Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Explozii misterioase la două baze militare din Rusia

Ziarul de Vrancea
4 dec 2022 581 vizualizări

Explozii misterioase au avut loc luni la două baze aeriene rusești aflate la mare distanță de linia frontului, ceea ce ridică întrebări cu privire la posibilitatea ca Ucraina să fi găsit o modalitate de a ținti bombardierele rusești folosite în atacurile împotriva infrastructurii Ucrainei, relatează corespondentul de la Moscova al cotidianului The Guardian, Andrew Roth.

Informațiile apărute în mass-media ruse și înregistrările video postate pe rețelele sociale arată că o explozie a avut loc luni dimineața devreme la baza aeriană Engels-2 din regiunea rusă Saratov, care găzduiește bombardiere Tu-95 ce au luat parte la atacurile cu rachete de croazieră împotriva Ucrainei.

O altă explozie a avut loc la o bază aeriană militară din apropierea orașului Riazan, aflat la circa 200 de de kilometri de Moscova. Trei persoane au fost ucise și cinci au fost rănite după ce un camion cu combustibil a explodat, a anunțat presa de stat rusă. Baza respectivă găzduiește, de asemenea, bombardiere cu rază lungă de acțiune Tu-95 și Tu-22M. Înregistrarea video a exploziei a arătat o explozie care a luminat cerul nopții, urmată de un incendiu puternic. Localnicii au relatat că sunetul deflagrației s-a auzit de la kilometri distanță.

Cauza celor două explozii nu a fost precizată, însă Baza, un organ de presă rusesc cu surse în cadrul serviciilor de securitate, a raportat că aerodromul rusesc Engels a fost atacat de o dronă kamkaze care a vizat pista bazei aeriene. Astra, o altă instituție media rusă, independentă, a afirmat că două bombardiere Tu-95 cu capacitate nucleară au fost avariate în explozie.

Niciuna dintre cele două surse media nu au indicat care este sursa pentru informațiile lor.

Kremlinul a declarat că Vladimir Putin a fost informat cu privire la aceste incidente. Autoritățile locale din regiunea Saratov au spus că serviciile de securitate investighează explozia de la baza aeriană Engels.


Rapoartele de monitorizare ucrainene din ultima săptămână au sugerat că Rusia livrează rachete de croazieră la baza aeriană Engels și transferă aeronave la baza aeriană Riazan, în pregătirea unui alt atac împotriva Ucrainei.

Ucraina nu dispune de muniție care i-ar permite să atace la sute de kilometri dincolo de liniile de front ale conflictului, deși au existat rapoarte despre astfel de drone în curs de dezvoltare.

Emmanuel Macron a scandalizat Ucraina, dar și aliații nordici, după ce a sugerat că Rusiei ar trebui să i se ofere „garanții de securitate”

Sugestia președintelui francez Emmanuel Macron, potrivit căreia Occidentul ar trebui să ia în considerare nevoia Rusiei de garanții de securitate, dacă Moscova este de acord cu negocieri pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declanșat o furtună de critici la Kiev și la aliații baltici în cursul weekendului, relatează Reuters.

Într-un interviu acordat postului francez de televiziune TF1, Emmanuel Macron a declarat că Europa trebuie să își pregătească viitoarea arhitectură de securitate și, de asemenea, să se gândească „cum să ofere garanții Rusiei în ziua în care aceasta se va întoarce la masa negocierilor”. 

„Există un lucru care depinde de ucraineni și anume chestiunea frontierelor. Există un lucru pe care trebuie să îl pregătim, și asta am discutat și cu președintele Biden, și anume arhitectura de securitate în care vrem să trăim mâine”, a spus Macron. El a vorbit în acest contexzt despre temerile Rusiei față de NATO și despre teama lui Vladimir Putin că Alianța va veni până la granițele sale. „Acest subiect va fi unul dintre factorii de pace și, prin urmare, trebuie să ne pregătim și pentru el: ce suntem dispuși să facem, cum ne protejăm aliații și statele membre, oferind în același timp Rusiei garanții pentru propria securitate, atunci când se va întoarce la masa negocierilor?”, a arătat Emmanuel Macron.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski, menționează Reuters, nu a comentat sugestia lui Macron de a oferi „garanții de securitate” Moscovei, dar doi dintre colaboratorii săi apropiați au făcut-o.

Principalul consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Mihailo Podoliak, a declarat că lumea este cea care are nevoie de garanții de securitate din partea Rusiei, și nu invers. „Lumea civilizată are nevoie de garanții de securitate față de intențiile barbare ale Rusiei post-Putin”, a declarat duminică Podoliak, pe Twitter.

La rândul său, Oleksii Danilov, secretarul Consiliului de Securitate Națională și Apărare al Ucrainei, a declarat că o Rusie „denuclearizată și demilitarizată” ar fi cea mai bună garanție a păcii nu doar pentru Ucraina, ci și pentru întreaga lume. „Cineva vrea să ofere garanții de securitate unui stat terorist și ucigaș?” a scris Danilov pe Twitter. „În loc de Nurenberg - să semnăm un acord cu Rusia și să dăm mâna?” - a adăugat scandalizat Danilov.

David Arahamia, deputat și membru al echipei de negociere a Ucrainei cu Rusia în perioada în care se desfășurau astfel de discuții, a declarat că Ucraina este pregătită să ofere Rusiei garanții de securitate, dacă Moscova îndeplinește patru condiții: „Pentru aceasta este suficient: să părăsească teritoriul țării noastre, să plătească daunele, să pedepsească toți criminalii de război; să renunțe voluntar la armele nucleare”, a declarat Arahamia pe aplicația de mesagerie Telegram. „După aceea, suntem gata să ne așezăm la masa negocierilor și să discutăm despre garanții de securitate”, a adăugat el.

După mai multe runde de discuții la începutul războiului, Kievul și Moscova nu s-au mai întâlnit de luni de zile pentru a negocia încheierea conflictului. Kievul spune că discuțiile de pace sunt posibile doar dacă Rusia își încetează atacurile și se retrage din toate teritoriile ucrainene pe care le-a confiscat. În plus, președintele Zelenski a emis un decret prin care interzice negocierea cu Moscova atât timp cât la conducere se află Vladimir Putin.

Kremlinul, la rândul său, a declarat că Occidentul trebuie să recunoască noile anexări de teritorii ucrainene proclamate de Moscova în septembrie înainte de orice discuții de pace.

Săptămâna trecută, Emmanuel Macron a avut convorbiri cu președintele american Joe Biden la Washington pe tema războiului din Ucraina. Biden a declarat ulterior că nu sunt întrunite condițiile pentru o eventuală discuție între SUA și Rusia privind încetarea conflictului.

După ce în weekend s-a întâlnit cu președintele Volodimir Zelenski la Kiev, subsecretarul american de stat pentru afaceri politice, Victoria Nuland, a declarat că insistența lui Putin de a recunoaște anexările autoproclamate arată că liderul rus nu este serios în ceea ce privește eventuale discuții de pace.

Sugestia lui Macron de a oferi garanții de securitate pentru Moscova a stârnit critici și în unele țări care se învecinează cu Rusia și care o văd ca pe o amenințare tot mai mare.

Fostul premier finlandez Alexander Stubb a declarat că nu este „în mod fundamental” de acord cu Macron. „Singurele garanții de securitate asupra cărora ar trebui să ne concentrăm sunt, în esență, non-rusești”, a spus el pe contul său de Twitter. „Rusia trebuie mai întâi să garanteze că nu îi atacă pe alții”, a arătat el.

Fostul ministru de externe lituanian Linas Linkevicus a declarat că Rusia va avea garanții de securitate atât timp cât nu „atacă, anexează sau își ocupă” vecinii. „Dacă cineva vrea să creeze o nouă arhitectură de securitate care să permită unui stat terorist să își continue metodele de intimidare, ar trebui să se mai gândească o dată, asta nu ține”, a declarat Linkevicus pe Twitter.

Macron și Zelenski au vorbit de mai multe ori în timpul celor peste nouă luni de război, iar Zelenski i-a mulțumit președintelui francez pentru că a încercat să găsească soluții diplomatice, dar a respins în același timp sugestiile lui Macron ca țara sa să fie dispusă să facă un compromis.

În luna mai, Macron a fost, de asemenea, criticat pe scară largă pentru că a spus că Rusia nu ar trebui să fie umilită, astfel încât atunci când luptele din Ucraina se vor opri să se poată găsi o soluție diplomatică.

În interviul de la TF1, președintele francez a declarat că va discuta din nou cu Vladimir Putin pe tema energiei nucleare civile, dar după ce îl va întâlni mai întâi pe Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA). Ultima sa discuție oficială cu liderul rus a avut loc la 11 septembrie.

Rușii au bombardat regiunea Herson de 46 de ori duminică, iar o persoană a fost ucisă / Aviația rusă și-a redus în mod semnificativ misiunile, potrivit evaluării Ministerului britanic al Apărării

Forțele rusești au bombardat duminică regiunea Herson de 46 de ori, iar o persoană civilă a fost ucisă, au anunțat surse ucrainene citate luni de The Guardian.

„Pe parcursul zilei, ocupanții au bombardat regiunea de 46 de ori cu mortiere, tancuri, artilerie și MLRS (lansatoare multiple de rachetre - n.r.). Au fost distruse clădiri private și de apartamente, precum și alte imobile”, a declarat duminică seara târziu, pe Telegram, Kirilo Timoșenko, adjunct al șefului biroului prezidențial ucrainean.

Anton Gerașcenko, consilier superior al Ministerului ucrainean de Interne, a anunțat că o femeie în vârstă de 65 de ani a fost ucisă în atacuri. El a făcut această afirmație într-o postare pe Telegram în primele ore ale dimineții: „În timp ce o femeie și soțul ei traversau Niprul cu o barcă, în districtul Golopristanski, rasiștii (rușii - n.r.) au deschis focul din mitraliere. Pensionara a murit din cauza rănilor”, a precizat Gerașcenko.

Pe de altă parte, potrivit evaluării de luni, 5 decembrie, făcute de Ministerul britanic al Apărării, numărul de avioane rusești care decolează pentru misiuni în Ucraina „s-a redus semnificativ” în ultimele luni. Acum, avioanele rusești efectuează probabil zeci de misiuni pe zi, comparativ cu un maxim de până la 300 pe zi în martie 2022, sugerează cel mai recent raport al serviciilor de informații britanice.

„Rusia a pierdut până acum peste 60 de avioane, inclusiv un bombardier de luptă Su-24M și un avion de atac la sol Su-25, săptămâna trecută”, adaugă ministerul.

Scăderea numărului de misiuni de luptă ale aviației ruse este probabil rezultatul menținerii unei amenințări ridicate din partea apărării antiaeriene ucrainene, a limitării numărului de ore de zbor disponibile pentru avioanele rusești și a înrăutățirii vremii, estimează britanicii.

„Având în vedere că tacticile de atac la sol ale Rusiei se bazează în mare măsură pe identificarea vizuală și pe muniții neghidate, forțele aeriene ruse vor continua probabil să aibă o rată scăzută de operațiuni de atac la sol pe durata vremii nefavorabile de iarnă”, conchide Ministerul britanic al Apărării.

Olaf Scholz cere Occidentului să evite un nou Război Rece

Olaf Scholz avertizează Occidentul să evite apariția unui nou Război Rece prin împărțirea lumii în blocuri, într-un articol de opinie publicat luni în revista „Foreign Affairs”, în care cancelarul german vrea să fie depuse toate eforturile pentru a construi noi parteneriate, relatează Reuters.

Cancelarul german indică Rusia și China ca fiind două țări ce reprezintă o amenințare la adresa unei lumi multipolare și afirmă că trebuie să existe o unitate europeană și transatlantică mai puternică.

Deși spune că Occidentul trebuie să susțină valorile democratice și să protejeze societățile deschise, cancelarul afirmă: „Trebuie să evităm tentația de a împărți din nou lumea în blocuri. Acest lucru înseamnă să depunem toate eforturile pentru a construi noi parteneriate, în mod pragmatic și fără ochelari ideologici”.

„Germanii au intenția de a deveni garantul securității europene, așa cum aliații noștri se așteaptă să fim, un constructor de punți în cadrul Uniunii Europene și un avocat al soluțiilor multilaterale la problemele globale”, a scris cancelarul german.

Parteneriatul transatlantic rămâne vital pentru a face față provocărilor reprezentate de amenințarea Rusiei cu potențiale atacuri asupra teritoriilor aliate, în timp ce întoarcerea Chinei spre izolare și abordarea sa față de Taiwan necesită ca Europa și America de Nord să formeze parteneriate noi și mai puternice cu țări din întreaga lume, arată cancelarul german.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.