MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Eva Kaili, vicepreședinta Parlamentului European, a fost arestată. Prinsă cu o geantă cu bani
Eva Kaili, vicepreședinta proaspăt sancționată a Parlamentului European, și alte trei persoane au fost arestate duminică și puse oficial sub acuzare în Belgia, în cadrul anchetei anticorupție ce vizează această instituție europeană, asupra căreia Qatarul ar fi încercat să-și exercite influența, a declarat pentru AFP o sursă judiciară.
Parchetul federal belgian nu a dat niciun nume, anunțând doar că patru dintre cele șase persoane reținute în ultimele 48 de ore au fost plasate în arest preventiv. Aceste patru persoane au fost încarcerate după ce au fost acuzate de un judecător de instrucție din Bruxelles de „apartenență la o organizație criminală, spălare de bani și corupție”, a anunțat Parchetul federal într-un comunicat. Celelalte două persoane reținute în acest caz au fost eliberate de către judecător.
Potrivit unei surse judiciare apropiate dosarului, care a vorbit sub protecția anonimatului, Eva Kaili, eurodeputată din Grecia, se numără printre cele patru persoane încarcerate. Sursa citată a precizat că aceasta nu și-a putut folosi imunitatea parlamentară deoarece infracțiunea de care este acuzată a fost descoperită „în flagrant delict”, vineri. Sursa a confirmat relatările din presă potrivit cărora Eva Kaili avea asupra sa „o geantă cu bani” atunci când a fost reținută de poliția belgiană.
Procuratura federală a anunțat, de asemenea, că sâmbătă seară a avut loc o percheziție la domiciliul unui al doilea europarlamentar, după ce locuința din Bruxelles a Evei Kaili a fost percheziționată vineri seara.
În acest dosar deschis de autoritățile belgiene, „există suspiciunea că au fost plătite sume importante de bani sau au fost oferite cadouri semnificative unor terțe persoane cu o poziție politică și/sau strategică în cadrul Parlamentului European, astfel încât acestea să influențeze deciziile acestei instituții”, se arată în comunicatul procurorilor.
Sâmbătă seara, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, europarlamentar care vine din Malta, a decis o primă sancțiune împotriva Evei Kaili, luându-i toate atribuțiile, inclusiv calitatea de a reprezenta PE în regiunea Orientului Mijlociu. Eurodeputații de stânga, în special Verzii din Parlamentul European, au cerut demisia Evei Kaili. Ea a fost exclusă, vineri seară, și din Partidul Socialist grec (Pasok-Kinal).
Potrivit „Le Soir”, o țară din Golf, care ar fi Qatar, este suspectată că a oferit mari sume de bani și cadouri generoase pentru a influența decizii politice și economice ale Parlamentului European.
Alte persoane arestate în cadrul acestei anchete ar fi cetățeni italieni: directorul ONG-ului No Peace Without Justice, Niccolò Figà-Talamanca; liderul de sindicat Luca Visentini; fostul europarlamentar S&D Pier-Antonio Panzeri, și un asistent parlamentar din grupul S&D, partener al lui Kaili, Francesco Giorgi, potrivit agenției de știri italiene ANSA.
Parchetul Federal din Belgia a transmis că a recuperat 600.000 de euro în numerar și a confiscat computere și telefoane mobile în acțiunea de vineri. În total, în cadrul raidurilor au fost fost făcute percheziții la 14 adrese.
Eva Kaili este o fostă prezentatoare de televiziune și unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European. În noiembrie, chiar înainte de Cupa Mondială, ea s-a întâlnit cu ministrul muncii din Qatar, Ali bin Samikh Al Marri. Într-o declarație video postată pe Twitter de către agenția de știri din Qatar, ea a spus: „Cred că pentru lumea arabă Cupa Mondială este un instrument extraordinar pentru transformare politică și reforme”.
Într-un discurs ulterior susținut la Parlamentul European, ea a spus: „Astăzi, Cupa Mondială din Qatar este o dovadă a modului în care diplomația sportivă poate realiza o transformare istorică (sic!) a unei țări”, scrie The Guardian.
Erdogan l-a sunat pe Putin și l-a anunțat că trebuie să „curețe” nordul Siriei de forțele kurde / Alte subiecte abordate - hub-ul energetic din Turcia și extinderea exporturilor ucrainene pe Marea Neagră
Președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-a vorbit omologului său rus, Vladimir Putin, despre necesitatea de a „curăța” nordul Siriei de forțele kurde, într-o conversație telefonică pe care cei doi au avut-o duminică, anunță un comunicat al Președinției de la Ankara.
„Subliniind că activitățile separatiste ale PKK/YPG/PYD (organizații ale luptătorilor kurzi - n.r.) în nordul Siriei și atacurile teroriste care vizează Turcia continuă, președintele Erdoğan a declarat că este important și prioritar să fie eliminați teroriștii pe o distanță de cel puțin 30 de kilometri de la graniță, de-a lungul frontierei, în conformitate cu Memorandumul de la Soci din 2019”, arată comunicatul Președinției turce.
Șeful statului turc amenința încă din noiembrie că va lansa o operațiune militară terestră în nordul Siriei pentru a-i respinge pe combatanții YPG, pe care Ankara îi acuză că se află în spatele unui atentat soldat cu șase morți comis la Istanbul la 13 noiembrie. Forțele kurde au negat însă orice implicare.
În 2019, acordul de la Soci la care se referă Erdogan, încheiat între Ankara și Moscova, pusese capăt unei alte ofensive turcești și prevedea crearea unei „zone de securitate” de 30 de kilometri pentru a proteja Turcia de atacurile ce ar putea veni de pe teritoriul sirian. Un acord cu o formulare similară a fost încheiat separat între Ankara și Washington în 2019.
Turcia acuză Rusia, precum și Statele Unite, că nu a respectat aceste acorduri și că nu a reușit să țină YPG departe de frontiera turcă.
Turcia a lansat la 20 noiembrie o serie de raiduri aeriene în nord-estul Siriei asupra pozițiilor luptătorilor kurzi, pe care îi califică drept „teroriști”. Câteva sute de soldați ai coaliției internaționale sunt însă desfășurați în această regiune aflată sub controlul Forțelor Democratice Siriene (FDS), dominate de kurzi, care conduc lupta împotriva grupării jihadiste Statul Islamic (EI), alungată în 2019 din bastioanele sale din Siria.
Atât Moscova, cât și Washingtonul și-au declarat opoziția față de o posibilă incursiune terestră a Turciei în nordul Siriei, menționează AFP.
Dincolo de chestiunea kurzilor, potrivit comunicatului de la Ankara, Erdogan și Putin au mai vorbit despre relațiile bilaterale, în special în domeniul energiei, și au fost evaluate „probleme regionale”, inclusiv legate de coridorul ce permite Ucrainei să-și exporte cerealele pe rute din Marea Neagră.
Președintele Erdoğan a declarat că peste 13 milioane de tone de cereale au ajuns până în prezent la cei care au nevoie de ele, prin eforturi comune, și că se poate începe să se lucreze la reluarea exporturilor de diferite alte produse alimentare și mărfuri, în mod treptat, folosind aceleași rute ale coridorului de cereale. „Președintele Erdoğan și-a exprimat speranța sinceră că războiul dintre Rusia și Ucraina se va încheia cât mai curând posibil”, menționează comunicatul Ankarei.
Erdogan anunțase încă de vineri că îl va suna pe Vladimir Putin și a spus că o să vorbească separat și cu președintele ucrainean, Volodimir Zelenski.
Ce spune Kremlinul
Pentru Moscova, cea mai importantă problemă discutată de Putin și Erdogan este legată de „proiecte energetice comune, în primul rând în sectorul gazelor naturale”. Această temă este menționată prima de comunicatul Kremlinului transmis în urma convorbirii celor doi lideri. „Ținând cont de rezultatele discuțiilor recente purtate la Istanbul de Aleksei Miller, președintele Comitetului de conducere al Gazprom, părțile au continuat să facă schimb de opinii cu privire la inițiativa de a crea un hub regional de gaze în Turcia”, arată Kremlinul.
În ceea ce privește exportul de cereale ucrainene din porturile de la Marea Neagră și exportul de produse agricole și îngrășăminte rusești, „aceasta este o afacere complexă, care necesită eliminarea obstacolelor din calea livrărilor relevante din Rusia pentru a satisface nevoile țărilor care au cea mai mare nevoie”, punctează comunicatul Kremlinului, într-o formulare ce ar putea indica noi pretenții ridicate de Moscova pentru propriile exporturi, care sunt limitate de sancțiunile occidentale.
„Vladimir Putin și-a prezentat evaluarea de principiu a situației din jurul Ucrainei”, mai spune, sec, comunicatul Kremlinului, fără a da alte detalii.
În ceea ce privește „soluția siriană” și prevederile Memorandumului de înțelegere Rusia-Turcia de la Soci din 2019, „Ministerele Apărării și de Externe ale celor două țări vor menține contacte strânse în acest sens”, se limitează să spună comunicatul Kremlinului.
Ucraina a atacat cu rachete HIMARS orașul Melitopol, aflat sub ocupație / Rușii anunță că sunt doi morți
Ucraina a atacat sâmbătă seara orașul strategic Melitopol din sud-estul țării, aflat sub ocupație rusă, au anunțat atât autoritățile pro-ruse, cât și fostul primar ucraiean al orașului, care este refugiat, relatează Reuters.
Autoritățile pro-Moscova au declarat că un atac cu rachete a ucis două persoane și a rănit zece, în timp ce primarul refugiat a declarat că zeci de „invadatori” au fost uciși.
Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent informațiile privind atacurile sau decesele.
Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, comandamentul central al forțelor armate ucrainene declarase că a efectuat tiruri asupra Melitopolului.
„Sistemele de apărare antiaeriană au distrus două rachete, patru și-au atins țintele”, a declarat Evgheni Balițki, guvernatorul numit de Moscova al părții ocupate din regiunea Zaporojie. El a precizat că un „centru de recreere”, unde oamenii luau masa, a fost distrus în atacul ucrainean cu rachete HIMARS.
Primarul exilat al orașului, Ivan Fedorov, a declarat pe canalul său Telegram că atacul a lovit o biserică pe care rușii o transformaseră într-un loc de întâlnire.
Vladimir Rogov, un alt oficial instalat la Moscova în partea controlată de ruși din Zaporojie, a declarat că atacul a provocat un mare incendiu care a cuprins centrul de recreere. El a postat o înregistrare video cu o structură în flăcări.
Lansatoarele multiple de rachete HIMARS s-au numărat printre cele mai eficiente arme ale Ucrainei în acest război, lansând atacuri de precizie asupra a sute de ținte, inclusiv asupra posturilor de comandă rusești.
Vineri, Statele Unite au declarat că trimit mai multe ajutoare Kievului pentru a-și consolida apărarea aeriană și pentru a învinge dronele.
Un consilier al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, Oleksi Arestovici, a declarat că Melitopol, un important centru industrial și de transport ocupat de Rusia încă din martie, este esențial pentru apărarea sudului. „Toată logistica de legătură între forțele rusești, din partea de est a regiunii Herson și până la granița rusă de lângă Mariupol, se realizează prin Melitopol”, a explicat Arestovici într-un interviu video postat pe rețelele sociale. „Dacă Melitopol cade, întreaga linie de apărare până la Herson se prăbușește. Forțele ucrainene câștigă o rută directă spre Crimeea”, a arătat el.
Medvedev anunță că Rusia accelerează producția „celor mai moderne arme” pentru a se apăra de dușmanii din Europa, America, Japonia
Fostul președinte al Rusiei, Dmitri Medvedev, în prezent vicepreședinte al Consiliului de Securitate rus, anunță că Moscova își intensifică producția de arme de nouă generație pentru a se proteja de dușmanii din Europa, Statele Unite și Australia, relatează The Guardian.
„Intensificăm producția celor mai puternice mijloace de distrugere. Inclusiv cele bazate pe principii noi”, a declarat Dmitri Medvedev duminică, într-o postare pe Telegram, părând să se refere la noile generații de arme hipersonice de care Moscova face mare caz în ultumii ani.
„Inamicul nostru și-a făcut loc nu doar în provincia Kiev a Malorusiei noastre. El se află și în Europa, în America de Nord, Japonia, Australia, Noua Zeelandă și în alte locuri care au jurat credință naziștilor timpurilor noastre”, a scris Medvedev, folosind termenul „Malorusia” (Rusia Mică) care descria în timpul Imperiului țarist actualul teritoriu al Ucrainei.
De când Putin a trimis trupe în Ucraina, la 24 februarie, Medvedev, în vârstă de 57 de ani, considerat cândva un moderat, postează în mod regulat pe rețelele sociale mesaje din ce în ce mai bombastice și mai radicale.
În condițiile în care Moscova se află pe picior greșit în ofensiva sa din Ucraina, au existat temeri că Rusia ar putea recurge la arsenalul său nuclear pentru a obține un progres militar. Vineri, Putin a declarat că Rusia și-ar putea modifica doctrina militară prin introducerea posibilității unui atac de tip preventiv ca să dezarmeze un inamic, într-o aparentă referire la un atac nuclear. Șeful Kremlinului a susținut, de asemenea, că rachetele de croazieră și sistemele hipersonice ale Rusiei sunt „mai moderne și chiar mai eficiente” decât cele ale Statelor Unite.
Cancelarul Olaf Scholz dezvăluie de ce vorbește așa de des cu Putin la telefon și ce-i spune liderul rus de fiecare dată
Cancelarul german, Olaf Scholz, spune că Vladimir Putin este hotărât să cucerească părți din Ucraina și nu manifestă nicio reținere în brutalitatea sa, relatează „The Guardian”.
„Ori de câte ori vorbesc cu Putin, el spune foarte clar că pentru el este vorba de a cuceri ceva”, a declarat Scholz sâmbătă, la un eveniment organizat la Potsdam. „El vrea pur și simplu să cucerească o parte din teritoriul ucrainean prin violență”, a punctat cancelarul german.
„Am văzut brutalitatea de care este capabil președintele rus: în Cecenia, unde practic a distrus întreaga țară, sau în Siria. Nu există nicio reținere acolo, este cât se poate de limpede”, a declarat Olaf Scholz.
Cancelarul a mai spus la evenimentul de la Postdam că nu este clar câți soldați ruși au murit până acum în invazie, dar numărul acestora ar putea ajunge la 100.000.
Olaf Scholz și Emmanuel Macron au vorbit direct cu președintele rus mai mult decât majoritatea celorlalți lideri occidentali de la invazia din 24 februarie a Ucrainei. Scholz a vorbit ultima dată la telefon cu Putin chiar la începutul lunii decembrie, timp de o oră.
„Suntem de opinii complet diferite. Cu toate acestea, voi continua să vorbesc cu el, pentru că vreau să găsesc momentul în care este posibil să ieșim din această situație. Iar acest lucru nu este posibil fără a vorbi unul cu celălalt”, a justificat cancelarul german.
În declarațiile sale de sâmbătă, Scholz a apărat, de asemenea, obiectivul guvernului său de a crește cheltuielile pentru apărare până la obiectivul NATO de 2% din PIB, spunând că înainte de reunificarea Germaniei, aceste cheltuieli ajunseseră până la 4%. „Țările NATO trebuie să fie suficient de puternice pentru ca nimeni să nu îndrăznească să le atace”, a spus el.
Medicii britanici anunță un tratament revoluționar pentru tratarea cancerului și prezintă cazul unei fete vindecate de leucemie
Medicii britanici anunță că un tratament nou, revoluționar, pe bază de celule imunitare modificate genetic, a reușit să învingă o formă agresivă de leucemie, cel mai frecvent cancer la copii, după ce primul pacient care l-a primit a intrat în remisie, relatează AFP și BBC.
Alyssa, o fetiță de 13 ani, a fost diagnosticată cu leucemie acută limfoblastică T în 2021. Cu toate acestea, cancerul de sânge nu a răspuns la tratamentele convenționale, inclusiv la chimioterapie și la un transplant de măduvă osoasă. Prin urmare, ea a intrat într-un studiu clinic la Spitalul de pediatrie Great Ormond Street (GOSH) din Londra pentru un nou tratament care utilizează celule imunitare modificate genetic de la un voluntar sănătos.
În termen de 28 de zile, ea a intrat în remisie, ceea ce i-a permis să primească un al doilea transplant de măduvă osoasă pentru a-și reface sistemul imunitar. Șase luni mai târziu, ea „se simte bine” și s-a întors acasă, în Leicester, în centrul Angliei, unde primește îngrijiri medicale. „Fără acest tratament experimental, singura opțiune a lui Alyssa ar fi fost îngrijirea paliativă”, a declarat spitalul într-un comunicat transmis duminică.
Cazul a fost prezentat de cercetători la reuniunea anuală a Societății Americane de Hematologie, care a avut loc în acest weekend.
Leucemia acută limfoblastică afectează celulele sistemului imunitar, limfocitele B și T, care luptă și protejează împotriva virusurilor.
Alyssa este primul pacient cunoscut care a primit celule T modificate.
Tratamentul constă în transformarea chimică a unor mesaje din codul ADN.
Cercetătorii de la spitalul de pediatrie și de la University College London au contribuit la dezvoltarea utilizării celulelor T modificate pentru tratarea leucemiilor cu celule B în 2015. Dar aceste celule T concepute pentru a ataca celulele canceroase au sfârșit prin a se omorî între ele în acest proces, ceea ce i-a determinat pe oamenii de știință să se gândească la alte soluții.
„Aceasta este o demonstrație excelentă a modului în care, cu ajutorul echipelor de experți și al infrastructurii, putem combina tehnologiile de ultimă oră din laborator cu rezultate reale în spital pentru beneficiul pacienților”, a declarat Waseem Qasim, imunolog consultant și profesor la GOSH. Acest lucru „deschide calea pentru noi tratamente și, în cele din urmă, pentru un viitor mai bun pentru copiii bolnavi”, a adăugat el.
Estonia pledează pentru livrări mai mari de arme către Ucraina
Prim-ministrul Estoniei, Kaja Kallas, insistă asupra faptului că țări aliate, precum Germania, printre altele, să ofere mai mult echipament militar Ucrainei, relatează Belga.
„Dacă toți aliații ar fi livrat deja arme în ianuarie sau februarie, multe vieți ar fi putut fi salvate”, a declarat ea pentru agenția de presă germană dpa.
Estonia, una dintre cele mai mici țări membre ale UE, livra deja arme Kievului chiar înainte de invazia rusă din 23 februarie. Potrivit statisticilor Institutului German de Economie Kiel, această țară învecinată cu Rusia a susținut Ucraina mai mult decât orice altă țară din lume în ceea ce privește proporția din produsul intern brut dedicat acestui scop.
În ceea ce privește livrarea de arme, în statisticile în cifre absolute, Estonia este, de asemenea, înaintea marilor economii europene precum Italia sau Spania.
Kallas insistă că armele nu servesc numai Ucrainei. „Nu este vorba doar de suveranitatea și libertatea unei țări din Europa, ci și de securitatea întregii Europe”, a subliniat premierul eston.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
