Internațional

MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Europa ar putea reveni la folosirea cărbunelui pentru obținerea energiei, din cauza Rusiei

Ziarul de Vrancea
20 iun 2022 704 vizualizări

Cei mai mari cumpărători de gaze din Rusia s-au grăbit luni să găsească surse alternative de combustibil și ar putea arde mai mult cărbune pentru a face față fluxurilor reduse de gaz din Rusia, care amenință să provoace o criză energetică în timpul iernii, dacă depozitele nu vor fi umplute, transmite Reuters.

Germania, Italia, Austria și Țările de Jos au semnalat că centralele pe cărbune ar putea ajuta la trecerea continentului printr-o criză care a dus la creșterea prețurilor gazelor și a îngreunat eforturile factorilor de decizie politică care trebuie să ia măsuri de combatere a inflației.

Guvernul olandez a declarat luni că va elimina limitarea producției la centralele energetice pe cărbune și va activa prima fază a unui plan de criză energetică.

Danemarca a inițiat, de asemenea, primul pas al unui plan de urgență a gazelor, din cauza incertitudinii livrărilor Rusiei.

Italia s-a apropiat de declararea stării de alertă în sectorul energiei, după ce compania petrolieră Eni a declarat că i s-a comunicat de către compania rusă Gazprom că va primi luni doar o parte din cererea sa de aprovizionare cu gaze.

Germania, care a cunoscut, de asemenea, fluxuri mai scăzute de gaze din Rusia, și-a anunțat cel mai recent plan de a crește nivelul de stocare a gazelor și a declarat că ar putea reporni centralele pe cărbune pe care și-a propus să le elimine treptat.

“Este dureros, dar este o necesitate absolută în această situație să se reducă consumul de gaze”, a declarat ministrul Economiei Robert Habeck, membru al Partidului Verzilor, care a făcut eforturi pentru o renunțare mai rapidă la cărbune, care produce mai multe gaze cu efect de seră.

“Dar dacă nu o facem, atunci riscăm ca depozitele să nu fie suficient de pline la sfârșitul anului spre sezonul de iarnă. Și atunci suntem șantajabili la nivel politic”, a spus el.

Rusia și-a reluat luni criticile anterioare conform cărora Europa este doar ea însăși vinovată, după ce Occidentul a impus sancțiuni ca răspuns la invazia Moscovei asupra Ucrainei, care este o rută de tranzit al gazelor către Europa, precum și un exportator important de grâu.

Contractul olandez pentru gaze pe termen de o lună, referința europeană, se tranzacționa luni în jurul valorii de 124 de euro pe megawat oră (MWh), în scădere față de vârful din acest an de 335 de euro, dar în continuare cu peste 300% față de nivelul de acum un an.

Markus Krebber, CEO al celui mai mare producător de energie din Germania, RWE, a declarat că ar putea fi nevoie de trei până la cinci ani până când prețurile energiei ar putea scădea la niveluri mai reduse.

Fluxurile de gaze rusești către Germania prin conducta Nord Stream 1, principala rută care aprovizionează cea mai mare economie a Europei, continuau să se desfășoare luni la aproximativ 40% din capacitate, deși au crescut de la începutul săptămânii trecute.

Ucraina a declarat că conductele sale ar putea ajuta la umplerea oricărui gol în aprovizionarea prin Nord Stream 1.

Moscova a declarat anterior că nu poate pompa mai mult prin conductele pe care Ucraina nu le-a închis deja.

„Avertizare timpurie”

Eni și compania germană Uniper s-au numărat printre companiile europene care au declarat că primesc volume mai mici de gaze rusești decât cele contractate, deși depozitele de gaze ale Europei încă se umplu - deși mai lent. Luni, depozitele erau pline în proporție de aproximativ 54%, față de obiectivul Uniunii Europene de 80% până în octombrie și 90% până în noiembrie.

Ministerul german al Economiei a declarat că repornirea centralelor electrice pe cărbune ar putea adăuga o capacitate de până la 10 gigawați în cazul în care aprovizionarea cu gaze atinge niveluri critice.

O lege legată de această schimbare va ajunge în camera superioară a Parlamentului german pe 8 iulie.

Pe lângă o trecere înapoi la cărbune, cele mai recente măsuri germane includ un sistem de licitații pentru a încuraja industria să consume mai puține gaze și acordarea unui ajutor financiar pentru operatorul de pe piața de gaze din Germania, prin intermediul băncii de stat KfW, pentru a umple mai rapid depozitele de gaze.

RWE a declarat luni că ar putea prelungi funcționarea a trei centrale electrice pe cărbune brun de 300 de megawați (MW), dacă va fi necesar.

Guvernul Austriei a convenit duminică cu compania Verbund să convertească o centrală electrică pe gaze la cărbune, în cazul în care țara se va confrunta cu o urgență energetică.

OMV a declarat luni că Austria va primi jumătate din cantitatea obișnuită de gaze pentru a doua zi consecutiv.

Țările de Jos vor elimina un plafon de producție la centralele de energie pe cărbune, pentru a conserva gazele, în urma măsurilor Gazprom de a reduce livrările către Europa.

Ministrul olandez al Energiei Rob Jetten, care a făcut anunțul luni, a declarat că guvernul a activat și faza de “avertizare timpurie” a unui plan de criză energetică în trei părți.

Grupul rus Gazprom a redus săptămâna trecută livrările prin gazoductul Nord Stream 1, invocând returnarea întârziată a echipamentelor reparate de compania germană Siemens Energy în Canada.

“Avem gaze, sunt gata să fie livrate, dar europenii trebuie să dea înapoi echipamentul, care ar trebui reparat conform obligațiilor lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Oficialii germani și italieni au spus că Rusia folosește acest lucru ca scuză pentru a reduce livrările.

Italia, al cărui comitet tehnic pentru gaze ar trebui să se întrunească marți, a declarat că ar putea declara o stare de alertă sporită pentru gaze săptămâna aceasta, dacă Rusia va continua să reducă livrările.

Măsura ar declanșa măsuri de reducere a consumului, inclusiv raționalizarea gazelor pentru utilizatorii industriali selectați, creșterea producției la centralele pe cărbune și solicitarea unor importuri mai mari de gaze de la alți furnizori, în baza contractelor existente.

Fiica transgender a lui Elon Musk a cerut schimbarea numelui

Fiica transgender a lui Elon Musk a depus o cerere de schimbare a numelui în conformitate cu noua ei identitate de gen și pentru că, spune ea, nu mai vrea să aibă nicio legătură cu tatăl biologic, transmite Reuters, preluat de hotnews.ro. “Nu mai trăiesc cu tatăl meu biologic și nu mai doresc să fiu înrudit cu tatăl meu biologic în niciun fel”, și-a argumentat decizia.

Petiția pentru schimbarea numelui și pentru un nou certificat de naștere care să reflecte noua ei identitate de gen a fost depusă în aprilie la Curtea superioară din Santa Monica, Los Angeles. Presa a aflat însă abia în aceste zile.

Fostul Xavier Alexander Musk, care a împlinit recent 18 ani, vârsta consimțământului în California, a cerut instanței să-și schimbe sexul din bărbat în femeie și să-și înregistreze noul nume, potrivit documentelor instanței disponibile online pe PlainSite.org.

Mama ei este Justine Wilson, care a divorțat de Musk în 2008. Nu a existat o explicație suplimentară a rupturii dintre fiica lui Musk și tatăl ei, șeful Tesla și SpaceX, care încearcă o preluare în valoare de 44 de miliarde de dolari a platformei de socializare Twitter.

Musk nu a oferit niciun comentariu nici prin intermediul biroului de presă, nici al avocatului.

În mai, la aproximativ o lună după depunerea documentului de schimbare a numelui și a sexului, Musk și-a declarat sprijinul pentru Partidul Republican, ai cărui reprezentanți aleși susțin o serie de legislații care ar limita drepturile persoanelor transgender, amintește Reuters.

În 2020, într-o postare pe twitter, Musk a pus în discuție subiectul persoanelor transgender care își aleg pronumele preferat: “Susțin absolut persoanele trans, dar toate aceste pronume sunt un coșmar estetic”.

Dmitri Muratov și-a vândut medalia de Nobel pentru 103,5 milioane de dolari

banii încasați de jurnalistul rus vor ajunge la copii ucraineni refugiați

Jurnalistul rus Dmitri Muratov, redactor-șef al ziarului de investigație independent Novaia Gazeta, și-a vândut la licitație medalia Premiului Nobel pentru Pace pentru 103,5 milioane de dolari în beneficiul copiilor strămutați în urma conflictului din Ucraina. Suma acestei vânzări, plătită de un licitator prin telefon a cărei identitate nu a fost dezvăluită, va fi donată programului UNICEF dedicat copiilor ucraineni strămutați în urma războiului, potrivit Heritage Auctions care a organizat licitația.

Muratov a câștigat prestigiosul premiu în 2021, alături de jurnalista filipineză Maria Ressa, Comitetul onorându-i “pentru oforturile lor de a conserva libertatea de exprimare”.

Ziarul Novaia Gazeta a anunțat la sfârșitul lunii martie că își suspendă apariția online și tipărită din Rusia până la finalul intervenției din Ucraina, în contextul în care Kremlinul intensifica acțiunile împotriva vocilor critice la adresa sa.

Dmitri Muratov a făcut parte dintr-un grup de jurnaliști care au fondat Novaia Gazeta în 1993, după căderea Uniunii Sovietice. Înainte de suspendarea operațiunilor sale, publicația fiind ultima care îl critica pe președintele rus Vladimir Putin.

Novaia Gazeta este cunoscută în special pentru investigațiile sale privind corupția și încălcările drepturilor omului în Cecenia.

Acest angajament a costat viețile a șase dintre colaboratorii săi încă din anii 1990, printre care și celebra jurnalistă Anna Politkovskaia, asasinată în 2006. Dmitri Muratov și-a dedicat Premiul Nobel memoriei lor.

“Acest ziar este periculos pentru viețile oamenilor”, a spus el pentru AFP în 2021.

Într-un videoclip postat de Heritage Auctions, jurnalistul spune că Premiul Nobel “îți oferă ocazia să fii auzit”. “Cel mai important mesaj astăzi este că oamenii înțeleg că are loc un conflict și că trebuie să-i ajutăm pe cei care suferă cel mai mult”, a adăugat el, referindu-se în special la “copiii din familiile refugiaților”.

La începutul lunii aprilie, Dmitri Muratov a fost atacat într-un tren în Rusia de un bărbat necunoscut care l-a stropit cu un amestec roșu de vopsea din ulei și acetonă, provocându-i arsuri la ochi.

Cea mai mare pisică de mare de apă dulce din lume, de 300 de kilograme, prinsă în Cambodgia

Sătenii cambodgieni de pe râul Mekong au prins ceea ce oamenii de știință spun că este cel mai mare pește de apă dulce din lume cunoscut vreodată, o specie de stingray, care cântărește aproximativ 300 de kilograme și pentru care a fost nevoie de mai mult de zece oameni ca să îl transporte până la țărm, potrivit CNN.

Numită Boramy - care înseamnă „lună plină” în limba khmeră - din cauza formei ei rotunde, femela de patru metri a fost eliberată înapoi în râu după ce a fost etichetată electronic pentru a le permite cercetătorilor să-i monitorizeze mișcarea și comportamentul.

„Este o veste nemaipomenită, deoarece a fost cel mai mare pește (de apă dulce) din lume”, a declarat biologul Zeb Hogan, fostă gazdă a emisiunii „Monster Fish” de pe National Geographic Channel și acum parte a „Wonders of the Mekong”, un proiect de conservare pe râu. „Este și o veste uimitoare pentru că înseamnă că această porțiune a Mekong-ului este încă sănătoasă. Este un semn de speranță că acești pești uriași încă mai trăiesc (aici)”.

Boramy a fost prinsă săptămâna trecută în largul Koh Preah, o insulă de-a lungul porțiunii de nord a râului cambodgian. Ea a doborât recordul deținut de un somn uriaș de 293 de kilograme care a fost prins în amonte în nordul Thailandei în 2005.

După ce un pescar a agățat specia pe cale de dispariție a contactat Wonders of the Mekong care a ajutat la etichetarea ei și a eliberat-o înapoi în râu.

Mekong are a treia cea mai diversă populație de pești din lume, potrivit Comisiei fluviale, deși pescuitul excesiv, poluarea, pătrunderea apei sărate au afectat numărul speciilor.

Stingray, în special, au fost vulnerabile la aceste schimbări, cu decese în masă, în ciuda măsurilor de conservare în vigoare, inclusiv restricții de pescuit și paznici pe râu, potrivit Wonders of the Mekong.

Televiziunea rusă transmite acum în întreaga regiune ucraineană Herson

Armata rusă a anunțat, marți, că a conectat întreaga regiune ucraineană Herson la canalele de televiziune rusești, care vor fi de acum accesibile “gratuit” în această regiune cucerită de Moscova din sudul Ucrainei.

“Specialiștii de la unitățile de transmisie ale Forțelor Armate Ruse au conectat și reconfigurat pentru a difuza canalele rusești ultimul dintre cele șapte relee de televiziune din regiunea Herson”, a precizat Ministerul rus al Apărării într-un comunicat. De asemenea, aproximativ un milion de oameni din regiune au în prezent acces la aceste canale, se mai arată în comunicat.

Aproape întreaga regiune Herson, inclusiv capitala regională, a fost ocupată de trupele ruse încă din primele zile ale invaziei Moscovei, lansată pe 24 februarie.

Ucraina, primul succes cu rachetele antinavă Harpoon

Forțele ucrainene au revendicat primul succes al rachetelor antinavă de tip Harpoon, donate de Occident. Ținta atacului din 17 iunie a fost cel mai probabil remorcherul naval rus Spasatel Vasili Bekh, care transporta arme și personal pe Insula Șerpilor din nord-vestul Mării Negre, a precizat Ministerul britanic al Apărării în raportul zilnic de informații cu privire la războiul din Ucraina.

Distrugerea navei ruse într-o misiune de reaprovizionare “demonstrează dificultatea întâmpinată de Rusia atunci când încearcă să-și sprijine forțele care ocupă Insula Șerpilor”, mai precizează raportul.

Acesta este cel mai recent episod în care o navă rusă a fost distrusă sau avariată de forțele ucrainene în timpul războiului, se mai subliniază în raport. “Capacitatea ucraineană de apărare de coastă a neutralizat în mare măsură capacitatea Rusiei de a stabili controlul asupra mării și de a proiecta forțele maritime în nord-vestul Mării Negre”, menționează Ministerul britanic al Apărării. “Acest lucru a subminat viabilitatea designului operațional inițial al Rusiei pentru invazie”, se precizează în raport.

Prima condamnare într-un dosar al Parchetului European: trei letoni

Trei cetățeni letoni au fost condamnați de un tribunal din Riga pentru fraude comise în cadrul unui proces de achiziție pentru construirea a două sere cu tunel înalt, subvenționate de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR). Aceasta este prima condamnare în Letonia de când Biroul Procurorului European (EPPO) și-a început activitatea, potrivit unui comunicat al Parchetului European.

Între decembrie 2017 și noiembrie 2018, un grup de persoane a aranjat ca o companie pe care o controlau să câștige un proiect de achiziție publică sprijinit de FEADR, prin coordonarea prealabilă a prețului. Documente care conțineau informații false au fost prezentate Serviciului de sprijin rural din Letonia, pe baza cărora serviciul a luat decizia de a plăti o finanțare de 104.030 euro.

La 3 mai 2022, un procuror european delegat a trimis în instanță cauza penală împotriva celor trei pentru că au achiziționat prin înșelăciune, în grup de persoane, în conformitate cu un acord prealabil, proiectul sprijinit de FEADR, precum și pentru impunerea unei măsuri de constrângere asupra unei persoane juridice.

Inculpații și-au recunoscut vinovăția și și-au exercitat dreptul la cooperare în temeiul dreptului procesual penal prin alegerea celei mai simple forme de procedură. Aceasta înseamnă că procurorul delegat european și inculpații au căzut de acord asupra vinovăției și a pedepsei și au solicitat condamnarea și impunerea unei pedepse privative de libertate de 2,5 ani și a unei amenzi de 2 500 de euro pentru doi dintre inculpați și a unei amenzi de 2.500 de euro pentru celălalt inculpat. 5 000 EUR au fost confiscați din contul bancar al societății.

Fondurile UE obținute în mod ilegal au fost restituite integral de către inculpați și de către societate. La 14 iunie 2022, instanța a confirmat că a ajuns la un acord


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.