Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Germania: Masacru în două baruri musulmane

Ziarul de Vrancea
20 feb 2020 1792 vizualizări

Principalul suspect, un german suspectat de extremism de dreapta, s-a sinucis n autoritățile tratează incidentul ca unul terorist, motivat de rasism

Nouă persoane au fost ucise miercuri seara în Hanau, lângă Frankfurt, centrul Germaniei, în două atacuri al căror presupus autor a fost găsit ulterior mort în locuința sa. Aceste două atacuri au vizat baruri frecventate de musulmani, fiind rănite grav mai multe persoane. O persoană suspectată că a fost autorul atacurilor a fost găsită moartă câteva ore mai târziu, alături de un alt trup neînsuflețit neidentificat, care ar fi mama sa. “În prezent nu există vreun indiciu conform căruia ar fi existat mai mulți autori ai atacurilor”, a notat pe Twitter poliția din landul Hesse.

Publicația Bild a relatat că suspectul este un cetățean german cu permis de port-armă, iar în mașina acestuia au fost găsite muniție și încărcătoare. Primul atac a avut loc la barul Midnight din centrul orașului, iar al doilea la barul Arena Bar & Cafe din cartierul Kesselstadt. Clientela celor două localuri este formată preponderent din kurzi. În urma atacurilor a fost declanșată o urmărire care a durat șapte ore, în timp ce polițiștii au căutat mai mulți trăgători. Bilanțul inițial al morților a fost de opt, dar acesta a crescut la nouă în primele ore ale dimineții de ieri, o persoană decedând din cauza rănilor.

 

Merkel: Rasismul este otravă

Atacatorul era de extremă-dreapta și ar fi țintit în mod deliberat baruri ai căror clienți erau kurzi, relatează BBC. Procurorii germani tratează cazul ca pe unul de terorism. Ei spun că indiciile arată că motivul atacului a fost unul anti-imigranți și anti-străini. Polițiștii spun că acesta s-ar fi sinucis.

Atacatorul și-a exprimat convingerile de extremă dreaptă într-o scrisoare și un filmuleț în care și-a recunoscut faptele, însă niciuna dintre acestea nu au fost confirmate oficial. „Din ce știm până acum, motivația atacului a fost una explicit xenofobă”, a spus ministrul de Interne din landul Hesse.

De altfel, și cancelarul german Angela Merkel a denunțat ieri „otrava” reprezentată de rasism în Germania. „La acest moment există multe indicii că autorul a acționat pe baza unor motivații rasiste, de extremă dreapta, din ură față de oameni cu alte origini, religie sau înfățișare. Rasismul este otravă, ura este otravă și această otravă există în societate și este vinovată pentru prea multe crime”, a declarat Merkel.

Ea a adăugat că anchetatorii germani fac tot posibilul pentru a clarifica toate circumstanțele acestui eveniment tragic.

CNBC: Alegerile din Iran, dominate de conservatorii de orientare dură

Iranul organizează vineri alegeri parlamentare, iar un lucru pare sigur: va fi o victorie majoră pentru conservatorii de orientare dură, în timp ce tinerii vor boicota votul, relatează CNBC.

În această săptămână, 7.148 de candidați selectați de autoritățile religioase și legale din Iran, vor concura pentru 290 de locuri, în 31 de provincii. Dar majoritatea tinerilor, în special din Teheran, intenționează să stea acasă, prefigurându-se cea mai scăzută rată de participare din ultimii ani. “Nu mă voi duce la vot și niciunul dintre prietenii mei nu o va face. Nu se va schimba nimic, cu sau fără vot...Ei decid totul în țară, fără să ia în considerare Parlamentul”, a declarat Mehdi, un proprietar de afacere cu vârsta de peste 20 de ani, referindu-se la regimul de guvernământ. “Este o glumă și să avem un Parlament. Protestăm împotriva lor prin neprezentarea la alegeri”, a mai spus tânărul.

Cele mai puțin competitive alegeri din ultimii ani

Activiștii iranieni și experți în Iran subliniază lipsa concurenței fabricată de membrii regimului: 7.296 dintre cele 15.000 de persoane care au aplicat pentru a candida la Parlament au fost descalificate de Consiliul Gardienilor, o comisie de experți în legislație islamică și constituție formată din 12 membri, numiți în mare parte de liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei, care are o putere semnificativă în politica iraniană. “Vor fi cele mai puțin competitive alegeri parlamentare care au avut loc în Iran din 2004, când reformiștii și parlamentarii în funcție au fost descalificați în masă”, a declarat Barbara Slavin, director al Inițiativei pentru Viitorul Iranului în Consiliul Atlantic. “Dacă istoria se va repeta, în 2021 va fi ales președinte tot un conservator”, a spus Slavin.

Consiliul Guvernatorilor supraveghează alegerile, decide cine poate candida și are drept de veto în legislația parlamentară, fiind mai influent decât Parlamentul ales prin vot, iar natura sa extrem de conservatoare l-a făcut să interzică în mod frecvent candidatura unor reformiști.

Apeluri pentru boicotarea alegerilor

În acest an, consiliul a interzis și o nouă candidatură din partea a 80 de parlamentari reformiști. “Cu excepția primelor alegeri parlamentare de după revoluție, în 1980, parlamentul republicii islamice a permis numai unui număr mic de politicieni să candideze”, a afirmat Arash Azizi, istoric și analist iranian, într-un raport publicat săptămâna trecută. “De această dată, Consiliul Gardienilor a mers mult mai departe, expulzând practic facțiunea reformistă a regimului de la conducerea politică”, a adăugat Azizi Iranieni din interiorul și din afara țării, inclusiv activistul încarcerat Narges Mohammadi și fostul ministru Mostafa Tajzadeh, au cerut în mod deschis boicotarea alegerilor. Hashtagurile #BoycottIranShamElection și #MyVoteRegimeChange sunt difuzate pe scară largă pe Twitter de către activiști. Între timp, Khamenei și președintele Hassan Rouhani cer alegătorilor să meargă la urne. “Participarea la alegeri este un semnal de susținere a politicii regimului și va duce la securitate. Vă rog să nu fiți pasivi”, a afirmat Rouhani săptămâna trecută. Numeroși iranieni se întreabă însă care este rostul votului.

Probleme economice grave

Multe s-au schimbat de la alegerile parlamentare precedente din Iran, care au avut loc în 2016, care au fost considerate o victorie substanțială a reformiștilor și care a avut loc pe fondul optimismului populației pentru o țară și o economie mai deschisă.

Acordul nuclear iranian din 2015 tocmai fusese semnat cu puterile occidentale, inclusiv de Statele Unite și țări europene, iar creșterea economică din 2016 este estimată la 6%. Mulți dintre iranieni au privit spre candidații reformiști, care promiteau o țară mai deschisă și perspective economice mai bune, datorită acordului nuclear care ridica sancțiunile internaționale. La alegerile din 2016 a avut loc o prezență de 62%, peste media istorică pentru alegerile parlamentare, de 60,5%. Prezența la alegerile de vineri este estimată la un nivel mult mai scăzut, sugerând o pierdere de încredere în sistemul electoral al republicii islamice și un pesimism grav din cauza recesiunii economice.

Retragerea din acordul nuclear a Statelor Unite și reintroducerea sancțiunilor economice, precum și corupția și gestionarea slabă a țării au provocat probleme economice grave, cu impact în special pentru iranienii de rând, potrivit experților regionali. FMI anticipează că economia iraniană se va contracta în acest an cu 9,5%, iar inflația și șomajul vor crește puternic.

Potrivit unui sondaj realizat de Universitatea din Teheran, prezența la vot din capitală va fi de 25%, în timp ce alte sondaje indică o prezență la vot de circa 50% la nivel național, la un electorat de circa 60 de milioane. Iranienii care au dat declarații CNBC și-au exprimat mânia față de sutele de civili uciși de forțele de securitate în timpul protestelor din noiembrie și ianuarie.

Protestele de noiembrie au fost declanșate de majorarea cu 300% a prețurilor carburanților și ulterior de recunoașterea de către autorități a doborârii neintenționate a unui avion de pasageri cu 176 de persoane la bord, majoritatea cetățeni iranieni. Incidentul a avut loc în urma uciderii de către SUA a generalului iranian Qasem Soleimani, pe 3 ianuarie, la Bagdad.

Vina o poartă politica presiunii maxime a președintelui Trump?

Analiștii regionali au avertizat de mult timp că politica presiunii maxime dusă de președintele american Donald Trump prezintă riscul major al instalării unui guvern de orientare dură în Iran. Tensiunile dintre Washington și Teheran au atins cote maxime în ultimul an și jumătate.

Croația: Acuzat că este mason, procurorul general a demisionat

Procurorul general al Croației, Drazen Jelenic, care fusese numit în această funcție în 24 aprilie 2018, a trimis miercuri guvernului o cerere de eliberare din funcție, după ce apartenența sa la o lojă masonică a fost criticată dur, relatează Hina. Jelenic a transmis un comunicat de presă în care subliniază că încă din prima zi de mandat și-a îndeplinit misiunea “cu mândrie și angajament, într-o manieră profesionistă și corectă, în conformitate cu Constituția și legile croate, apărând independența autorităților Parchetului”. “Apartenența la o asociație legală nu a avut în niciun fel vreun impact asupra îndeplinirii sarcinilor mele”, a insistat Drazen Jelenic, care a adăugat însă că numeroasele insinuările au făcut foarte dificilă continuarea asumării responsabilităților în calitate de procuror-general.

Apartenența lui Jelenic la o lojă masonică a apărut în media după ce acesta a confirmat că este membru și l-a acuzat pe medicul oftalmolog Nikica Gabric că a încercat să influențeze o anchetă preliminară asupra a trei reporteri care l-ar fi șantajat pe medic, căruia ei i-ar fi cerut 200.000 de kuna croate (27.000 de euro) pentru a nu publica fotografii de la o ceremonie a lojii masonice din care face parte Gabric. Imediat după ce Jelenic a făcut acea declarație, Nikica Gabric a afirmat că ea este falsă. Totuși, schimbul de acuzații între Jelenic și Gabric și faptul că Drazen Jelenic nu a informat guvernul despre apartenența sa la o lojă masonică atunci când a fost nominalizat pentru postul de procuror general au determinat autoritățile și politicienii să critice comportamentul lui Jelenic.

Miercuri dimineață, Drazen Jelenic anunțase că nu ia în calcul să demisioneze din cauza apartenenței sale la o lojă masonică, adăugând că este vorba despre o entitate creată legal care susține bunăstarea societății. Într-o declarație pentru postul de televiziune N1, el afirmase că nu consideră că a discreditat funcția de procuror-șef în contextul în care și-a îndeplinit atribuțiile înainte și în timpul preluării conducerii Parchetului General croat și, în orice caz, a acționat numai cu respectarea legilor în vigoare.

Record absolut în 2019 pe piața de artă

Numărul de opere vândute la licitație a bătut recordul în 2019, chiar dacă piața de artă la nivel global este în scădere cu 14%, indică raportul anual pentru anul trecut al Artprice, liderul mondial în informații despre piața de artă. 550.000 de loturi de pictură, sculptură, desen, fotografie, stampă, instalație, față de 539.000 de loturi în 2018, au fost vândute la licitație în toată lumea în 2019 pentru un total de 13,3 miliarde de dolari. Este vorba despre cea mai mare circulație de opere înregistrată vreodată în sălile de vânzare. În termeni de cifră de afaceri, piața de artă înregistrează o scădere de 14% în raport cu 2018 când a atins suma de 15,5 miliarde. Acest studiu anual este realizat pe vânzările la casele de licitații publice (cu taxele cumpărătorului incluse). Ele adună doar picturile, sculpturile, desenele, fotografiile, stampele, filmele, instalațiile, tapiseriile, cu excepția antichităților, bunurilor culturale aninime și mobilierului.

Fapt rar, Franța a avut cea mai bună creștere la nivel mondial, reluându-și puțin câte puțin rolul de mare putere în domeniul artei, cu o cifră de afaceri de 827 de milioane de dolari. Statele Unite, cu 4,6 miliarde de dolari, depășește China (4,1 miliarde) și Regatul Unit (2,2 miliarde).

Yemen: 19 copii printre civilii uciși într-un recent atac

Nouăsprezece copii se numără printre civilii uciși într-un atac de sâmbăta trecută în nordul Yemenului, a anunțat joi UNICEF (United Nations Children's Emergency Fund), într-un comunicat. Potrivit Națiunilor Unite, cel puțin 31 de civili au fost uciși sâmbătă în urma unor raiduri aeriene, a doua zi după prăbușirea unui avion de luptă saudit al coaliției militare angajate contra rebelilor Houthi în războiul din Yemen, potrivit AFP. “Unicef regretă să confirme că atacul de la Al-Jawf, în nordul Yemenului, pe 15 februarie, a costat viața a 19 copii (opt băieți și 11 fete) și a rănit alți 18 (nouă băieți și nouă fete)”, a scris agenția ONU în comunicat. “A fost un atac contra unei zone locuite de civili, unde erau numeroși copii”, a precizat pentru AFP Juliette Touma, responsabil regional de comunicare al Unicef. “Escalada îngrijorătoare a violenței din ultimele săptămâni ne amintește brutal că în Yemen copiii continuă să poarte cea mai gravă povară a conflictului”, a subliniat Unicef în comunicat. Fondul Națiunilor Unite pentru copii a reiterat apelul său către toate părțile din conflict pentru “a proteja viața copiilor”, subliniind că “suferința cotidiană a copiilor din Yemen nu trebuie să fie uitată sau trecută sub tăcere”. Biroul care coordonează afacerile umanitare ale Națiunilor Unite (Ocha) a precizat într-un comunicat că “31 civili au fost uciși și 12 răniți” în atacul de sâmbătă. După prăbușire, canalul de televiziune Al-Massirah, al rebelilor, a anunțat multiple atacuri ale colaiției militare contra Al-Hayjah, o regiune aflată sub controlul rebelilor din provincia Jawf, unde locuitorii s-au adunat în jurul resturilor avionului prăbușit”. Într-un comunicat, coaliția coordonată de Riad a admis “posibilitatea de daune colaterale” în timpul unei operații de “căutare și salvare” la locul prăbușirii.

Potrivit diverselor organizații umanitare, războiul din Yemen a făcut mai multe zeci de mii de morți, în special civili. 24,1 milioane, adică mai mult de o treime din populație, au nevoie de asistență potrivit ONU.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.