Albă ar putea modifica rezultatele sondajelor de opinie anterioare, scrie Le Figaro.
Cu toate acestea, cursa va fi foarte strânsă, după cum au arătat majoritatea sondajelor publicate în presa americană în ultimele săptămâni. După dezbaterea eşuată a lui Joe Biden cu Donald Trump, numeroase sondaje de opinie au măsurat şansele mai multor alţi potenţiali candidaţi democraţi, inclusiv ale vicepreşedintelui Kamala Harris, care este susţinută de preşedintele democrat.
Potrivit ABC News, Donald Trump o devansează net pe Kamala Harris, cu 46% faţă de 42% din intenţiile de vot, într-o medie a 37 de sondaje realizate. Totuşi, diferenţa se reduce pe baza ultimelor măsurători efectuate după dezbaterea lui Joe Biden cu Trump, care a precipitat parţial decizia acestuia de a se retrage. După cum relatează The Washington Post, pe baza mediei a 11 sondaje post-dezbatere, Trump o conduce pe Harris cu 1,5 puncte procentuale, faţă de 1,9 puncte procentuale în cazul lui Biden. Dacă este luat în considerare un al treilea candidat, cum ar fi independentul Robert Francis Kennedy Jr, diferenţa este şi mai mică, dar îl avantajează totuşi pe fostul preşedinte republican, întrucât acesta câştigă cu un punct - 48% faţă de 47% pentru actualul vicepreşedinte.
The New York Times notează că Kamala Harris ar putea obţine rezultate mai bune decât Joe Biden în unele state oscilante. În Virginia, vicepreşedinta ar mări diferenţa faţă de avantajul deja deţinut de Biden în sondajele de opinie. Harris ar putea obţine rezultate mai bune în rândul tinerilor alegători, al alegătorilor de culoare şi al femeilor. "Încă din aprilie, sondajele sugerau că Kamala Harris era mult în urma lui Joe Biden, dar ea a câştigat teren în sondajele recente", notează cotidianul american.
În iulie, un sondaj Ipsos arăta că 70% dintre alegătorii simpatizanţi ai Partidului Democrat ar fi "mulţumiţi" dacă Joe Biden s-ar retrage în favoarea vicepreşedintelui său. În acelaşi sondaj, dacă ar avea de ales, 29% dintre aceştia ar alege-o pe Kamala Harris drept candidat, faţă de 7% pentru guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, şi 4% pentru Michelle Obama. Cu toate acestea, o mare parte dintre respondenţi au fost indecişi: 15% au declarat că sunt nehotărâţi şi 31% nu au răspuns la întrebare. Un alt sondaj Yougov pentru The Economist a arătat că 73% dintre susţinătorii democraţilor o preferă pe Kamala Harris pentru nominalizare. Ea este urmată de fostul militar şi secretar al transporturilor Pete Buttigieg cu 56% şi de Bernie Sanders cu 52%. Acesta din urmă, pe de altă parte, a atras cea mai mare dezaprobare.
Prin urmare, consensul rămâne fragil în jurul actualului vicepreşedinte. Cu toate acestea, recenta tentativă de asasinat asupra lui Donald Trump şi retragerea bruscă a lui Joe Biden, în ciuda aparentei încăpăţânări a echipei sale din ultimele săptămâni, ar putea schimba în mare măsură rezultatele sondajelor de opinie, care surprind opinia publică la un moment dat.
Comitetul Naţional Democrat se reuneşte miercuri pentru a stabili procedura de selecţie a unui nou candidat, în timp ce mai multe personalităţi ale partidului şi-au acordat deja sprijinul pentru Kamala Harris.
Preşedinţii Partidului Democrat din toate statele americane o susţin pe Kamala Harris
Preşedinţii Partidului Democrat din toate statele americane şi-au exprimat susţinerea faţă de vicepreşedinta SUA Kamala Harris pentru a fi noul candidat al partidului în alegerile prezidenţiale din 5 noiembrie.
Liderii la nivel de state ai Partidului Democrat au organizat o teleconferinţă după ce Joe Biden a anunţat că se retrage din funcţia de candidat al partidului. "În urma anunţului preşedintelui Biden, membrii noştri s-au reunit imediat pentru a se uni în spatele candidatului care are un istoric de victorii în alegeri dificile şi care este un lider dovedit în problemele care contează pentru americani: drepturile reproductive, prevenirea violenţei armate, protecţia climei, reforma justiţiei şi reconstrucţia economiei", a declarat Ken Martin, preşedintele Asociaţiei Comitetelor Democrate de Stat. "Acea persoană este vicepreşedintele nostru în exerciţiu Kamala Harris", a adăugat el.
Mulţi democraţi au sprijinit-o rapid pe Harris să candideze la alegerile prezidenţiale din noiembrie împotriva lui Trump, dar unii membri puternici ai partidului, inclusiv fostul preşedinte al Camerei Reprezentanţilor, Nancy Pelosi, şi fostul preşedinte Barack Obama au rămas tăcuţi în această privinţă. Analiştii spun însă că cei doi influenţi democraţi nu ar arăta astfel că nu o sprijină pe Kamala Harris, ci vor să fie imparţiali şi să nu influenţeze votul din partid.
Kamala Harris nu are dreptul automat la delegaţii lui Biden, în calitate de vicepreşedinte al acestuia, însă susţinerea acestuia şi sprijinul explicit al multor figuri proeminente din partid înseamnă că există o şansă foarte mare ca ea să candideze fără opoziţie sau să fie o mare favorită chiar dacă cineva i se opune.
În favoarea ei este îngrijorarea establishmentului democrat cu privire la o afişare haotică în faţa publicului într-o luptă deschisă la Convenţie - alături de îngrijorarea că alegătorii de culoare şi femeile s-ar putea îndepărta de partid dacă lui Harris i s-ar refuza nominalizarea pe care unii consideră că a câştigat-o deja.
Duminică, o potenţială contracandidată, Gretchen Whitmer, guvernatoarea statului Michigan, a declarat rapid că nu va candida, iar un alt guvernator popular, Gavin Newsom din California, a declarat în repetate rânduri că nu va candida împotriva lui Harris. Ambii au sprijinit-o duminică seară, împreună cu peste 100 de alţi democraţi aleşi.
Efectul „Harris” pe bursele americane
Bursele internaţionale se confruntă cu efectul „Harris”, iar piaţa de capital reacţionează la retragerea lui Biden din cursa prezidenţială. Efectul „Harris” a determinat o creştere a indicilor bursieri americani la începutul săptămânii, după o scădere bruscă la sfârşitul săptămânii trecute, Bitcoin a scăzut cu peste 150 de dolari de la deschiderea târzie de duminică, iar dolarul american este în general mai slab, relevă o analiză a XTB, companie de tranzacţionare pe bursele internaţionale. Aceasta arată că 2024 va rămâne în istorie ca anul dramelor politice, ultimul episod din această „sagă” fiind retragerea lui Joe Biden din cursa pentru preşedinţia SUA, aspect care a început deja să producă efecte în piaţă.
Chiar şi în aceste condiţii, este prea devreme pentru a spune dacă „efectul Harris” va provoca o revenire a acţiunilor americane după scăderile puternice de săptămâna trecută, înregistrate în urma blocajului informatic mondial.
Democraţii au vegheat asupra unei creşteri economice puternice în SUA şi asupra unor niveluri record pentru acţiunile americane, în special pentru giganţii tehnologici. Cu toate acestea, politicile lui Joe Biden au crescut şi deficitul, ceea ce ar putea afecta, în cele din urmă, perspectivele economice ale ţării. În numai 24 de ore, piaţa a trebuit să treacă de la o victorie clară pentru Trump şi pentru republicani, la o cursă electorală mai „nuanţată”, mai ales pentru că Harris pare să atragă votul independenţilor către democraţi.
Harris ar putea reduce cererea pentru acţiunile companiilor petroliere. Dacă Harris va fi confirmată drept candidata oficială a democraţilor, atunci istoricul său de vot ca vicepreşedinte şi senator al Californiei ar putea fi analizat în detaliu, spun analiştii. ”În egală măsură, va merita să urmărim acţiunile companiilor petroliere americane, deoarece Kamala Harris a fost considerată dură în ceea ce priveşte industria petrolului, fiind împotriva exploatării de şisturi şi fracturării hidraulice”, adaugă ei. Astfel, creşterea rapidă a popularităţii sale în doar 24 de ore ar putea avea un impact asupra sectorului energetic din SUA la începutul acestei săptămâni, punctează analiştii XTB.
CTP: „Cale de mijloc între cele două Americi nu mai există”
Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu crede că America se află în fața celei mai mari provocări din istoria ei, după retragerea din cursa prezidențială a lui Joe Biden. „Doamna Kamala Harris, vicepreședintele ales, este o femeie de origine asiatică, după mama indiancă, tatăl este negru din Jamaica, iar ea este femeie și căsătorită cu un evreu. Iată ce mix rasial și cultural reprezintă. Aș spune, vă rog să vă țineți respirația, că doamna Kamala Harris este un fel de Laura Codruța Kovesi a Americii” – spuneam în noiembrie 2020, la Digi 24, despre fostul procuror general al Californiei, acum candidatul democrat cu cele mai mari șanse de a intra în luptă cu D. Trump”, scrie CTP pe Facebook.
Jurnalistul crede că „provocarea adresată Americii este cea mai mare din istoria ei. Barack Obama e fiul unui negru. Hillary Clinton e femeie. Kamala Harris este ambele și, în plus, înseamnă și Asia și evreii. Biden a fost un președinte bazat pe valorile democrației, pe care le-a servit exemplar, dar, ca și Trump, e alb, anglo-saxon și bărbat, șocul a fost atenuat. Acum, practic, nu mai există plasă de siguranță pentru alegătorul american”.
Descrierea folosită de CTP la adresa lui Donald Trump e categorică: „de-o parte un misogin curvar, antiimigranți, antiavort, antijustiție, antidemocrație, proviolență și prominciună, infractor judecat și condamnat, dar aflat sub protecția unui Dumnezeu de campanie; de cealaltă, o fiică de imigranți, victimă în copilărie a segregației rasiale, un om al legii, o militantă împotriva pedepsei cu moartea și pentru drepturile minorităților defavorizate”. Concluzia lui CTP e și ea clară: „Butonul de contrast e la maximum, cale de mijloc între cele două Americi nu mai există”.
Studiu: Blocarea acţiunii unei singure proteine ar putea prelungi viaţa umană
Prin blocarea unei singure proteine oameni de ştiinţă susţin că au reuşit să extindă speranţa medie de viaţă la şoareci cu aproximativ 25%, reuşită care ridică întrebarea dacă un astfel de procedeu ar avea efecte similare şi în cazul oamenilor, iar până în prezent există indicii promiţătoare că aşa s-ar putea să fie, conform unui studiu publicat săptămâna trecută în Nature.
Într-un nou studiu, oameni de ştiinţă au injectat şoareci între două vârste cu un anticorp care blochează acţiunea proteinei interleukin-11, care produce inflamaţie în organism şi care este legată de procesul de îmbătrânire în celulele umane.
La începutul experimentului, aceşti şoareci aveau vârsta de aproximativ 17 luni - echivalentul a 55 de ani în cazul oamenilor. Şoarecii au primit injecţii la fiecare trei săptămâni, până la moartea lor, în timp ce un grup martor de şoareci nu a primit injecţiile. Şoarecii trataţi pentru blocarea acestei proteine au trăit cu aproximativ 25% mai mult decât cei din grupul martor, conform oamenilor de ştiinţă care au participat la experiment. Şoarecii care au primit injecţiile au avut şi o stare mai bună a sănătăţii pe măsură ce îmbătrâneau. Spre exemplu, aceştia erau mai supli şi mai puternici decât şoarecii netrataţi şi aveau funcţii hepatice mai bune şi un metabolism mai robust. În plus, doar 16% dintre şoarecii trataţi s-au îmbolnăvit de cancer, prin comparaţie cu 61% dintre rozătoarele care nu au primit injecţiile cu anticorpi.
Aceste rezultate sugerează că ţintirea proteinei IL-11 poate reprezenta o abordare promiţătoare pentru a combate efectele negative asupra sănătăţii pe care le are îmbătrânirea, conform echipei care a realizat studiul.
Aceste rezultate sunt "foarte impresionante", susţine Joao Pedro de Magalhaes, profesor de biogerontologie moleculară la Universitatea din Birmingham, care nu a participat la studiu. "Dacă rolul sistemului imunitar în îmbătrânire şi potenţiala ţintă pentru încetinirea îmbătrânirii sunt bine stabilite, IL-11 este un jucător nou şi important pentru a înţelege impactul sistemului imunitar şi al inflamaţiei asupra îmbătrânirii", a mai susţinut Magalhaes.
În pofida rezultatelor încurajatoare, obţinute pe şoareci, este nevoie de mai multe studii pentru a determina dacă acest tip de intervenţie ar putea avea efecte pozitive şi asupra oamenilor. Oamenii de ştiinţă trebuie să determine mecanismul prin care blocarea acţiunii proteinei IL-11 duce la creşterea speranţei de viaţă pe şoareci.
Cercetătorii care au realizat acest studiu speră să ajungă cu el în faza de teste clinice pe subiecţi umani, conform lui Anissa Widjaja, coordonatoarea cercetării, profesor asistent la Şcoala Medicală Duke-NUS din Singapore.
Unele tratamente care vizează IL-11 se află deja în stadiul de testare; acestea sunt testate pentru boli legate de vârstă, aşa cum este fibroza pulmonară. Studii anterioare au arătat că IL-11 poate induce fibroză şi în consecinţă se crede că prin blocarea acestei proteine boala poate fi prevenită.
Alţi oameni de ştiinţă îndeamnă însă la prudenţă, avertizând că inflamaţia este o componentă "importantă şi necesară" a sistemului imunitar. Jason Kim, profesor de medicină moleculară la Şcoala de Medicină a Universităţii din Massachusetts, care nu a participat la acest studiu, a avertizat că blocarea proteinei IL-11 printr-un medicament poate avea efecte secundare puternice, care să depăşească efectele pozitive asupra îmbătrânirii. Spre exemplu, tratamentele împotriva IL-11 i-ar putea face pe oameni mai vulnerabili în faţa altor boli şi infecţii. Acest potenţial efect secundar nu este uşor de observat pe şoarecii de laborator, care sunt ţinuţi în medii controlate, în care nu circulă agenţi patogeni.
Un cântăreţ brazilian a murit electrocutat pe scenă
Ayres Sasaki, un muzician brazilian în vârstă de 35 de ani, a fost electrocutat în 13 iulie, în timp ce cânta la un hotel din staţiunea balneară Salinopolis din statul brazilian Pará. Potrivit presei braziliene, muzicianul a fost electrocutat după ce a fost îmbrăţişat de o persoană udă.
O anchetă a fost deschisă de secţia locală de poliţie, care a solicitat efectuarea de teste medico-legale şi va audia martori, scrie ziarul brazilian O Globo. Potrivit Diaro do Para, Ayres Sasaki a fost electrocutat în timp ce cânta la chitară şi nu a mai putut fi resuscitat. Mătuşa cântăreţului, Rita Matos, citată de presa braziliană, a explicat: „Luăm legătura cu persoanele care au fost cu el în acel moment pentru a afla cum s-a întâmplat. Vom compila toate informaţiile într-un comunicat de presă”.
La începutul acestei săptămâni, soţia sa, Mariana Sasaki, a vorbit pentru prima dată despre cele întâmplate, scrie presa din Belem, de unde era originar cântăreţul. Ea le-a mulţumit fanilor pentru sprijin şi i-a invitat să se roage. Ayres şi Mariana se căsătoriseră cu doar câteva luni înainte. Format ca arhitect şi urbanist, Ayres Sasaki era pasionat de muzică. El a concertat cu trupa sa rock în statul Para. Ei au cântat în deschidere pentru grupul rock CPM 22 în Belem în 2021. Ayres Sasaki a participat şi la un reality show numit „A Voz da Noite” (Vocea nopţii) difuzat pe un canal local. Emisiunea i-a adus un omagiu pe Instagram.
Un artist a înlocuit o monedă de la British Museum cu una falsă
Un artist conceptual brazilian a înlocuit o monedă istorică britanică cu un fals în timp ce se afla în British Museum, pentru a scoate în evidenţă numărul mare de obiecte de provenienţă străină pe care le deţine această instituţie din Londra, informează Reuters. Ile Sartuzi a spus că ideea i-a venit atunci când a văzut un voluntar al muzeului oferind vizitatorilor posibilitatea de a atinge anumite monede. I-a cerut voluntarului o monedă din argint din perioada Războiului Civil Englez întrucât ''este unul din puţinele lucruri britanice din British Museum'', după care a creat o diversiune şi a înlocuit moneda cu una falsă.
Ile Sartuzi a declarat pentru Reuters că a lăsat moneda originală în cutia pentru donaţii a muzeului pe când se îndrepta spre ieşire. Artistul şi-a înregistrat demersul într-un videoclip pentru lucrarea sa de master la Goldsmiths, University of London, iar acţiunea a fost relatată pentru prima dată de The Art Newspaper.
British Museum a anunţat că va informa Poliţia în legătură cu acest incident, care a avut loc în iunie. „Este o acţiune dezamăgitoare şi derivativă, care a abuzat de un serviciu desfăşurat de voluntari şi al cărui scop era de a oferi vizitatorilor şansa de a putea atinge piese reale şi de a interacţiona cu istoria”, a declarat un purtător de cuvânt al muzeului.
British Museum a concediat un angajat anul trecut şi a dispus o evaluare a procedurilor de securitate după ce a descoperit că sute de obiecte au fost furate sau lipsesc din colecţiile sale.
Creștinii au fost cea mai persecutată minoritate din Turcia în 2023
Fenomenul persecuției creștinilor a luat amploare din anul 2020, conform unui raport al Inițiativei „Freedom of Belief” (Libertatea de Credință), citat de AsiaNews. Raportul documentează zeci de crime motivate de ură, îndreptate împotriva mai multor minorități.
Minoritatea creștină este cel mai persecutat grup religios din Turcia, de mai bine de 3 ani. După creștini urmează evreii, aleviții (mișcare religioasă islamică), yazidiții (o religie care îmbină elemente din islam, creștinism și vechile religii persane) și ateii, arată un raport al Inițiativei „Freedom of Belief” (Libertatea de Credință), o organizație non-guvernamentală care are rolul de a proteja dreptul la libertatea religioasă în Turcia.
Cel puțin 47 de crime sau incidente sunt prezentate în raportul al cărui scop este acela de a cere un cadru legal care să pedepsească aceste infracțiuni. Episoadele documentate sugerează că victimele nu se bucură de aceleași drepturi ca restul populației, iar autoritățile nu iau măsuri pentru a opri acest fenomen.
Creștinii au fost victimele a 22 de atacuri în 2023, evreii urmează cu 14, aleviții șapte, musulmanii patru, yazidiți două și ateii unul. Violența împotriva evreilor a crescut, comparativ cu anii precedenți, de la conflictul Israelului cu Fâșia Gaza.
Aproximativ 26 de cazuri au implicat amenințări, 11 agresiuni violente, nouă cazuri documentate de atacuri asupra lăcașelor de cult sau cimitire, cel puțin șapte cazuri de vandalizare a proprietății, trei atacuri verbale și un episod de hărțuire sexuală. Principalele locuri unde se petrec atacuri asupra acestor minorități sunt cimitirele, lăcașele de cult, locuințele și școlile religioase.
Raportul notează că, în general, crimele motivate de ură sunt subraportate și subînregistrate, cifrele oficiale reprezentând doar o fracțiune din incidentele reale.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
