Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: General american, fost comandant al forțelor NATO din Europa: „Situația la Marea Neagră a devenit și mai îngrijorătoare”

Ziarul de Vrancea
20 nov 2020 736 vizualizări

Pe larg despre ce va însemna administrația Biden pentru NATO și apărarea în Europa, o problemă ce interesează foarte mult România

Zona Mării Negre a devenit și mai îngrijorătoare pentru NATO în ultimii ani, iar alianța Nord Atlantică are unele carențe în zonă și în alte locuri pe care trebuie să le remedieze, este de părere generalul american (r) Curtis Mike Scaparrotti, fost comandat suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR). Scaparrotti apreciază că România a făcut prin modernizare forțelor sale pași îndrăzneți, dar NATO și SUA au nevoie de a întări capabilitățile din zona Mării Negre, Polonia și țările Baltice. Cât de mult va conta pentru NATO și apărarea în Europa schimbarea administrației de la Washington? Politica de securitate a SUA în Europa va continua indiferent de administrație, fie că e vorba de abordarea din România, Polonia sau alte state, însă unele decizii anunțate de președintele Trump ar putea fi revizuite de noua echipă Biden, crede generalul. „În opinia mea, deciziile de a retrage unele trupe din Europa nu sunt în concordanță cu structura de descurajare pe care SUA trebuie s-o mențină în Europa. Retragerea regimentului al 2-lea cavalerie din Europa nu e un lucru pozitiv. Cred că atunci când va fi analizată această decizie unele lucruri vor fi schimbate” a spus Scaparrotti. Potrivit generalului american, există câteva poziții cheie în Europa pentru Statele Unite, printre care și România și zona Mării Negre, iar sporirea capacităților și mărirea numărului de trupe va continua. „Noi (SUA) ne-am tot uitat să mutăm mai multe forțe în Est. Sunt unele capabilități despre care știam, încă de pe vremea când eram SACEUR, că vor fi de ajutor pentru apărare și descurajare în unele zone. Din acest motiv că poziția noastră în Polonia, în țările Baltice și în zona Mării Negre va continua”, a detaliat Scaparrotti.

Ce va face Biden?

„O administrație Biden cred că are o perspectivă mai transatlantică. Biden prețuiește și înțelege importanța parteneriatului nord-atlantic. Din acest motiv cred că vom vedea că președintele va întinde mâna încă de devreme către NATO, către Europa și către UE în ideea de a repara unele tensiuni ce au apărut în ultima vreme și să reasigure aliații europeni de angajamentul SUA pentru NATO și Articolul 5”, a răspuns fostul comandant suprem al NATO în Europa. Cât privește dislocarea de forțe, generalul crede că e normal ca o noua administrație să-și revizuiască postura pe apărare. „Se întâmplă cu toate administrațiile și cred că vom vedea unele schimbări față de ce s-a anunțat, dar chiar și-așa nu cred că vor fi mari schimbări”, a spus Scaparrotti. Potrivit acestuia, dislocările și mutările de trupe și capabilități în Polonia, spre exemplu, vor rămâne pe același curs. „Sunt parte dintr-un un plan pe termen lung pentru a ne spori postura de apărare. Nu doar în Polonia, ci și în țările Baltice, în zona Mării Negre, în România și Bulgaria. Ne-am luat acest angajament și există o nevoie de aceste forțe (adiționale)”, a declarat generalul american.

NATO are un decalaj în Polonia și România

Fostul șef SACEUR crede că un lucru major pe care NATO trebuie să-l facă este să-și dezvolte elementele relevante pentru mediul de securitate din prezent. „Apărarea antirachetă e un astfel de element unde există un decalaj, o gaură pe care trebuie să o umplem. Avem nevoie de un sistem de apărare antiaeriană stratificat, care este interconectat și interoperabil, interschimbabil și cu care să să realizăm o rețea, inclusiv cu senzori la sol, pe mare și în aer”, a detaliat Scaparrotti. „Există un avans pe acest segment în statele din est, dar în special în Polonia și România. Interoperabilitatea e un aspect foarte important. Cu cât putem reduce numărul de sisteme diferite și suportul logistic necesar pentru aceste sisteme și și cu cât avem o mai mare capabilitate de a le integra într-o rețea, cu atât mai agili putem fi și cu atât mai mult putem fi nu doar o forță de descurajare, ci chiar și o forță de luptă”, a mai declarat generalul american. Întrebat ce poate face o țară precum România pentru a sprijini eforturile NATO în zona Mării Negre, Scaparrotti a ținut să evidențieze progresele pe care țara noastră deja le-a făcut, dar a subliniat și că situația din Marea Neagră a devenit „mai îngrijorătoare” și față de perioada când era el la conducerea forțelor aliate. „România a făcut pași foarte îndrăzneți. Modernizarea forțelor și îmbunătățirea infrastructurii ajută NATO și SUA să staționeze, să mobilizeze și să direcționeze forțe militare. Modernizarea militară ajută foarte mult pentru amenințările din zona Mării Negre”, a spus Scaparrotti. „Marea Neagră e o zonă strategică, e de o importanță evidentă pentru Rusia. Situația a devenit și mai îngrijorătoare chiar și față de perioada când eu eram SACEUR. Vedem o sporire a forțelor rusești, împreună cu modernizarea lor. Vedem o Rusie mult mai hotărâtă și insistentă din acest punct de vedere”, a spus Scaparrotti.

 

„Rusia ar putea decide să lanseze o invazie în România”

Despre situația îngrijorătoare privind securitatea în zona Mării Negre au mai avertizat și alți foști comandanți NATO, care au atras atenția că alianța trebuie să se concentreze mai puternic asupra eforturilor din zonă. Generalul (r) american Phillip Breedlove, fost comandant suprem al forțelor NATO în Europa (SACEUR) spunea și el recent că NATO este în prezent într-un „război sub linii” cu Rusia, iar Marea Neagră este unul din puncte fierbinți unde alianța nu este pregătită să facă față amenințărilor. Breedlove atrăgea atenția că NATO duce lipsă de senzori și capabilități adecvate să contracareze amenințarea Rusiei în Marea Neagră, iar România, într-o perioadă de criză economică în urma pandemiei, va trebui „să prioritizeze la sânge” cheltuielile pentru apărare.

Ben Hodges, un alt general (r) american, fost comandant al Forțelor terestre americane în Europa (USAREUR), arunca recent un avertisment dur: „Rusia ar putea decide să lanseze o invazie în România sau în statele baltice și să amenințe cu folosirea armei nucleare pentru a vedea cum răspundem noi”, totul ca să testeze capacitatea de apărare NATO. „Este necesară o discuție în cadrul Alianței, care să ducă la formarea unei idei clare că regiunea Mării Negre este la fel de importantă pentru securitatea europeană ca Marea Baltică. Cred că regiunea Mării Negre va fi cel mai probabil viitorul teatru de conflict”, a spus Hodges.

Foto: 20MareaNeagra.jpg

Legenda: Harta bazelor militare în Marea Neagră și raza medie de 400 de km, pornind din Crimeea, unde Rusia a staționat numeroase sisteme de armament

Măcel australian în Afganistan

au fost uciși 39 de prizonieri și civili neînarmați

Prizonieri și civili neînarmați în Afganistan, unii comandanți forțând soldați să ucidă captivi fără apărare pentru a-i pregăti pentru lupte, arată o investigație desfășurată pe perioada a patru ani, potrivit Reuters.

Australia a anunțat joi că 19 foști și actuali militari vor fi trimiși procuraturii în vederea unei posibile puneri sub acuzare pentru uciderea a 39 de localnici afgani.

La prezentarea mult-așteptatelor rezultate ale anchetei privind conduita forțelor speciale în Afganistan în perioada 2005-2016, generalul australian Angus John Campbell a spus că există informații credibile privind 39 de crime făcute de 25 de membri ai forțelor speciale australiene în 23 de incidente separate. Toate uciderile au avut loc în afara „focului bătăliei”, a declarat Campbell. „Aceste informații indică cele mai serioase încălcări ale conduitei militare”, a adăugat acesta, într-o conferință de presă ținută în Canberra. „Uciderea, în afara legii, de civili și prizonieri, nu este niciodată acceptabilă”, a spus Campbell.

Potrivit raportului, majoritatea celor uciși, printre care prizonieri, fermieri și alți afgani, erau capturați când au fost uciși, ceea ce înseamnă că erau sub protecția legilor internaționale.

Google lansează unul dintre cele mai importante update-uri pentru Chrome

Chrome 87 nu este update-ul obișnuit al browser-ului care domină piața, ci aduce, conform Google, cel mai mare progres de performanță din ultimii ani. Google promite de luni bune că lucrează la îmbunătățirea performanței browser-ului Chrome, în special la optimizarea consumului de resurse, iar acum, cu sprijinul Microsoft, care folosește platforma Chromium pentru propriul browser, are mijloacele necesare de a îmbunătăți semnificativ mai ales versiunea de Windows. Prin prisma îmbunătățirilor tehnice, în frunte cu prioritizarea tab-ului activ și reducerea resurselor alocate celorlalte tab-uri, Google spune că a redus de până la 5 ori utilizarea procesorului, ceea ce ar duce la o creștere a autonomiei unui laptop cu o oră și un sfert. Chrome pornește acum cu 25% mai repede și încarcă paginile cu 7% mai rapid, ambele cu un consum mai mic de energie și memorie de până acum - spune Google fără a oferi cifre și în acest sens. Îmbunătățită a fost și versiunea pentru Android, care ar trebui să încarce aproape imediat site-urile când se folosesc comenzile Back și Forward, ce încarcă pagini deja vizitate, care există în cache. Update-urile de Chrome se fac automat, însă pot fi și forțate manual să se instaleze mai repede de la Help - About.

Statele Unite impun noi sancțiuni ample Iranului

Statele Unite au anunțat, miercuri, noi sancțiuni ample împotriva Iranului, trecând pe o listă neagră o fundație controlată de liderul suprem Ayatollahul Ali Khamenei și penalizând ceea ce Washingtonul consideră încălcarea drepturilor omului, la un an de la reprimarea unor demonstrații anti-guvernamentale, transmite Reuters. Sancțiunile anunțate de Departamentul Trezoreriei SUA, care îl vizează și pe ministrul Informațiilor din Iranul, marchează cea mai recentă acțiune de consolidare a campaniei de „presiune maximă” asupra Iranului, desfășurată de administrația președintelui Donald Trump. Măsurile survin cu aproximativ două luni înainte ca Trump își încheie mandatul după pierderea alegerilor din 3 noiembrie. Departamentul a impus sancțiuni împotriva a ceea ce a descris drept o rețea de patronaj cheie pentru Khamenei. Instituția a inclus pe lista neagră Bonyad Mostazafan sau Fundația Asupriților, care este controlată de Khamenei, vizând, de asemenea, 10 persoane și 50 de entități asociate fundației în sectoare precum energia, mineritul și serviciile financiare.

Sancțiunile blochează orice active din SUA ale persoanelor și entităților vizate și, în general, interzic americanilor să facă afaceri cu ei.

Fundația caritabilă - o instituție economică, culturală și de asistență socială - a acumulat fonduri mari, în detrimentul restului economiei iraniene, și controlează sute de companii și proprietăți confiscate de la Revoluția Islamică din 1979. „Liderul suprem al Iranului folosește Bonyad Mostazafan pentru a-și răsplăti aliații sub pretenția de caritate”, a afirmat secretarul Trezoreriei SUA, Steven Mnuchin, într-un comunicat.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.