Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Facebook : 200 de oameni s-au uitat live la masacrul din Noua Zeelandă

Ziarul de Vrancea
18 mar 2019 274 vizualizări

Rețeaua de socializare a fost criticată de mulți pentru că și la câteva ore de la atac puteau fi văzute copii ale groaznicului clip

​Facebook spune că aproape 200 de oameni s-au uitat în timp real la clipul în care un extremist omora 50 de oameni în două moschei din orașul Christchurch.  Primul “report” de la un utilizator care semnala clipul a venit la 12 minute după terminarea live-ului, iar clipul original a avut 4.000 de vizionări până a fost scos de pe rețea, au spus cei de la Facebook, potrivit hotnews.ro. Rețeaua socială a fost intens criticată în aceste zile pentru modul în care a acționat pentru a șterge copiile postate după clipul sumbru. Mulți au spus însă că Facebook s-a descurcat bine, dacă se ține cont de cantitatea uriașă de conținut ce trebuie moderat. Facebook a spus că, și după ce a șters clipul, pe rețea au fost urcate numeroase copii ale filmului de 17 minute. 1,2 milioane dintre ele au fost blocate în momentul upload-ului, iar 300.000 au fost șterse după ce au fost urcate. Clipul s-a viralizat după ce cineva l-a pus pe site-ul de file-sharing 8chan, cunoscut pentru conținutul “alt-right”. Copia a fot pusă înainte ca primul user să alerteze rețeaua, adică la maxim 29 de minute de la începerea live-ului. Facebook a explicat în detaliu ce măsuri a luat după masacru: conturile atacatorului au fost șterse, la fel și postările în care acesta era lăudat sau susținut prin mesaje. Facebook a fost criticată de mulți pentru că și la câteva ore de la atac puteau fi văzute copii ale groaznicului clip. La fel, a fost criticat și faptul că 20% dintre copiile uploadate au ajuns pe rețea, algoritmii și diversele tehnologii eliminând încă de la upload 80% dintre copii.

Sunt analiști care însă remarcă faptul că, de data aceasta, Facebook s-a descurcat mult mai bine decât în alte situații din trecut. Alții cer modificarea modului în care se pot face live-uri pe Facebook sau pun la îndoială chiar și moralitatea de a lansa o unealtă atât de puternică precum posbilitatea de a face ușor un live.

Statul Islamic amenință că se va răzbuna

Gruparea extremistă Statul Islamic a amenințat că se va răzbuna după atacul de vineri. “Scenele de crimă de la două moschei din Noua Zeelandă îi vor trezi pe jihadiștii în adormire și îi vor motiva pe susținătorii califatului să se răzbune”, a transmis un purtător de cuvânt al grupării teroriste într-o înregistrare audio de 44 de minute postată pe platforma media Nashir News. Purtătorul de cuvânt, identificat ca Abul Hassan al-Muhajir, a spus de asemenea despre victoria declarată de către SUA asupra militanților Statului Islamic în Siria că este “falsă și lipsită de fundament” și a promis răzbunare pentru cei care au fost asediați și apoi evacuați din satul Baghuz, ultima porțiune de teritoriu controlată de grupare în estul Siriei. “Credeți că scenele cu evacuarea celor săraci care au părăsit asediul morții la Baghuz vor afecta moralul armatei și susținătorilor califatului? Nu, dar așteptați-vă la o mare de sânge”, a mai spus el. Gruparea Statul Islamic a fost alungată din aproape întregul teritoriu pe care îl ocupase din 2014 în Siria și Irak.

Cele mai bogate țări ale lumii, pline de oameni anxioși sau alienați

Oamenii din cele mai bogate economii ale lumii sunt îngrijorați de o gamă foarte largă de aspecte, de la bani și impozite până la serviciile medicale și pensii. Totuși, aceștia nu cred că guvernele lor vor face ceva în această privință, scrie Bloomberg, preluat de hotnews.ro.

Potrivit unui sondaj ce a cuprins 22.000 de persoane din 21 de țări ale OCDE, există o “senzație clară de nemulțumire și nedreptate” în economiile avansate. Mai puțin de 20% spun că primesc o cotă echitabilă ținând cont de impozitele pe care le plătesc și în multe țări majoritatea oamenilor cred că guvernele ignoră opiniile lor.

Care sunt principalele riscuri identificate de studiu: boală sau incapacitate de muncă, pierderea locului de muncă, locuința și acoperirea cheltuielilor.

Pentru guverne, studiul scoate în evidență un paradox provocator: oamenii sunt nemulțumiți de politicile sociale, chiar dacă dovezile arată că aceștia trăiesc vieți mai sigure, mai sănătoase și mai lungi tocmai datorită acestor politici. Iar mulți dintre ei cheltuie deja foarte mult: în medie, peste 20% din veniturile economice sunt alocate cheltuielilor sociale, respectiv aproximativ 8.800 dolari pe persoană anual.

Chiar și cei mai sănătoși și cei mai bogați, cu cele mai multe oportunități, sunt încă nemulțumiți.

“Tinerii, cei cu un nivel ridicat de educație și cei cu venituri mari exprimă totodată sentimente puternice de nedreptate și incorectitudine”, a declarat Stefano Scarpetta, director în cadrul OCDE.

Raportul arată, de asemenea, că oamenii nu doresc să reducă rolul statului sau să diminueze cheltuielile sociale. Dimpotrivă, doresc mai multe cheltuieli pe această zonă și, în medie, aproape 40% spun că sunt dispuși să plătească mai multe impozite pentru îmbunătățirea serviciilor de sănătate publică și a pensiilor.

Președintele Chinei vrea mai multă ideologie în școli

Președintele chinez Xi Jinping a pledat pentru întărirea educației ideologice în școli, informează un post de televiziune oficial din China, la câteva luni după data sensibilă a celei de-a 30-a aniversări a manifestațiilor din Piața Tiananmen. După instalarea sa la putere, în 2012, președintele Xi a întărit în mod considerabil dominația Partidului Comunist asupra societății, cerându-i acesteia din urmă o loialitate totală și sufocând orice voce discordantă ce ar putea să-i amenințe legitimitatea, notează France Presse. Xi Jinping a ordonat luni, în fața unei adunări de profesori, “întărirea învățământului teoretic, ameliorarea eficacității învățământului ideologic și politic (...) și integrarea valorilor fundamentale ale socialismului în ansamblul procesului de educare”, potrivit declarațiilor sale difuzate de televiziunea de stat CCTV. “Trebuie să promovăm ideologia pentru a putea contracara tot felul de idei eronate”, a explicat președintele în timpul unei reuniuni organizate la Beijing. Această nouă tentativă de întărire a educației ideologice are loc pe fondul campaniei lansate de puterea de la Beijing împotriva “influențelor occidentale”. Ea se înscrie în dorința lui Xi Jinping de a promova “visul chinez”, fondat pe o identitate națională care îi este proprie.

Partidul Comunist este foarte vigilent și își extinde controlul asupra instituțiilor de învățământ odată cu apropierea celei de-a 30-a aniversări a manifestațiilor din Piața Tiananmen din Beijing, care au început în universități. În noaptea de 3 spre 4 iunie 1989, după o lungă mobilizare care cerea reforme democratice și stoparea corupției, soldați și blindate au deschis focul asupra manifestanților în centrul capitalei chineze. Această sângeroasă reprimare a făcut, potrivit estimărilor, mai multe sute sau chiar mii de morți. Chiar și astăzi evenimentul rămâne un tabu în China populară, fiind interzisă menționarea lui în manualele școlare și pe rețelele sociale.

Polonia: Conservatorii naționaliști aduc tema homosexualității în centrul campaniei electorale

Partidul naționalist-conservator aflat la putere în Polonia a transformat grupările pro-LGBT în subiect electoral, înaintea alegerilor pentru Parlamentul European, și acuză deschis homosexualii că reprezintă un „pericol grav”, scrie bloomberg.com.

O retorică similară împotriva homosexualilor este promovată de președintele Rusiei, Vladimir Putin, în timp ce Ungaria lui Viktor Orban și-a construit dușmanul din George Soros. Atunci când ești apărătorul auto-proclamat al valorilor creștine ale unei națiuni într-o Europă falimentară din punct de vedere moral, vei vedea dușmani peste tot, notează Bloomberg. Guvernul populist al Poloniei a demonizat pe rând Uniunea Europeană, refugiații musulmani sau pe cei care contestă rolul Poloniei în cel de-al doilea Război Mondial. Acum, dușmanii au devenit homosexualii. Mesajul partidului de guvernământ “Lege și dreptate” (PiS) este că avansul drepturilor pentru homosexuali reprezintă un “pericol grav” pentru familie. Și nu doar Polonia are nevoie de protecție, ci întreaga Europă. Jaroslaw Kaczynski, liderul PiS, a declarat că lobby-ul homosexual nu se luptă pentru toleranță, ci caută să schimbe modul de viață polonez. “Luați mâna de pe copiii noștri,” a spus acesta, la o convenție a partidului din acest weekend.

PiS promovează imaginea unei țări aflate sub asediu, în lupa sa pentru alegerile europarlamentare și înaintea scrutinului parlamentar. Dacă vor reuși, conservatorii naționaliști ar putea submina și mai multa lupta pro-europenilor împotriva guvernărilor populiste din Italia și Ungaria. Sondajele arată că PiS este umăr la umăr cu o nouă grupare denumită Coaliția Europeană, iar pe locul trei se află partidul de stânga „Primăvara” condus de Robert Biedron, care este gay.

Situația minorităților sexuale din Polonia rămâne sumbră. Peste două treimi dintre persoanele care se identifică ca LGBT au fost supuse violențelor psihologice sau fizice, în timp ce 70% dintre adolescenții din această minoritate spun că au avut gânduri suicidare, potrivit unui raport întocmit de Universitatea din Varșovia anul trecut. PiS vrea ca educația sexuală să fie lăsată în seama părinților, și nu a școlilor sau organizațiilor neguvernamentale. Între timp, membrii clerului merg pe narațiunea conform căreia homosexualitatea poate fi vindecată, prezervativele sunt rele și că susținătorii drepturilor homosexualilor promovează de fapt homosexualitatea.

BBC: Theresa May va cere o amânare a Brexitului până în iunie

Premierul britanic Theresa May va cere Uniunii Europene marți o amânare a Brexitului până la sfârșitul lui iunie, cu o opțiune de extindere pe doi ani, conform BBC. Purtătorul de cuvânt al lui May a declarat că ea îi va scrie președintelui Consiliului European, Donald Tusk, pentru a cere o amânare a Brexitului.

Însă Laura Kuenssberg, editorul politic al BBC, a scris pe Twitter după întâlnirea de ieri a guvernului britanic: „Conform unor surse din cabinet, prim-ministrul va scrie astăzi Uniunii Europene cerând o amânare, cu o dată finală de 30 iunie, cu o opțiune de extindere de până la doi ani”. Kuenssberg a adăugat: „O sursă susține că nu s-a ajuns la un acord iar o altă sursă este furioasă pentru că prim-ministrul evită să ia o decizie concretă, însă dorește opțiunea unei amânări scurte pentru a găsi o modalitate de a încerca din nou cu acordul său”.

Cercetători: Oamenii devin adulți după 30 de ani

Oamenii nu devin pe deplin “adulți” până la vârsta de 30 de ani, afirmă cercetători britanici citați de BBC. În prezent, în majoritatea țărilor din lume, legea spune că devii adult atunci când împlinești 18 ani. Oamenii de știință care studiază creierul și sistemul nervos spun că vârsta la care oamenii devin adulți este diferită de la om la om.

Cercetările sugerează că persoanele în vârsta de 18 ani încă suferă modificări ale creierului care le pot afecta comportamentul și care îi fac mai predispuși la a dezvolta anumite tulburări de sănătate mintală.

Profesorul Peter Jones, de la Universitatea Cambridge, a declarat: “Ceea ce spunem cu adevărat este că ideea de a defini momentul în care faci tranziția de la copilărie la maturitate pare din ce în ce mai absurdă”. “Este o tranziție mult mai nuanțată care are loc în decurs de trei decenii”, a spus acesta. Când ajungi la vârsta de 18 ani, poți să votezi, să cumperi alcool, să iei un credit ipotecar și să fii tratat ca adult dacă ai probleme cu poliția. În ciuda acestui fapt, profesorul Jones crede că judecătorii cu experiență recunosc diferența dintre un inculpat în vârstă de 19 ani și un infractor înrăit la vârsta de 30 de ani.

“Nu există o copilărie și apoi o maturitate. Oamenii sunt pe o cale, sunt pe o traiectorie.” Profesorul Jones este unul dintre numeroșii experți care participă la o întâlnire în domeniul neuroștiințelor, găzduită de Academia de Științe Medicale din Oxford.

MBS a aprobat o campanie contra disidenților cu an înaintea asasinării lui Khashoggi

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman (MBS), a aprobat cu mai bine de un an înaintea asasinării jurnalistului critic al puterii saudite Jamal Khashoggi - o campanie secretă vizând să-i facă să tacă pe disidenți, dezvăluie New York Times (NYT). Aceste acțiuni includeau o supraveghere, încarcerarea și torturarea unor cetățeni saudiți, scrie în acest articol, care citează oficiali americani care au cerut protecția anonimatului și care au avut acces la documente aparținând serivciilor de informații. Potrivit NYT, acest “grup saudit de intervenție rapidă” - așa cum îl cataloghează oficiali americani - a fost implicat în cel puțin aproximativ zece operațiuni începând din 2017.

Anumite misiuni clandestine au fost efectuate de către membri ai comandoului care l-a ucis și a dezmembrat corpul jurnalistului Jamal Khashoggi în octombrie 2018, la Consulatul Arabiei Saudite de la Istanbul, ceea ce sugerează că asasinatul făcea parte dintr-o vastă campanie contra unor disidenți, scrie ziarul, care citează oficiali și asociați ai anumitor victime saudite. Uciderea lui Jamal Khashoggi, un apropiat al ziarului The Washington Post (WP) și un critic al Riadului, a provocat o undă de șoc în întreaga lume și a pătat profund imaginea Arabiei Saudite. În Statele Unite, senatori republicani au afirmat, diupă ce li s-au prezentat concluziile concluziile CIA, că nu au “vreo îndoială” cu privire la faptul că MBS a “ordonat” crima.

O femeie câștigă pentru prima oară prestigiosul premiu Abel pentru matematică

Premiul Abel pentru matematică a fost atribuit pentru prima oară, marți, unei femei, americanca Karen Uhlenbeck, specializată în ecuații cu derivate parțiale, a anunțat Academia norvegiană pentru Științe și Litere, scrie AFP. În vârstă de 76 de ani, Karen Uhlenbeck este șef de cercetări la Universitatea Princeton și profesor asociat la Institute for Advanced Study (IAS), în Statele Unite. Este o figură de marcă a egalității sexelor în știință. Este vorba de prima femeie care primește premiul Abel, creat în 2003 de guvernul norvegian pentru a suplini absența unui premiu Nobel pentru matematică. Poartă numele matematicianului norvegian Niels Henrik Abel (1802-1829).

În valoare de 6 milioane de coroane (620.000 euro), este unul dintre cele mai prestigioase distincții în domeniul matematicii, alături de medalia Fields, atribuită la fiecare patru ani.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.