MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Grupul Bilderberg s-a reunit, dar nimeni nu ştie ce s-a discutat
De ce a lipsit miliardarul care discută în secret despre Anticrist?
Cea de-a 72-a reuniune a grupului Bilderberg, conferinţa politică secretă a elitei care face de mult timp obiectul unor teorii ale conspiraţiei nesfârşite, a avut loc în weekend la Washington DC.
Un cordon de securitate a fost instalat în jurul opulentului hotel Salamander pentru summitul celebru pentru închiderea sa faţă de mass-media. Ca întotdeauna, a fost plin de prim-miniştri, lideri militari, miliardari din domeniul tehnologiei şi şefii unor companii gigantice de investiţii, relatează The Guardian. Bilderberg, care încă din anii 1950 a fost motorul intelectual al NATO, a avut loc anul acesta într-un moment de criză şi incertitudine imensă pentru alianţă. În ultimele săptămâni, cu Donald Trump ameninţând la fiecare pas că se va retrage din NATO, un „tigru de hârtie”, „relaţia transatlantică de apărare-industrială” (aşa cum este numită pe ordinea de zi) a ajuns la un punct de ruptură tensionat.
Şeful NATO Mark Rutte, participant obişnuit la Bilderberg, a sosit la conferinţă proaspăt după o conversaţie „foarte sinceră” la Casa Albă. Dar, departe de fanfaronada lui Trump şi de toată retorica sa despre abandonarea NATO, nu au existat semne că americanii se retrag din Bilderberg. Dimpotrivă - americanii au fost prezenţi în forţă, notează The Guardian.
Pfizer, printre participanți
Titanii de pe Wall Street, inclusiv directorii executivi ai KKR şi Lazard, precum şi şefii unor corporaţii uriaşe precum Pfizer, s-au întâlnit în spatele uşilor închise cu o delegaţie de politicieni de rang înalt apropiaţi de preşedinte. Lobby-ul în privat al marilor afaceri este specialitatea Bilderberg, iar acest amestec secret al sectoarelor privat şi public se potriveşte perfect cu marca de capitalism de cumetrie a lui Trump.
Secretarul de încredere al lui Trump pentru afaceri interne, Doug Burgum, a participat la conferinţă, alături de guru-ul său preferat în materie de comerţ, Robert Lighthizer. Lor li s-au alăturat aliatul economic al lui Trump, Jason Smith, preşedintele influentei Comisii pentru finanţe din Camera Reprezentanţilor, şi secretarul său pentru armată, Dan Driscoll, cunoscut drept „tipul cu dronele” al lui Trump.
Războiul și-a spus amprenta
Nu a fost o surpriză că, având în vedere conflictul din Iran care a dominat ciclul ştirilor globale, conferinţa din acest an a avut o atmosferă de război: cu „Viitorul războiului” pe ordinea de zi şi o listă de participanţi care îl includea pe amiralul de patru stele Samuel Paparo, şeful Comandamentului Indo-Pacific al SUA. Din sectorul privat a fost prezent un contingent numeros de contractori militari şi producători de drone, condus de Eric Schmidt, membru al grupului Bilderberg, fost şef al Google şi un fervent susţinător al războiului cu drone.
La începutul acestui an, Schmidt a declarat pentru FT că „războaiele viitoare vor fi definite de armele fără pilot”, cu „roiuri de drone operate de la distanţă şi din ce în ce mai automatizate, cu ţintire bazată pe IA”. În această bogată intersecţie dintre drone şi IA prosperă companii precum Anduril Industries, al cărei cofondator şi CEO, Brian Schimpf, a participat la conferinţa de la Washington alături de colaboratorul său din cadrul proiectului „Golden Dome” al lui Trump, CEO-ul Palantir, Alex Karp.
O absență remarcabilă
Karp este apropiat de colegul său miliardar din domeniul tehnologiei Peter Thiel, al cărui nume, în mod remarcabil, a lipsit de pe lista participanţilor din acest an. Thiel este membru al comitetului director al grupului din 2008, iar absenţa sa de la o reuniune Bilderberg era ceva nemaiauzit. Influenţa lui Thiel se extinde adânc în administraţia Trump, iar influenţa sa în cadrul Bilderberg a crescut, de asemenea, de-a lungul anilor. Prin intermediul American Friends of Bilderberg Inc, el finanţează în mare parte întâlnirile fastuoase de la Washington, alături de colegul său din comitetul director şi miliardarul Schmidt.
Thiel operează în zona liminală puternică dintre marile finanţe şi marile servicii de informaţii – mai ales, el a înfiinţat Palantir cu ajutorul finanţării din partea CIA. Această intersecţie dubioasă a fost locul de naştere al Bilderberg şi este înscrisă în istoria sa: grupul a fost înfiinţat de serviciile de informaţii britanice şi americane, iar la conferinţă se află întotdeauna o mână de şefi de servicii secrete. Anul acesta, au fost prezenţi trei directori de servicii de informaţii, inclusiv şeful MI6, Blaise Metreweli. Este o lume fascinantă din culise pe care Thiel a ratat-o, alături de elaborarea strategiilor, descoperirea talentelor şi marile discuţii ideologice despre „China” şi „Occident”.
Nu este un lucru mărunt pentru Thiel, un maestru al relaţionării, să sară peste Bilderberg. La urma urmei, Bilderberg înseamnă şansa de a fi cu trei paşi înainte, cu tot acel acces minunat, neoficial, la factorii de decizie, cum ar fi micul dejun cu preşedintele Finlandei, ceaiul cu şeful FMI şi cocktailurile cu regele Olandei.
Peter Thiel a organizat recent mai multe prelegeri ținute cu ușile închise în care s-a discutat despre Antichrist, ceea ce a provocat atenția unor comentatori din mediul catolic.
Groenlanda are aliați puternici
Motivul pentru care presa eşuează atât de spectaculos în a vorbi despre Bilderberg, un summit anual atât de important, la care sunt prezenţi atât de mulţi politicieni de rang înalt, rămâne un mister. Conferinţa din acest an a avut numeroase aspecte demne de ştiri, printre care şi prezenţa lui Vivian Motzfeldt, fostul ministru de externe al Groenlandei şi fost preşedinte al Inatsisartut (parlamentul Groenlandei).
Motzfeldt a fost prima groenlandeză care a participat la Bilderberg, iar prezenţa ei a fost un semnal clar pentru administraţia Trump că Groenlanda are aliaţi puternici în cadrul parteneriatului transatlantic. Motzfeldt a contribuit fără îndoială la sesiunea privind „Securitatea arctică” şi ar fi putut chiar să fie tentată să citeze ultima frază din recentul discurs anti-NATO al lui Trump: „AMINTIŢI-VĂ DE GROENLANDA, ACEA BUCATĂ DE GHEŢĂ MARE ŞI SLAB ADMINISTRATĂ!!!” Dar, întrucât nu a existat nicio monitorizare din partea presei la această conferinţă, este ceva ce probabil nu vom afla niciodată, conchide The Guardian.
Jaful violent de artă din Assen este „un caz de natură excepţională”
procurorii cer pedepse cu închisoarea de până la 66 de luni pentru aurul românesc furat
Serviciul de Procuratură Publică din Ţările de Jos descrie furtul de artă de la Muzeul Drents drept un „caz de natură excepţională”. PM a cerut pedepse cu închisoarea de până la 66 de luni pentru cei trei suspecţi. Potrivit PM, aceştia au pregătit jaful până la ultimul detaliu, scrie presa olandeză.
Potrivit procurorului, acesta este un caz „în care s-au vărsat multe lacrimi”.
Parchetul a cerut pedepse cu închisoarea de până la 66 de luni pentru trei suspecţi implicaţi în furtul de opere de artă de la Muzeul Drents din Assen, din ianuarie anul trecut. Cea mai severă pedeapsă a fost solicitată pentru Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, care nu a ajuns la o înţelegere cu procurorii. Ceilalţi doi suspecţi, Jan B. (21 de ani) şi Douglas Chesley W. (37 de ani), au ajuns la un acord cu Parchetul, ceea ce a dus la o recomandare mai uşoară, de 44 de luni de închisoare pentru fiecare dintre ei. În schimb, aceştia au restituit majoritatea artefactelor furate, inclusiv faimosul Coif de aur de la Coţofeneşti şi două brăţări de aur. O brăţară nu a fost încă recuperată.
Pentru Parchetul General, nu există niciun motiv pentru a nu ajunge la un acord cu cei doi suspecţi. Parchetul General afirmă că nu există indicii că aceştia ar deţine a treia brăţară. Instanţa a ridicat mai multe întrebări cu privire la această chestiune după ce acuzarea şi-a încheiat pledoaria. În mijlocul unui mare interes din partea publicului şi a presei, a fost discutat pe larg cazul jafului, în care au fost furate Coiful de la Coţofeneşti, vechi de 2.500 de ani, şi trei brăţări de aur. Potrivit Serviciului Procuraturii Publice, acestea sunt opere de artă de o valoare inestimabilă, datând din vremea dacilor. Piesele fac parte din patrimoniul românesc şi au o mare importanţă culturală şi istorică.
Imaginile de pe camerele de filmat prezentate în timpul audierii arată trei persoane mascate intrând în muzeu în urma unei explozii puternice. Cu lumini pe cap, aleargă hotărâte spre vitrine. În decurs de un minut, sparg geamul cu ciocanele, iau obiectele de valoare şi dispar.
Potrivit Serviciului Public de Procuratură, autorii au lăsat urme cruciale. Îmbrăcăminte folosită şi o geantă de sport au fost aruncate într-un container lângă o casă de pe strada Pelikaan din Assen. A doua zi, locuitoarea a descoperit în interiorul containerului deşeuri care nu îi aparţineau şi a sunat la poliţie. Pe haine s-au găsit urme de ADN de la doi suspecţi: Douglas Wesley W., în vârstă de 37 de ani, şi Bernhard Z., în vârstă de 35 de ani, ambii din Heerhugowaard.
Uneltele folosite în spargere au fost achiziţionate de Jan B., un rezident în vârstă de 21 de ani. Acest lucru s-a întâmplat cu puţin timp înainte de jaful de la o firmă de construcţii din Assen. Există imagini de pe camerele de filmat ale acestui fapt.
În momentul jafului, cei trei se aflau într-o casă de vacanţă din parcul de vacanţă Lunsbergen din Borger. Acolo, poliţia a găsit cioburi de sticlă şi urme de aur, exact ca în sacul aruncat. În plus, Serviciul Public de Parchet are acces la dovezi prin intermediul filmărilor de pe camere, printre altele, privind furtul maşinii de evadare şi achiziţionarea de materiale. Cabana a fost rezervată de Jan B. şi plătită din contul său bancar. În încercarea de a recupera prada, Serviciul Public de Parchet a desfăşurat agenţi sub acoperire care l-au contactat pe Jan B. pentru a cumpăra comorile de artă. Potrivit Parchetului, acest lucru s-a făcut în deplină conformitate cu regulamentul.
Deoarece W. şi Z. au păstrat tăcerea în timpul interogatoriilor cu privire la locaţia comorilor de artă, Parchetul a decis să ia o măsură rară: publicarea fotografiilor şi numelor uşor de recunoscut ale acestor suspecţi.
Potrivit Procuraturii, importanţa recuperării comorilor de artă a depăşit intimitatea suspecţilor. Impactul publicării fotografiilor şi a numelor trebuie luate în considerare la pronunţarea sentinţei, potrivit procurorului.
Coiful de la Coţofeneşti şi două dintre cele trei brăţări au fost recuperate în cele din urmă la 1 aprilie, după ce a fost încheiată o înţelegere cu W. şi B. Al treilea suspect, Bernhard Z., consideră că rolul său este mai mic şi nu a participat la înţelegere. Parchetul solicită o pedeapsă cu închisoarea de 5,5 ani împotriva sa. Împotriva celorlalţi doi suspecţi, care au cooperat la tranzacţie, au fost cerute pedepse de 44 de luni.
Avocaţii îşi vor spune cuvântul joi.
Macron va organiza o conferinţă telefonică cu lideri din UE pe tema interzicerii reţelelor sociale pentru minori
Preşedintele francez Emmanuel Macron va găzdui o videoconferinţă cu alţi lideri din UE şi cu preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru a promova o abordare coordonată privind interzicerea reţelelor sociale în cazul minorilor, a anunţat marţi biroul lui Macron, relatează Reuters.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez şi reprezentanţi ai Italiei, Olandei şi Irlandei vor participa, printre alţii, la conferinţa video de joi, a declarat biroul lui Macron, adăugând că lista finală a participanţilor va fi anunţată ulterior. „Obiectivul principal este să acţionăm într-un mod coordonat şi să impulsionăm Comisia Europeană, în sensul pozitiv al termenului, să avanseze în acelaşi ritm cu statele membre”, a declarat un consilier prezidenţial reporterilor.
Trump o critică pe Meloni: E inacceptabilă. Credeam că are curaj, m-am înșelat
Președintele american Donald Trump a lansat atacuri la adresa premierului Italiei, Giorgia Meloni, într-un interviu acordat presei italiene: „Nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia (…) Este foarte diferită de ceea ce credeam”.
Președintele american Donald Trump a spus marți, într-un interviu telefonic acordat jurnaliștilor publicației Corriere della Sera, că premierul italian Giorgia Meloni „nu mai este aceeași persoană”, la o zi după ce aceasta i-a criticat atacul la adresa Papei Leon al XIV-lea, transmite Mediafax.
Întrebat despre comentariile lui Meloni de luni — în care ea a calificat atacul lui Trump la adresa Papei Leon al XIV-lea ca fiind inacceptabil — președintele SUA a replicat: „Ea este cea inacceptabilă, pentru că nu-i pasă dacă Iranul are o armă nucleară și ar arunca Italia în aer în două minute dacă ar avea ocazia”.
Liderul de la Casa Albă a acuzat-o pe Giorgia Meloni că „nu face nimic pentru a obține petrol” și că aceasta „nu vrea să ne ajute să scăpăm de arma nucleară”. „Este foarte diferită de ceea ce credeam”, a spus Trump în interviu, potrivit POLITICO. Reacția președintelui american vine în contextul în care în urmă cu un an, el o numea pe Meloni „o femeie minunată” și „o mare lideră”, când ea era considerată de mulți drept „consiliera neoficială a lui Trump” în UE.
Giorgia Meloni a fost singurul lider european prezent la inaugurarea lui Trump la Casa Albă în ianuarie 2025 și a acționat ca „o punte” între Europa și SUA în timpul discuțiilor privind tarifele, potrivit vicepreședintelui american JD Vance.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
