Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: General american: Rusia ar putea lansa o invazie în România

Ziarul de Vrancea
14 iun 2020 999 vizualizări

Alianța mondială a democrațiilor nu a părut niciodată mai fragilă, constată fostul șef al forțelor americane în Europa n armata română trebuie să reziste singură trei zile în fața asaltului Rusiei până când forța rapidă a NATO ajunge în regiune

Planul de retragere a trupelor americane din Germania este „o nebunie” și „o greșeală colosală”, a declarat, într-un interviu acordat The Times, generalul american în retragere, Ben Hodges, fostul șef al forțelor armate ale SUA în Europa. Hodges a adăugat, conform Rador, că Rusia ar putea profita astfel de discordia din NATO și să lanseze o invazie în România, doar pentru a testa capacitatea de apărare a Alianței Nord-Atlantice. „Rusia ar putea profita de discordia din NATO pentru a-i testa capacitatea de apărare. Dacă ei (rușii) vor considera că noi (NATO) nu suntem solidari, ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice și să amenințe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi”, a spus generalul Hodges.

Sub titlul „În timp ce Trump își repatriază trupele din Germania, Putin și Xi sunt în ofensivă”, The Sunday Times publică o analiză a schimbărilor geopolitice actuale, informează Rador. „Un amestec periculos între China în plină ascensiune, Rusia revanșardă, America izolaționistă și Europa pasivă destabilizează securitatea internațională într-o măsură nemaiîntâlnită de 30 de ani. Dacă mai punem recesiunea globală asociată pandemiei și bănuielile că președintele american – care pare a privi spre Putin, acuzat de intervenție în alegerile americane din 2016 în favoarea lui Trump – ar putea avea o reacție moderată față de Rusia resurgentă, alianța mondială a democrațiilor nu a părut niciodată mai fragilă. În aceste împrejurări, planul de retragere a trupelor americane este «o nebunie» și o «greșeală colosală» care va submina în continuare coeziunea NATO, spune generalul american.

„Trebuie să vă îmbunătățiți infrastructura”

Retragerea parțială a militarilor americani din Germania reprezintă un „semnal foarte prost” pentru unitatea și coeziunea NATO dar ea nu ar trebui să afecteze capacitatea de mobilizare a Alianței în cazul unei agresiuni ipotetice a Rusiei îndreptate împotriva României, conform analiștilor politici și militari consultați de site-ul Digi24.ro.

În schimb, România e mai degrabă direct afectată de reducerile bugetare ale Pentagonului destinate investițiilor la baza de la Mihail Kogălniceanu sau de blocajele și întârzierile în programele de înzestrare. În plus, proasta infrastructură (lipsa de autostrăzi și a liniilor ferate de mare viteză care să permită transportul rapid al tehnicii grele) ar întârzia semnificativ o eventuală desfășurare a forței de reacție rapidă a NATO în cazul unei amenințări militare venite din Est.

Fostul comandant al forțelor armate SUA în Europa, Ben Hodges, a dat ca exemplu exercițiul NATO Saber Guardian 2018, când armata americană a avut echipament blocat peste două luni în România. „Trebuie să vă îmbunătățiți infrastructura”, declara, la acel moment, Ben Hodges.

Forța de reacție rapidă NATO are la dispoziție circa 3 zile pentru a putea reacționa eficient, cu trupe aeropurtate, care sunt vârful de lance al Forței de Reacție Rapidă a NATO, în cazul unui posibil conflict la granița de Est a Alianței. Cu alte cuvinte, în cazul în care România ar fi atacată, ipotetic, de Rusia, armata română trebuie să reziste, de una singură, timp de cel puțin 3 zile.

Rusia figurează ca o amenințare la adresa securității României, în noua versiune a Strategiei naționale de apărare a României. Ministerul de Externe de la Moscova a calificat decizia drept un „deficit de gândire independentă în rândul politicienilor români”.

Speculații cu privire la starea sănătății lui Trump

Președintele american s-a chinuit să coboare câteva trepte

Starea sănătății lui Donald Trump face obiectul unor specuații în Statele Unite, în timp ce șeful statului împinea vârsta de 74 de ani, duminică, după ce a părut să dea, cu o zi înainte semne de obseală la o ceremonie, relatează AFP.

Președintele american a ținut - în pofida pandemiei covid-19 - să salute, sâmbătă, promoția 2020 a prestigioasei Academii Militare West Point, în apropiere de New York. Acuzat de faptul că a încercat să politizeze armata pe fondul manifestațiilor împotriva rasismului din ultimele săptămâni în întreaga țară, el a susținut un discurs - neobișnuit de consensual - pentru el, în contextul în care îi place să nu țină cont de prompter. Invitat să părăsească scena după ce s-a adresat viitoarei elite a armatei americane, el a părut să întâmpine dificultăți pe rampa de acces, pe care a coborât-o cu pași mici și precauți. Presa americană a dezvăluit, de asemenea, că a avut nevoie de ambele mâini - în mijlocul discursului - pentru a-și duce un pahar de apă la buze - lucru pe care l-a făcut în mai multe rânduri în trecut - și că a întâmpinat dificultăți în pronunțarea corectă a numelui generalului Douglas MacArthur - un erou în al Doilea Război Mondial.

Donald Trump a răspuns el însuși, sâmbătă seara, pe Twitter, întrebărilor despre starea sa fizică. Rampa de acces către estrada de la West Point era “foarte lungă și strâmtă, nu avea balustradă și, mai ales, era foarte alunecoasă”, a spus el. Trump spune că a fost foarte prudent, pentru a nu cădea și a da ocazia presei să râdă de el. Și subliniază că a coborât “în fugă” ultimii trei metri ai rampei.

Cel mai bătrân președinte din istoria SUA

Subiectul este cu atât mai alunecos, cu cât miliardarul republican, în vârstă de 74 de ani, a făcut din sănătatea sa un argument de campania împotriva viitorului său adversar democrat în alegerile prezidențiale din noiembrie, Joe Biden, în vârstă de 77 de ani.

Donald Trump îl atacă în mod regulat pe tema formei sale fizice și mentale pe fostul vice-președinte democrat, cunoscut din cauza gafelor și unor pierderi de memorie, pe care îl numește “Joe adormitul”. Însă glumele nu împiedică specualații despre propria stare a sănătății, mai ales după ce a efectuat, în noiembrie, o misterioasă vizită la un spital militar în apropiere de Washington, în afara programului obișnuit. Potrivit unor zvonuri, această vizită a avut loc în urma unor dureri în piept, care pot fi semnul unor probleme cardiace.

Însă Casa Albă a anunțat că examenul său anual de rutină a fost devansat din cauza unui calendar în 2020 deosebit de încărcat, iar medicul său a anunțat că nu a fost “diagnosticat și nici tratat de probleme urgente sau acute”.

La o ceremonie, la sfârșitul lui mai, la Cimitirul Militar de la Arlington, în memoria militarilor americani căzuți în luptă, Donald Trump a ridicat deja unele întrebări, părând că nu poate sta cu greu nemișcat.

În vârstă de 70 de ani și 220 de zile la momentul preluării funcției, în ianuarie 2017, cel mai bătrân președinte din istoria Statelor Unite - urmat de Ronald Reagan - a provocat recent o controversă după ce a spus că a urmat, timp de două săptămâni, un tratament cu hidroxiclorochină, preventiv, împotriva noului coronavirus SARS-Cov-2.

Frontierele se redeschid în Europa în diverse grade

Europenii pot călători mai ușor dintr-o țară în alta, începând de ieri, după trei luni de izolare între frontierele lor naționale, în urma unui recul al pandemiei covid-19, relatează AFP.

Însă întoarcerea la libera circulație pe Bătrândul Continent se face dispersat, iar harta Europei este un mozaic de unde verzi, portocalii și roșii, în funcție de proveniență și destinație.

Italia a dat semnalul încă de la 3 iunie, redeschizându-se tuturor călătorilor, în timp ce majoritatea statelor membre UE mențineau restricții impuse acestei țări - unul dintre focarele pandemiei noului coronavirus în Europa. Altă țară grăbită să-și salveze sezonul turstic este Croația, care a devansat la rândul ei apelul și și-a redeschis frontierele încă de joi, la fel ca Polonia, accesibilă tuturor cetățenilor europeni de sâmbătă.

Numeroase țări au ales “strategia cepei”, deschizându-se în ultimele săptămâni mai întâi vecinilor lor, după care au extins perimetrul. Astfel, este deja posibil să se circule fără controale în Europa Centrală sau dintr-o țară baltică în alta. Pe un continent pe care fiecare țară s-a baricadat de la jumătatea lui martie, două state constituie excepții. Suedia a rămas în principiu accesibilă călătorilor din UE, la fel ca Luxemburgul. Muncitori frontalieri indispensabili economiei au beneficiat de permise de trecere dus-întors în Marele Ducat.

Țările care s-au redeschis luni

Belgia, Franța și Grecia au restabilit ieri dimineața libera circulație cu toate țările de pe continent. Atena, a cărei economie se bazează în mare parte pe turism, merge și mai departe și invită călători din mai multe regiuni din afara UE - ca Australia, Noua Zeelandă, Japonia, Coreea de Sud și China.

Între țările care își deschid frontiera sau care au făcut-o deja, multe - ca Ungaria, Bulagria, Austria, Cehia, Slovacia, Letonia - mențin însă restricții vizând călători care provin din destinații europene în care nivelul infectării cu covid-19 este considerat prea mare.

Norvegia urmează și-a redeschis ieri frontierele tuturor țărilor nordice, dar impune condiții care exclud în acest stadiu aproape întreaga Suedie, unde epidemia noului coronavirus rămâne puternică.

Fiecare țară și-a întocmit o listă - mai scurtă sau mai lungă - cu zone de risc. Suedia și Marea Britanie apar în mod invariabil pe aceste liste. Celor două țări li se adaugă adesea Spania și Portugalia - iar uneori Olanda, Belgia și Franța. Aceste liste sunt revizuite cu regularitate. Fie călătoriile dinspre sau către aceste destinații sunt interzise, fie se cere un test negativ de covid-19 ori 14 zile de carantină.

Franța avertizează că aplică “reciprocitatea” țărilor care impun restricții cetățenilor francezi.

Țări precaute

România nu și-a redeschis frontierele ieri persoanelor care nu sunt cetățeni români și nu prezintă nicio dată precisă în acest sens. Stabilită inițial la 1 iulie, data redeschiderii Europei către turiști a fost devansată la 21 iunie - mai puțin la frontiera terestră cu Portugalia, unde controalele continuă până la 1 iulie. Prin “reciprocitate”, Franța a prevăzut să continue imediat controalele la frontiera cu Spania.

În cadrul unui proiect-pilot, Balearele urmează însă să primească 11.000 de germani, de la 15 iunie.

American, condamnat la 16 ani de închisoare în Rusia pentru spionaj

Americano-britanicul Paul Whelan a fost condamnat ieri de către un tribunal de la Moscova la 16 ani de închisoare, după ce a fost găsit vinovat de spionaj în Rusia, în favoarea Statelor Unite, un dosar care afectează relațiile ruso-americane, relatează AFP. Judecătorul a precizat că fostul pușcaș marin, în vârstă de 50 de ani, urmează să-și ispășească pedeapsa “în regim sever”. Prezent la ședință, Paul Whelan a anunțat imediat că va face apel și a denunțat “un simulacru de proces”, potrivit unor jurnaliști AFP aflați la fața locului. El a pledat nevinovat, iar avocații urmează să facă apel împotriva acestei hotărâri în termenul legal de zece zile, relatează Reuters. Procurorii au cerut luna trecută să fie condamnat la cel puțin 18 ani de închisoare, într-o închisoare de înaltă securitate.

Paul Whelan - care deține pașapoarte american, britanic, canadian și irlandez - a fost arestat la 28 decembrie 2018, într-o cameră de hotel, la Moscova, de către agenți din cadrul serviciilor ruse de securitate FSB. Un dispozitiv de stocare de date de tip USB cu informații clasificate a fost descoperit în camera sa de hotel.

Paul Whelan afirmă că a fost prins într-o capcană. Acest USB i-a fost dat de către o cunoștință rusă și, credea el, conținea forografii dintr-o vacanță pe care au petrecut-o împreună. Diplomați americani au reclamat în mai multe rânduri eliberarea sa, apreciind că dosarul este gol.

Ambasadorul Statelor Unite în Rusia John Sullivan a avertizat, după pronunțarea condamnării, că rezultatul acestui proces va dăuna relațiilor dintre Statele Unite și Rusia. Procesul, care a început la 23 martie, a avut loc cu ușile închise, din cauza caracterului sensibil al informațiilor din dosar. Ambasadorul Sullivan a denunțat un “proces secret” și o “parodie de justiție”.

Manifestații după găsirea a doi bărbați afroamericani spânzurați de copaci în California

Manifestanți s-au adunat în weekend la Palmdale, în California, pentru a cere răspunsuri, după găsirea miercuri, la 10 iunie, a corpului unui bărbat de culoare, în vârstă de 24 de ani, Robert Fuller, spânzurat de un copac, în contextul în care rudele tânărului subliniază asupra asemănării cu moartea lui Malcolm Harsch, alt afroamerican, în vârstă de 38 de ani, găsit la 31 mai, spânzurat de un copac la Victorville, la aproximativ 50 de kilometri distanță, în timp ce poliția vorbește despre sinucideri, o ipoteză de care familiile celor doi bărbați de culoare o pun la îndoială, relatează AFP.

Primele concluzii ale anchetelor privilegiază - în ambele cazuri - piste ale unei sinucideri, însă familiile lui Robert Fuller și Malcolm Harsch și-au exprimat îndoieile și cer să se facă lumină cu privire la aceste decese. “Nimic din ceea ce ni s-a spus nu stă în picioare”, a declarat sora lui Robert Fuller, în cursul unei adunări, sâmbătă, la Palmdale.

“Ni s-a spus un lucru, apoi altul, dar noi vrem adevărul! Fratele meu nu era sinucigaș“, a subliniat ea.

Declarații oficiale potrivit cărora nu există înregistrări video ale scenei au ridicat, de asemenea, îndoieli ale familiei Fuller și susținătorilor acesteia, din cauza apropierii locului dramei de Consiliul Municipal și mai multe magazine. Ancheta este în curs.

Corpul lui Robert Fuller nu a fost autopsit până în prezent.

La rândul lor, apropiații lui Malcolm Harsch spun că nu au fost informați cu privire la cauza morții acestuia - în pofida faptului că s-a efectuat o autopsie. “Încercăm doar să obținem răspunsuri cu privire la ceea ce s-a întâmplat”, a declarat sora defunctului. “Fratele meu era un om atât de iubitor. Nu-i stă în fire”, a subliniat ea

Într-o declarație la ziarul local Victor Valley News, familia lui Harsch a arătat cu degetul faptul că există totodată “multe feluri de a muri”, dar că “ținând cont de contextul actual de tensiuni rasiste, ideea ca un bărbat de culoare să se spânzure de un copac ne face să ne punem întrebări și ne șochează. Noi cerem dreptate, nu scuze”.

Mai multe celebrități americane s-au exprimat cu privire la aceste descoperiri macabre.

Actrița Natalia Oreiro a solicitat cetățenia rusă

Cântăreața și actriță uruguayană Natalia Oreiro a solicitat cetățenia rusă, după cum a mărturisit artista într-un interviu.

Natalia Oreiro, care a vizitat pentru prima oară în Rusia în 2001, iar de atunci a călătorit în această țară practic în fiecare an, a declarat agenției ruse TASS că ideea i-a venit în timpul unei vizite la Ambasada rusă din Argentina, țară în care actrița locuiește în prezent.

“Am spus că pentru mine ar fi o onoare să solicit pașaportul acestei țări”, a subliniat Oreiro, care are numeroși fani în Rusia. Ea a explicat că a trebuit să completeze o mulțime de formulare și că această chestiune este în prezent analizată.

Actrița, cunoscută în fostele țări sovietice pentru rolul său din telenovela “Muneca brava/ Înger sălbatic”, a precizat că dorește să efectueze anul viitor un turneu în Rusia. “Când se va sfârși pandemia voi merge să cânt acolo. Vom sărbători 2021 împreună”, a spus Oreiro, care este Ambasadoare UNESCO a bunăvoinței pentru Rio de la Plata.

Printre celebritățile străine care au pașaport rus, după ce l-au solicitat oficial, se află actorul francez Gerard Depardieu și actorul american Steven Seagal. Legendara actriță italiană Ornella Muti a mărturisit anul trecut că studiază la rândul ei această posibilitate, având în vedere că are deja permis de ședere în această țară și a început să învețe limba rusă.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.