MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Eurobarometru: Nivel record de încredere în UE în ultimii ani
Cel mai recent Eurobarometru publicat vineri de Comisia Europeană pe site-ul său arată cel mai înalt nivel de încredere în Uniunea Europeană din 2007 şi cel mai mare sprijin acordat vreodată monedei euro. Sondajul arată, de asemenea, că europenii au o viziune mai optimistă cu privire la viitor. Ei ar dori ca UE să fie mai puternică şi mai independentă, în special în faţa provocărilor globale actuale.
51 % dintre europeni (56% din români) tind să aibă încredere în UE, acesta fiind cel mai ridicat nivel al rezultatelor din 2007 până în prezent. Încrederea în UE este cea mai ridicată în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 şi 24 de ani (59%). 51% dintre europeni au declarat că au încredere în Comisia Europeană, ceea ce constituie un alt record în ultimii 17 ani.
Aproape trei sferturi dintre respondenţi (74%) afirmă că se simt cetăţeni ai UE, cel mai ridicat nivel din peste două decenii. În plus, mai mult de şase din zece cetăţeni UE (61% în UE, 67% în România) sunt de asemenea optimişti cu privire la viitorul UE.
În acelaşi timp, 44% dintre cetăţenii UE (53% în România) continuă să aibă o imagine pozitivă despre UE, în timp ce 38% au o imagine neutră, iar 17% au o imagine negativă despre UE. De asemenea, s-au înregistrat tendinţe pozitive în majoritatea ţărilor implicate în procesul de aderare care au făcut obiectul sondajului. Majoritatea cetăţenilor tind să aibă încredere în UE: Albania (81%), Muntenegru (75%), Kosovo (70%), Georgia (58%), Macedonia de Nord şi Bosnia şi Herţegovina (56% fiecare) şi Republica Moldova (52%). În Turcia, 42% (cu patru puncte procentuale mai mult decât sondajul anterior) tind să aibă încredere în UE, iar în Serbia 38% (+ 2 puncte procentuale). 38 % dintre respondenţii din Regatul Unit (+ 6 puncte procentuale) împărtăşesc, de asemenea, această opinie.
Europenii doresc o Uniune mai puternică, mai independentă şi mai sustenabilă
Aproape şapte din zece respondenţi (69%) sunt de acord că UE dispune de competenţe şi instrumente suficiente pentru a apăra interesele economice ale Europei în economia mondială. În mod similar, 69% sunt de acord că Uniunea Europeană este o oază de stabilitate într-o lume aflată în criză.
Potrivit europenilor, securitatea şi apărarea (33%) ar trebui să fie principalul domeniu prioritar pentru acţiunea UE pe termen mediu, urmate de migraţie (29%), economie (28%), climă şi mediu (28%) şi sănătate (27%). În acelaşi timp, 44% din totalul cetăţenilor consideră că asigurarea păcii şi stabilităţii va avea cel mai mare impact pozitiv asupra vieţii lor pe termen scurt, urmată de asigurarea aprovizionării cu alimente, servicii medicale şi produse industriale în UE şi gestionarea migraţiei (ambele 27%). În ceea ce priveşte domeniile specifice de acţiune ale UE în sectorul curat, europenii consideră că UE ar trebui să acorde prioritate energiei din surse regenerabile (38 %), urmată de investiţiile în agricultura durabilă (31%), de infrastructura energetică (28%) şi de investiţiile în tehnologii curate (28%).
Sprijin istoric ridicat pentru moneda euro
Sondajul Eurobarometru a înregistrat cel mai mare sprijin din istorie pentru moneda comună, atât în UE în ansamblu (74%), cât şi în zona euro (81%). În ceea ce priveşte percepţia asupra situaţiei economiei europene, 48% dintre europeni (în creştere cu un punct din primăvara anului 2024) o consideră bună, în timp ce 43% (în creştere cu două puncte) o consideră slabă. Percepţia asupra situaţiei economiei europene s-a îmbunătăţit constant din toamna anului 2019. Numeroşi cetăţeni (49%) consideră că situaţia economică europeană va rămâne stabilă în următoarele 12 luni.
Continuarea sprijinului pentru măsurile luate de UE ca răspuns la războiul din Ucraina În faţa războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, aproape nouă europeni din zece (87% în UE şi 69% în România) sunt de acord cu furnizarea de sprijin umanitar persoanelor afectate de război. 71% dintre cetăţenii UE (66% în România) susţin sancţiunile economice împotriva guvernului, întreprinderilor şi persoanelor fizice ruse, iar 68% (55% în România) sunt în favoarea acordării de sprijin financiar Ucrainei. Şase cetăţeni din zece sunt pentru acordarea de către UE a statutului de ţară candidată Ucrainei (56% în România) şi 58% (49% în România) sunt de acord cu finanţarea de către UE a achiziţionării şi furnizării de echipamente militare pentru Ucraina.
Războiul din Ucraina continuă să fie considerat cea mai importantă problemă la nivelul UE (31% în UE, 32% în România) din cele 15 puncte din listă (urmat de imigraţie la 28%, 15% în România, şi de situaţia internaţională la 22%, 19% în România), în timp ce 76% dintre respondenţii europeni sunt de acord că invadarea Ucrainei de către Rusia reprezintă o ameninţare la adresa securităţii UE.
Sondajul Eurobarometru standard cu numărul 102 (din toamna anului 2024) a fost realizat în perioada 10 octombrie - 5 noiembrie 2024 în cele 27 de state membre. Per ansamblu, au fost intervievaţi direct 26.525 de cetăţeni ai UE. De asemenea, au fost realizate interviuri în nouă ţări candidate şi potenţial candidate (toate, cu excepţia Ucrainei) şi în Regatul Unit. În România sondajul a fost realizat în perioada 10 - 30 octombrie 2024, fiind realizate 1.044 de interviuri.
Zelenski: „Faza fierbinte” a războiului s-ar putea încheia în schimbul aderării la NATO
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a sugerat într-un interviu pentru Sky News că un acord de încetare a focului cu Rusia ar putea fi încheiat dacă teritoriul ucrainean controlat de Kiev va putea fi luat „sub umbrela NATO”, ceea ce i-ar permite să negocieze ulterior „într-un mod diplomatic” returnarea restului, aflat sub controlul Moscovei.
Preşedintele ucrainean a declarat că, pentru a pune capăt „fazei fierbinţi a războiului”, ar trebui să fie oferită aderarea la NATO pentru părţile neocupate ale ţării, însă invitaţia în sine de a adera la NATO ar trebui să recunoască graniţele Ucrainei aşa cum au fost ele consemnate la nivel internaţional. El a părut să accepte că părţile ocupate din estul ţării nu vor face obiectul unui astfel de acord, pentru moment.
În interviul acordat corespondentului-şef al Sky News, Stuart Ramsay, preşedintele ucrainean a fost rugat să răspundă la informaţiile din mass-media potrivit cărora unul dintre planurile preşedintelui ales al SUA, Donald Trump, de a pune capăt războiului presupune ca Kievul să cedeze teritoriul pe care Moscova l-a cucerit, în schimbul aderării Ucrainei la NATO. „Dacă vrem să oprim faza fierbinte a războiului, trebuie să luăm sub umbrela NATO teritoriul Ucrainei pe care îl avem sub controlul nostru”, a spus preşedintele ucrainean. „Trebuie să o facem rapid. Şi apoi, în ceea ce priveşte teritoriul (ocupat) al Ucrainei, Ucraina îl poate obţine înapoi într-un mod diplomatic”, a explicat el.
Însă Zelenski a adăugat că este nevoie de o încetare a focului care să „garanteze că Putin nu se va întoarce” pentru a lua şi mai mult teritoriu ucrainean. El a spus că NATO ar trebui să acopere „imediat” partea din Ucraina care rămâne sub controlul Kievului, lucru de care Ucraina are nevoie „foarte mult”, pentru că altfel Putin „se va întoarce”.
În primul său interviu cu presa britanică de la victoria în alegeri a lui Trump, Zelenski a fost întrebat ce părere are despre preşedintele ales. „Trebuie să lucrăm cu noul preşedinte” pentru a „avea cel mai mare susţinător”, a răspuns Zelenski. „Vreau să lucrez direct cu el, pentru că există voci diferite din partea oamenilor din jurul său. Şi de aceea trebuie să nu (permitem) nimănui din jur să ne distrugă comunicarea”, a punctat el. „Nu va fi de ajutor şi va fi distructiv. Trebuie să încercăm să găsim noul model. Vreau să împărtăşesc cu el idei şi vreau să aud de la el”, a adăugat preşedintele ucrainean. Întrebat dacă a vorbit cu Trump, Zelenski a spus că au vorbit în septembrie, când a fost la New York, adăugând: „Am avut o convorbire. A fost foarte caldă, bună, constructivă... A fost o întâlnire foarte bună şi a fost un prim pas important - acum trebuie să pregătim câteva întâlniri”, a declarat Zelenski.
A fost prima dată când Zelenski a vorbit despre un acord de încetare a focului care ar include controlul rusesc asupra teritoriului ucrainean, menţionează Sky News. De-a lungul conflictului, Zelenski nu a declarat niciodată că ar ceda Rusiei orice teritoriu ucrainean ocupat - inclusiv Crimeea, pe care Rusia a ocupat-o în februarie 2014 şi a anexat-o oficial în luna următoare. El a explicat că o astfel de mişcare nu este permisă de Constituţia ucraineană şi că singurul mod în care ar fi posibilă este ca oamenii din aceste zone să fie de acord să se separe.
Aproximativ o cincime din teritoriul ucrainean rămâne sub control rusesc. În septembrie 2022, Rusia a declarat unilateral anexarea zonelor din şi din jurul oblasturilor ucrainene Doneţk, Herson, Luhansk şi Zaporojie în urma unor referendumuri care nu au fost recunoscute la nivel internaţional.
La rândul ei, Moscova a sugerat că nu va renunţa la niciunul dintre teritoriile ocupate de forţele sale în cadrul oricărui acord de pace şi a susţinut că cedările teritoriale reprezintă o condiţie pentru ca să se aşeze la masa negocierilor.
Georgia: Preşedinta pro-europeană refuză să demisioneze fără noi alegeri generale
Salome Zurabişvili, preşedinta pro-europeană a Georgiei, a anunţat sâmbătă că va refuza să se retragă din funcţie - în contextul în care mandatul său se încheie în acest an - până la organizarea de noi alegeri legislative în această ţară aflată în plină criză politică. „Atât timp cât nu vor exista noi alegeri şi un Parlament care va alege un nou preşedinte după noi reguli, mandatul meu va continua”, a declarat ea într-un interviu acordat în exclusivitate AFP.
Aceştia din urmă boicotează noul Parlament, iar Zurabişvili a solicitat anularea rezultatelor alegerilor de către Curtea Constituţională. „Nimeni din afara Georgiei, dintre partenerii noştri democratici, nu a recunoscut alegerile”, a subliniat Zourabichvili, care se prezintă drept "singura instituţie legitimă" a ţării.
Parlamentul nou ales, pe care îl consideră ilegitim, a anunţat că va alege viitorul preşedinte la 14 decembrie şi că inaugurarea acestuia pentru un mandat de cinci ani va avea loc la 29 decembrie. Săptămâna trecută, Georgian Dream l-a desemnat pe Mikheil Kavelaşvili, un fost fotbalist care a intrat în politica de extremă-dreapta, drept candidat pentru această funcţie. În conformitate cu modificările constituţionale impuse de partid în 2017, preşedintele va fi ales pentru prima dată de un colegiu electoral şi nu prin vot popular. Având în vedere că Georgian Dream controlează colegiul electoral, alegerea lui Kavelaşvili este dată ca sigură.
Dar pentru Zurabişvili, 72 de ani, „atunci când alegerile nu reflectă voinţa poporului, atunci Parlamentul nu este legitim, nici guvernul, nici preşedintele pe care trebuie să-l aleagă”.
Mii de manifestanţi proeuropeni au ieşit sâmbătă pe străzile din Tbilisi, în Georgia, pentru a treia seară consecutivă de proteste la adresa guvernului, acuzat de opoziţie că deturnează ţara de la ambiţiile sale de a adera la UE. Cele două manifestaţii anterioare, de joi seara şi vineri seara, au fost dispersate cu tunuri de apă şi gaze lacrimogene de către poliţie, care a efectuat şi peste o sută de arestări.
Protestele au fost declanşate de decizia guvernului, acuzat de autoritarism pro-rus, de a amâna până în 2028 negocierile privind integrarea ţării caucaziene în UE. Opoziţia contestă, de asemenea, rezultatele alegerilor legislative din octombrie, care au acordat victoria partidului de guvernământ Visul Georgian cu peste 50 la sută din voturi. Sâmbătă seara, străzile din centrul capitalei, în apropiere de Parlament, erau pline de manifestanţi, mulţi dintre ei purtând steaguri ale UE şi georgiene.
Siria - Jihadiştii şi rebelii au cucerit cea mai mare parte a ţării
Jihadiştii şi facţiunile rebele aliate au cucerit cea mai mare parte din Alep, al doilea oraş ca mărime din Siria, într-o ofensivă fulgerătoare care s-a soldat cu peste 320 de morţi, a anunţat sâmbătă un ONG, o lovitură majoră pentru regimul lui Bashar al-Assad. Şaisprezece civili au fost ucişi, sâmbătă, în oraşul Alep într-un atac aerian efectuat "probabil" de Rusia, aliat al regimului sirian, a anunţat Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH).
Observatorul Sirian pentru Drepturile Omului (OSDH), care dispune de o vastă reţea de surse în ţara devastată de război, a semnalat, de asemenea, lovituri aeriene ruseşti înainte de zori asupra Alepului, primele din 2016, când regimul a recâştigat controlul oraşului din nord de la rebeli.
Sâmbătă după-amiază, un atac aerian a vizat „vehicule civile” într-o zonă din Alep controlată de rebeli, ucigând 16 civili, a precizat OSDH, adăugând că raidul a fost „probabil” efectuat de avioane ruse.
Aceste violenţe sunt primele de o asemenea amploare de mai mulţi ani în Siria, unde ostilităţile au încetat în general între beligeranţii susţinuţi de diverse puteri regionale şi internaţionale cu interese divergente în acest război devastator care a început în 2011.
Cu sprijinul militar esenţial al Rusiei, Iranului şi Hezbollahului libanez, regimul Assad a recâştigat controlul asupra unei mari părţi a ţării în 2015 şi asupra întregului oraş Alep în 2016. Cu toate acestea, zone vaste sunt încă în afara controlului său.
Jihadiştii din Hayat Tahrir al-Sham (HTS), dominată de fosta ramură siriană a Al-Qaida, şi facţiuni rebele siriene au lansat miercuri o ofensivă împotriva forţelor regimului în provinciile învecinate Idleb şi Alep, cucerind zeci de localităţi înainte de a intra vineri în oraşul Alep, a indicat OSDH.
„HTS şi facţiunile aliate au cucerit cea mai mare parte a oraşului Alep, precum şi clădiri guvernamentale şi închisori”, a continuat Observatorul.
Pentru a-şi sărbători intrarea în Alep, jihadiştii şi rebelii au mărşăluit pe străzi, au pozat în faţa cetăţii istorice, şi-au arborat steagul în faţa unei secţii de poliţie şi au dărâmat un portret al lui Assad, potrivit imaginilor AFP. Armata siriană a confirmat prezenţa luptătorilor anti-regim în „mari părţi” din Alep şi a deplâns „zeci” de morţi şi răniţi în ofensivă.
Potrivit ultimelor cifre ale OSDH, 327 de persoane au fost ucise începând de miercuri: 183 de luptători HTS şi ai facţiunilor rebele, 100 de soldaţi sirieni şi membri ai forţelor pro-guvernamentale şi 44 de civili. "Majoritatea civililor rămân în casele lor, iar instituţiile publice şi private sunt aproape toate închise" în Alep, un oraş cu aproximativ două milioane de locuitori şi plămânul istoric al ţării înainte de război, a declarat postul de radio proguvernamental Sham FM.
Directorul OSDH, Rami Abdel Rahmane, a declarat pentru AFP că jihadiştii şi rebelii, unii susţinuţi de Turcia, au cucerit rapid mari zone din Alep „fără a întâmpina o rezistenţă semnificativă”.
"Liniile regimului s-au prăbuşit într-un ritm incredibil care a luat pe toată lumea prin surprindere', consideră Dareen Khalifa, expert la International Crisis Group.
Raid israelian la graniţa dintre Siria şi Liban
Şeful „guvernului” proclamat de HTS la Idleb (nord-vest), Mohammad al-Bashir, a declarat joi că ofensiva a fost lansată după ce „regimul a masat forţe pe linia frontului şi a bombardat zonele civile”.
HTS şi rebelii controlează zone întinse din provincia Idleb, zone din Alep vecin, precum şi părţi din Hama şi Latakia. La rândul lor, kurzii sirieni au înfiinţat o administraţie autonomă cu o forţă militară în zone extinse din nord-estul ţării.
Armata turcă, care controlează mai multe zone din nordul Siriei, a cerut vineri „încetarea atacurilor” la Idleb după raidurile ruse şi siriene. În ultimii ani, nord-vestul Siriei s-a bucurat de un calm precar, făcut posibil de o încetare a focului stabilită după o ofensivă a regimului în martie 2020, şi sponsorizată de Moscova şi Ankara.
Ofensiva jihadistă a fost declanşată în ziua în care a fost anunţat un acord de încetare a focului între Hezbollah şi Israel, care se aflau în război deschis de mai bine de două luni. Sâmbătă, Israelul a anunţat că a bombardat situri de la frontiera siriano-libaneză despre care a afirmat că au fost folosite de Hezbollahul pro-iranian pentru a transporta arme din Siria în Liban.
Declanşat în 2011 după reprimarea brutală a protestelor pro-democraţie, războiul complex din Siria a făcut o jumătate de milion de victime.
Premieră: Lucrătoarele sexuale din Belgia beneficiază de concediu de maternitate şi de pensii
„A trebuit să lucrez în timp ce eram însărcinată în nouă luni”, spune Sophie, o lucrătoare sexuală din Belgia. „Făceam sex cu clienţii cu o săptămână înainte să nasc”. Ea jonglează cu slujba şi cu statutul de mamă a cinci copii - ceea ce este „foarte greu”. Când Sophie a născut al cincilea copil prin cezariană, i s-a spus că are nevoie de repaus la pat timp de şase săptămâni. Dar ea spune că aceasta nu a fost o opţiune şi s-a întors imediat la muncă. „Nu-mi puteam permite să mă opresc pentru că aveam nevoie de bani”.
Viaţa ei ar fi fost mult mai uşoară dacă ar fi avut dreptul la un concediu de maternitate, plătit de angajatorul ei. Conform unei noi legi din Belgia - prima de acest fel din lume - acest lucru se va întâmpla de acum înainte. Lucrătoarele sexuale vor avea dreptul la contracte de muncă oficiale, asigurări de sănătate, pensii, concediu de maternitate şi zile de concediu medical. Practic, vor fi tratate ca orice alt loc de muncă, scrie BBC. „Este o oportunitate pentru noi de a exista ca oameni”, spune Sophie.
Există zeci de milioane de lucrători sexuali în întreaga lume. Munca sexuală a fost dezincriminată în Belgia în 2022 şi este legală în mai multe ţări, inclusiv Germania, Grecia, Ţările de Jos şi Turcia. Dar stabilirea drepturilor şi a contractelor de muncă este o premieră mondială.
„Acest lucru este radical şi este cel mai bun pas pe care l-am văzut până acum oriunde în lume”, spune Erin Kilbride, cercetător la Human Rights Watch. „Avem nevoie ca fiecare ţară să se îndrepte în această direcţie”. Criticii spun că această meserie cauzează trafic, exploatare şi abuz - pe care această lege nu le va preveni.
„Este periculoasă pentru că normalizează o profesie care este întotdeauna violentă în esenţa sa”, spune Julia Crumière, voluntar la Isala - un ONG care ajută lucrătorii sexuali de pe străzile din Belgia.
Pentru mulţi lucrători din industria sexului, această meserie este o necesitate, iar legea nu putea veni suficient de repede.
Decizia Belgiei de a schimba legea a fost rezultatul a luni de proteste în 2022, provocate de lipsa de sprijin din partea statului în timpul pandemiei Covid.
Unul dintre cei care s-au aflat în prima linie a fost Victoria, preşedinta Uniunii belgiene a lucrătorilor sexuali (UTSOPI) şi, anterior, escortă timp de 12 ani. Pentru ea, a fost o luptă personală. Victoria consideră prostituţia drept un serviciu social, sexul reprezentând doar 10% din ceea ce face ea. „Este vorba de a acorda atenţie oamenilor, de a le asculta poveştile, de a mânca tort cu ei, de a dansa vals”, explică ea. „În cele din urmă, este vorba despre singurătate”.
Dar ilegalitatea muncii sale înainte de 2022 a ridicat probleme semnificative. A lucrat în condiţii nesigure, fără să aibă de ales în ceea ce priveşte clienţii şi agenţia ei, care i-au luat o mare parte din câştiguri. De fapt, Victoria spune că a fost violată de un client care devenise obsedat de ea.
A mers la o secţie de poliţie, unde spune că ofiţerul a fost „atât de dur” cu ea. „Mi-a spus că lucrătorii sexuali nu pot fi violaţi. M-a făcut să cred că a fost vina mea, pentru că am făcut această muncă”.
Toţi lucrătorii sexuali cu care au discutat reporterii BBC au spus că la un moment dat au fost presaţi să facă ceva împotriva voinţei lor. Din această cauză, Victoria crede cu tărie că această nouă lege le va îmbunătăţi viaţa. „Dacă nu există o lege şi munca ta este ilegală, nu există protocoale care să te ajute. Această lege le oferă oamenilor instrumentele necesare pentru a ne face mai siguri.”
Proxeneţii care controlează munca în domeniul sexului vor putea funcţiona legal în temeiul noii legi - cu condiţia să respecte reguli stricte. Oricine a fost condamnat pentru o infracţiune gravă nu va avea voie să angajeze lucrători sexuali.
„Cred că multe afaceri vor trebui să se închidă, deoarece mulţi angajatori au cazier”, spune Kris Reekmans. El şi soţia sa Alexandra conduc un salon de masaj pe Love Street, în orăşelul Bekkevoort. Masajele pe care le oferă clienţilor includ „tantra” şi „dublă plăcere”.
În momentul vizite BBC, salonul este complet rezervat - lucru neaşteptat într-o dimineaţă de luni. Se arată camere mobilate meticulos, cu paturi de masaj, prosoape şi halate proaspete, jacuzzi şi o piscină. Kris şi soţia sa angajează 15 lucrătoare sexuale şi se mândresc că le tratează cu respect, le protejează şi le plătesc salarii bune.
„Sper că angajatorii răi vor fi excluşi, iar oamenii buni, care doresc să facă această profesie în mod cinstit, vor rămâne - şi cu cât mai mulţi, cu atât mai bine”, spune el.
Erin Kilbride de la Human Rights Watch este de aceeaşi părere - şi spune că, prin restricţiile impuse angajatorilor, noua lege va „reduce semnificativ puterea pe care aceştia o au asupra lucrătoarelor sexuale”.
Dar Julia Crumière spune că majoritatea femeilor pe care le ajută vor doar să fie ajutate să părăsească profesia şi să obţină un „loc de muncă normal” - nu drepturi de muncă. „Este vorba despre a nu fi afară pe vreme geroasă şi a face sex cu străini care plătesc pentru a avea acces la corpul tău”.
Conform noii legi belgiene, fiecare cameră în care au loc servicii sexuale trebuie să fie dotată cu un buton de alarmă care va conecta un lucrător sexual cu „persoana sa de referinţă”. Dar Julia crede că nu există nicio modalitate de a face munca sexuală sigură. „În ce altă meserie ai avea nevoie de un buton de panică? Nu este cea mai veche profesie din lume, este cea mai veche exploatare din lume.”
Modul de reglementare a industriei sexului rămâne un subiect de dezbinare la nivel global. Dar pentru Mel, scoaterea ei din umbră nu poate decât să ajute femeile. „Sunt foarte mândră că Belgia este atât de avansată”, spune ea. „Acum am un viitor”.
Donald Trump a ales un fost colaborator loial în funcţia de director al FBI
Preşedintele SUA, Donald Trump, a ales un fost consilier, Kash Patel, pentru a conduce Biroul Federal de Investigaţii (FBI), o agenţie pe care Patel a criticat-o adesea, relatează BBC. Fost şef de cabinet al Departamentului american al Apărării în prima administraţie Trump, Patel a fost un susţinător ferm al viitorului preşedinte republican.
Pentru ca Patel să preia postul, actualul director al FBI, Christopher Wray, ar trebui să demisioneze sau să fie concediat - deşi Trump nu i-a cerut să facă acest lucru în postul său.
Separat, Trump a declarat că intenţionează să îl nominalizeze pe Chad Chronister, şerif al comitatului Hillsborough din Florida, în funcţia de şef al Agenţiei pentru Controlul Drogurilor. Patel şi Chronister se alătură procurorului general nominalizat, Pam Bondi, în completarea propunerilor lui Trump.
Tot sâmbătă, Trump a anunţat că l-a selectat pe Charles Kushner pentru a fi ambasador în Franţa. Kushner este un dezvoltator imobiliar şi tatăl lui Jared Kushner, soţul Ivankăi Trump.
Nominalizarea pare să fie primul post în administraţie pe care Trump l-a oferit în mod oficial unei rude de la realegerea sa. Toate cele trei alegeri vor trebui să fie confirmate de un vot majoritar în Senatul SUA.
Patel este un fidel al lui Trump care împărtăşeşte suspiciunea preşedintelui ales faţă de instituţiile guvernamentale.
Propunerile sale anterioare au inclus limitarea „drastică” a autorităţii FBI. În cartea sa de memorii, Government Gangsters (Gangsteri guvernamentali), Patel a făcut apel la eradicarea a ceea ce el a numit „tirania guvernamentală” din cadrul FBI prin concedierea „cadrelor de vârf”. Patel l-ar înlocui pe actualul director al FBI, Christopher Wray, pe care Trump l-a numit în 2017 pentru un mandat de 10 ani.
Dar Wray a căzut în dizgraţia preşedintelui ales atunci când FBI a ajutat la o anchetă federală privind gestionarea de către Trump a documentelor clasificate, un caz care a fost abandonat între timp.
Fiu al unor imigranţi indieni, Patel este un fost avocat al apărării şi procuror federal care a atras atenţia lui Trump după ce a devenit consilier principal al comisiei de informaţii a Camerei Reprezentanţilor în 2017.
Pe lângă memoriile sale din 2023, el a publicat două cărţi pentru copii pro-Trump.
Unul dintre titluri, The Plot Against the King (Complotul împotriva regelui), prezintă un personaj negativ, Hillary Queenton, care încearcă să îl detroneze pe regele Donald, care este ajutat de un vrăjitor numit Kash the Distinguished Discoverer (Kash, descoperitorul distins).
Patel s-a revoltat adesea împotriva aşa-numitului „deep state”, despre care unii americani cred că este o maşinărie birocratică nealeasă care conduce în secret ţara în scopuri sinistre. Patel a criticat, de asemenea, mass-media, pe care a numit-o „cel mai puternic inamic pe care Statele Unite l-au văzut vreodată”.
