MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Escaladare: Ucraina, atacată cu o rachetă intercontinentală
Este pentru prima oară când Moscova foloseşte o rachetă atât de puternică
Rusia a lansat joi o rachetă balistică intercontinentală din regiunea sa sudică Astrahan în timpul unui atac asupra Ucrainei efectuat în cursul dimineţii, au anunţat forţele aeriene ale Kievului, fiind prima dată când Rusia foloseşte o rachetă atât de puternică, cu rază lungă de acţiune, în cursul acestui război, relatează Reuters. Kievul nu a precizat ce tip de rachetă balistică intercontinentală a fost lansată.
Rachetele balistice intercontinentale (ICBM) au o rază de acţiune de mii de kilometri şi pot fi utilizate pentru lansarea de focoase nucleare, deşi pot avea şi focoase convenţionale. Atacul vine după ce Ucraina a folosit rachete americane şi britanice pentru a lovi ţinte din interiorul Rusiei în această săptămână, un lucru pe care Moscova avertizează de luni de zile că l-ar considera o escaladare majoră.
Din comunicatul Kievului nu este clar ce a vizat racheta balistică intercontinentală şi dacă a provocat pagube. Anterior, autorităţile ucrainene anunţaseră că un atac rusesc a vizat întreprinderi şi infrastructură critică în oraşul Dnipro din centrul ţării.
Ce este o rachetă balistică intercontinentală
O rachetă balistică intercontinentală (ICBM) este o armă cu rază lungă de acțiune care este trasă în spațiu și apoi eliberează un focos sau focoase care reintră în atmosferă pentru a lovi țintelor lor, relatează CNN. Potrivit analizelor Centrului pentru Controlul Armelor și Neproliferare, ICBM-urile au o rază de acțiune minimă de 5.500 de kilometri, dar unele versiuni pot merge mult mai departe, mai mult de 9.000 de kilometri.
ICBM-urile pot fi lansate din silozuri sau vehicule de lansare mobile și pot fi alimentate cu combustibil solid sau lichid. ICBM-urile cu combustibil solid sunt considerate mai periculoase, deoarece pot fi mutate și lansate mai rapid decât cele alimentate cu combustibil lichid. Prima rachetă ICBM a fost lansată în 1957 de către Uniunea Sovietică. Statele Unite au urmat în 1959.
Există și alte tipuri de rachete balistice, precum cele cu rază intermediară (IRBM), între 3.000 de kilometri și 5.000 de kilometri; raza medie, intre 1.000 si 3.000 de kilometri; și rază scurtă de acțiune, mai puțin de 1.000 de kilometri.
ICBM-urile pot transporta arme convenționale, dar pot transporta și focoase nucleare, sunt alimentate de rachete inițial și apoi urmează o traiectorie nealimentată către țintele lor. Rachetele balistice sunt diferite de rachetele de croazieră, care călătoresc cu ajutorul motoarelor cu reacție, precum cele utilizate pentru propulsarea avioanelor. Rachetele de croazieră, precum rachetele Storm Shadow, furnizate de britanici, pe care Ucraina le-a tras ieri asupra Rusiei, parcurg distanțe mai scurte, dar pot fi ghidate manual către ținta lor.
Încă o dată, sondajele l-au subestimat pe Trump. Experţii încep să bănuiască de ce
După victoria preşedintelui republican ales Donald Trump în alegerile din această lună, unele instituţii de sondare a opiniei publice din SUA se străduiesc să înţeleagă de ce anchetele lor i-au subestimat din nou sprijinul în rândul alegătorilor americani, relatează Reuters.
Înainte de votul din 5 noiembrie, sondajele îl arătau pe Trump în urma vicepreşedintei democrate Kamala Harris cu un punct procentual, potrivit unei medii a zeci de sondaje de opinie naţionale compilate de 538, un site de analiză a datelor pentru politică şi sport. Cu numărătoarea voturilor aproape finalizată, Trump o conduce pe Harris la nivel naţional cu 2 puncte procentuale: 50% la 48%.
Această subevaluare de 3 puncte urmează sondajelor din 2020, care au subestimat marja naţională a lui Trump cu 4 puncte, şi din 2016, care au subestimat performanţa sa cu 2 puncte, conform mediilor 538. Toate aceste rezultate se încadrează în mare parte în marjele normale de eroare ale institutelor de sondare - o măsură a preciziei statistice influenţată de o serie de factori, inclusiv numărul de respondenţi la un sondaj - iar diviziunea îngustă a electoratului american face ca alegerea corectă să fie deosebit de dificilă.
Dar faptul că sondajele de opinie prezidenţiale la nivel naţional s-au abătut în mod persistent în aceeaşi direcţie generează suspiciuni în rândul unor sociologi şi experţi în sondaje că anchetele au probleme în a obţine răspunsuri de la susţinătorii lui Trump, ceea ce îi determină să subestimeze puterea acestuia.
„Este greu să scapi de ideea că există o provocare în a ajunge la votanţii lui Trump”, a declarat Charles Franklin, un specialist în sondaje de la Facultatea de Drept Marquette din Milwaukee, care va face parte dintr-un grup de lucru de evaluare a sondajelor preelectorale pentru Asociaţia Americană pentru Cercetarea Opiniei Publice, principala organizaţie profesională a experţilor în sondaje şi cercetări de opinie din Statele Unite.
Neîncredere?
Chiar şi în statele de luptă Arizona, Georgia, Nevada şi Carolina de Nord - unde sondajele au fost în mare parte corecte în ceea ce priveşte victoriile lui Trump pe 5 noiembrie - marja fostului preşedinte la urne a fost cu 1 până la 3 puncte procentuale mai mare decât era în sondaje. În statele oscilante din zona „Rust Belt” - Pennsylvania, Wisconsin şi Michigan - unde Trump era în urmă în sondaje, dar a câştigat votul - mediile sondajelor l-au subestimat în mod similar cu 2 până la 3 puncte.
Politologul Josh Clinton de la Universitatea Vanderbilt, care a condus un grup de lucru ce a analizat modul în care sondajele au funcţionat în ciclul electoral 2020, a declarat că este îngrijorat de faptul că aparenta eroare de măsurare ar putea amplifica posibila sa cauză: neîncrederea publicului în sondaje şi în instituţiile politice în general. „Aceasta delegitimează întreaga operaţiune într-un mod pe care îl consider destul de dăunător”, a declarat Clinton, unul dintre cei patru experţi americani în sondaje intervievaţi de Reuters.
În ciuda faptului că au ratat ţinta, unii experţi în sondaje subliniază faptul că a te apropia la câteva puncte de rezultat rămâne o performanţă remarcabilă, iar îmbunătăţirea performanţei în viitor va fi dificilă pentru institutorii de sondaje. În plus faţă de faptul că sunt mai puţin predispuşi să răspundă la telefon, creşterea uriaşă a volumului de e-mailuri şi mesaje de tip spam din ultimele decenii i-a făcut pe americani mai puţin receptivi la contactele nesolicitate în general, au spus ei.
„Aceasta este o lume foarte diferită faţă de cea cu care ne confruntam în urmă cu 20 sau 30 de ani”, a declarat Christopher Wlezien, politolog la Universitatea Texas din Austin, care a participat la analiza sondajelor prezidenţiale din 2016 şi 2020.
Efectul Trump
Experţii în sondaje au declarat pentru Reuters că nu sunt încă siguri de ce sondajele îl subestimează pe Trump, care de-a lungul carierei sale politice a denunţat astfel de exerciţii ca fiind părtinitoare şi îndreptate împotriva sa.
„Sondajele de opinie, experţii şi mass-media l-au subestimat întotdeauna pe preşedintele Trump şi coaliţia sa istorică de susţinători”, a declarat Karoline Leavitt, purtătoarea de cuvânt a echipei de tranziţie a lui Trump. „Singurul sondaj care contează are loc în ziua alegerilor”, a subliniat ea. Campania lui Harris nu a răspuns la o cerere de comentarii.
Analiza Asociaţiei Americane pentru Cercetarea Opiniei Publice după alegerile din 2020 a luat în considerare posibilitatea ca sondajele să îl subestimeze pe Trump deoarece susţinătorii săi au răspuns mai puţin la sondaje, în concordanţă cu marca sa de outsider politic. Însă experţii nu au tras o concluzie fermă.
Experţii în sondaje spun, de asemenea, că este posibil ca cei care realizează sondajele să introducă erori atunci când prelucrează cifrele brute ale anchetelor lor pentru a acorda mai multă importanţă răspunsurilor venite de la persoanele pe care le consideră cele mai susceptibile de a vota efectiv.
Reglaj fin
Măsurarea sprijinului pentru Trump pare să fie o problemă specială pentru realizatorii de sondaje. Potrivit lui Franklin, sondajele de opinie publică nu au subestimat în mod similar puterea republicanilor în perspectiva alegerilor legislative intermediare din 2018 şi 2022, când Trump nu era pe buletinul de vot. Acest lucru sugerează că s-ar putea întâmpla ceva diferit în alegerile prezidenţiale, când electoratul include mai multe persoane care votează doar ocazional.
Aproape două treimi dintre alegătorii eligibili au votat la alegerile din acest an, comparativ cu puţin sub jumătate la alegerile pentru Congres din 2022, potrivit unei analize realizate de Laboratorul electoral al Universităţii din Florida.
Franklin, care conduce sondajul Marquette din Wisconsin, a încercat mai mult în acest an să ajungă la votanţii lui Trump. În loc să împartă statul în cinci regiuni din care să fie prelevat eşantionul prin apelarea aleatorie a numerelor de telefon ale oamenilor, aşa cum se întâmpla în trecut, sondajul Marquette din acest an a împărţit statul mai fin, în 90 de regiuni, şi a urmărit potenţialii respondenţi mai întâi prin e-mail şi apoi prin telefon, toate acestea în efortul de a obţine rate de răspuns mai ridicate în oraşele republicane şi democrate.
Franklin a declarat că aceste schimbări ar putea fi motivul pentru care sondajul său a subestimat marja lui Trump cu 2 puncte în acest an, comparativ cu o eroare de 4 puncte în 2020. Problema non-răspunsului la sondaj este, de asemenea, anterioară ascensiunii lui Trump ca un simbol anti-establishment.
Ratele de răspuns sunt în scădere de zeci de ani în cadrul marilor sondaje apolitice, cum ar fi cele efectuate de Census Bureau. „Ne confruntăm cu o provocare majoră de non-răspuns”, a declarat Chris Jackson, şeful cercetării opiniei publice din SUA la Ipsos, care realizează sondaje pentru Reuters. (Sondajele Reuters/Ipsos au arătat că Harris îl conducea pe Trump cu 1 punct procentual chiar înainte de alegerile din 5 noiembrie, în conformitate cu media 538 a sondajelor naţionale).
Merkel îi face un portret fără menajamente lui Trump în cartea sa de memorii
Politicienii europeni care se pregătesc pentru cel de-al doilea mandat la Casa Albă al preşedintelui ales al Statelor Unite, Donald Trump, au avut grijă până acum să nu spună nimic care l-ar putea supăra pe viitorul şef de la Casa Albă, dar Angela Merkel, care a fost cancelarul Germaniei timp de 16 ani, până în 2021, ieşind apoi din viaţa publică, nu are nevoie să joace cartea linguşelii. În viitoarele sale memorii, ale căror extrase au fost publicate de săptămânalul german Die Zeit, ea detaliază interacţiunile sale cu Trump în timpul primului mandat de preşedinte al acestuia, spunându-şi părerea inclusiv despre relaţia lui cu liderul rus Vladimir Putin şi sugerând o posibilă cheie în care se poate discuta cu Trump, relatează POLITICO.
Fostul lider al Uniunii Creştin-Democrate mărturiseşte că relaţia cu Trump i se părea atât de provocatoare, încât a cerut chiar sfaturi de la Papa Francisc cu privire la modul în care să trateze cu el.
„Fără să dau nume, l-am întrebat cum ar face faţă opiniilor fundamental diferite într-un grup de personalităţi importante”, a scris Merkel, referindu-se la o discuţie cu Papa din perioada în care Trump ameninţa să retragă SUA din Acordul de la Paris privind clima. „M-a înţeles imediat şi mi-a răspuns direct: Îndoaie, îndoaie, îndoaie, dar asigură-te că nu se rupe”, a relatat fostul cancelar german.
„Mi-a plăcut această imagine. I-am repetat-o. 'Îndoaie, îndoaie, îndoaie, dar asigură-te că nu se rupe'. În acest spirit, aş încerca să îmi rezolv problema cu Acordul de la Paris şi cu Trump la Hamburg”, a notat Merkel.
„El (Trump - n.r.) judecă totul din perspectiva antreprenorului imobiliar care a fost înainte de a se implica în politică”, a scris Angela Merkel despre Trump. „Fiecare proprietate poate fi alocată o singură dată. Dacă el nu o primeşte, o primeşte altcineva. Acesta este şi modul în care priveşte lumea”, a explicat Angela Merkel.
„Pentru el, toate ţările sunt în competiţie unele cu altele, succesul uneia este eşecul celeilalte; el nu crede că prosperitatea tuturor poate fi sporită prin cooperare”, dezvăluie fostul cancelar german.
Comentariile Angelei Merkel sunt notabile dat fiind nivelul ridicat de respect pe care l-a impus în rândul liderilor politici europeni, chiar dacă nu se mai află la conducerea Germaniei. Părerile sale cu privire la cel mai bun mod de a trata cu fostul preşedinte sunt de reţinut pentru politicienii care se pregătesc pentru un al doilea mandat Trump, notează POLITICO. O mare parte din scrierile sale despre Trump se referă la întâlnirea cu el de la Casa Albă din martie 2017.
„Am vorbit pe două niveluri diferite. Trump la un nivel emoţional, eu la unul faptic”, a scris Merkel despre întâlnire. „Când acorda atenţie argumentelor mele, de obicei era doar pentru a construi noi acuzaţii pornind de la ele”, a povestit ea.
„Când am zburat acasă, nu am avut un sentiment bun”, a mărturiseşte Merkel. „Am tras concluzia din conversaţiile mele: nu va exista nicio muncă comună pentru o lume interconectată, cu Trump”, adaugă ea. Câteva luni mai târziu, după ce Trump a venit într-un turneu în Europa şi a participat la un summit G7, Merkel a ajuns la concluzia, pe fondul conducerii lui Trump şi al Brexitului din anul precedent, că Europa trebuie, într-o măsură mai mare decât înainte, să se descurce singură, incapabilă să se bazeze pe deplin pe alţii.
De asemenea, ea a scris că, în timpul întâlnirii din martie 2017, Trump a fost dornic să afle opinia ei despre Putin. „Donald Trump mi-a pus o serie de întrebări, inclusiv despre originile mele est-germane şi despre relaţia mea cu Putin. Era evident foarte fascinat de preşedintele rus”, a dezvăluit Merkel. „În anii care au urmat, am avut impresia că politicienii cu trăsături autocratice şi dictatoriale îl captivau”, mărturiseşte fostul cancelar.
Ursula von der Leyen a acordat primul ajutor unui pasager care a suferit o urgenţă medicală în timpul unui zbor
Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care este medic de profesie, şi-a folosit cunoştinţele medicale la bordul avionului cu care călătorea miercuri spre Bruxelles, acordând primul ajutor unui pasager care a suferit o urgenţă medicală în timpul zborului.
Ursula von der Leyen, care se întorcea de la summitul G20 de la Rio de Janeiro, se afla la bordul unei curse Swiss Air, care o ducea de la Zurich la Bruxelles. La un moment dat, personalul de la bord al companiei aeriene a solicitat ajutor după ce un pasager a suferit o urgenţă medicală. Un jurnalist aflat la bordul avionului a asistat la scenă şi a recunoscut-o pe preşedinta Comisiei Europene.
La solicitarea publicaţiei elveţiene 20 Minuten, compania aeriană a confirmat că a existat un incident de sănătate în care a fost implicat un pasager la bordul aeronavei în cauză, în timpul căruia un alt pasager a acordat primul ajutor. Din motive de confidenţialitate, biroul de presă a nu a furnizat nicio informaţie cu privire la persoanele implicate sau la starea de sănătate a pasagerului în cauză.
Înainte de cariera sa politică, Ursula von der Leyen a fost medic, ea absolvind Facultatea de Medicină din Hanovra. În timpul studenţiei, ea a lucrat ca medic asistent la clinica ginecologică a Facultăţii de Medicină din Hanovra, între 1988 şi 1992. Ursula von der Leyen a făcut apoi un masterat în sănătate publică în 2001 şi a lucrat ca asistent de cercetare la Departamentul de Epidemiologie, Medicină Socială şi Cercetare în Medicina Sănătăţii de la Facultatea de Medicină din Hanovra.
John Prescott, vicepremier britanic în guvernul lui Tony Blair, a murit la 86 de ani
John Prescott, fost vicepremier britanic în guvernul laburist al lui Tony Blair, a murit la vârsta de 86 de ani, după ce în ultimii ani a suferit de Alzheimer. Anunţul a fost făcut de familia sa, relatează BBC. Familia sa a declarat că acesta a murit liniştit miercuri, în sunetul muzicii de jazz, la azilul în care era internat. John Prescott a fost viceprim-ministru între 1997 şi 2007 şi în această calitate a vizitat inclusiv România.
El a fost unul dintre cei mai vizibili şi pitoreşti miniştri ai lui Blair şi a fost cunoscut ca un politician care vorbea simplu şi care a făcut o punte între stânga tradiţională şi adepţii curentului modernist din Partidul Laburist. Tony Blair s-a declarat „devastat” de moartea fostului său adjunct, în timp ce premierul Keir Starmer l-a numit „un adevărat gigant al mişcării laburiste”, care va rămâne în amintire pentru „convingerea, curajul şi tăria sa de caracter”.
Fostul vicepreşedinte american Al Gore, care a lucrat cu John Prescott la Protocolul de la Kyoto - primul acord global privind schimbările climatice - în 1997, a spus că nu a lucrat niciodată cu cineva ca John Prescott în politică. „Avea o capacitate inerentă de a intra în contact cu oamenii în legătură cu problemele care îi interesau - un talent pe care alţii îl studiază şi îl cultivă ani de zile, dar care pentru el era o a doua natură”, a spus Al Gore. John Prescott rămâne cel mai longeviv viceprim-ministru al Regatului Unit, post pe care l-a ocupat pe toată durata mandatului lui Tony Blair, între 1997 şi 2007.
Parlamentarul laburist de atunci a jucat un rol major în obţinerea acordului de la Kyoto din 1997 privind schimbările climatice, care obliga ţările industrializate să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 5% până în 2012, comparativ cu nivelurile din 1990. Cu toate acestea, tratatul nu cerea ţărilor în curs de dezvoltare rapidă, China, India şi Brazilia, să îşi reducă emisiile.
Banana lipită cu bandă adezivă, adjudecată la 5,2 milioane de dolari la licitaţie
Instalaţia lui Maurizio Cattelan, care implică o banană lipită cu bandă adezivă de un perete, a fost vândută la licitaţie cu 5,2 milioane de dolari, depăşind estimarea iniţială între 1 şi 1,5 milioane de dolari.
Una dintre cele trei ediţii ale lucrării din 2019, intitulată "Comedian", a fost vândută miercuri seara la Sotheby's New York, în licitaţia dedicată artei contemporane. În cadrul unei sesiuni competitive şi rapide, în care au fost acceptate oferte în criptomonede, licitaţia a început de la 800.000 de dolari şi a depăşit rapid estimările iniţiale, cu oferte rapide în sala de la sediul Sotheby's din Upper East Side, precum şi la telefon şi online.
"Nu credeam că voi spune vreodată - 5 milioane de dolari pentru o banană", a glumit Oliver Barker, organizatorul licitaţiei, în timp ce licitaţia se apropia de punctul culminant. Banana expusă la Sotheby's ar fi fost cumpărată cu 35 de cenţi în acea zi.
Jen Hua, de la biroul Sotheby's din China, a depus oferta câştigătoare în numele antreprenorului Justin Sun, născut în China, care va plăti 6,24 milioane de dolari, inclusiv taxa. În schimb, Sun va primi un certificat de autenticitate şi instrucţiuni cu privire la modul de instalare a lucrării - şi cum să înlocuiască banana.
"Aceasta nu este doar o operă de artă, ci reprezintă un fenomen cultural care face legătura între lumea artei, meme-uri şi comunitatea criptomonedelor", a declarat Sun pentru Sotheby's. "Cred că această piesă va inspira mai multă gândire şi discuţii în viitor şi va deveni o parte a istoriei". Sun a declarat că intenţionează să mănânce banana, ca un mod de a "onora locul acesteia atât în istoria artei, cât şi în cultura populară".
Cattelan, un provocator al lumii artei, ale cărui lucrări anterioare includ o toaletă din aur masiv, complet funcţională, intitulată "America", a declarat că lucrarea "Comedian" "a fost un comentariu sincer şi o reflecţie asupra a ceea ce preţuim", potrivit The Art Newspaper: "La târgurile de artă, viteza şi afacerile domnesc, aşa că am văzut lucrurile astfel: dacă trebuia să fiu la un târg, puteam să vând o banană aşa cum alţii îşi vând picturile. Aş putea juca în cadrul sistemului, dar cu regulile mele".
Leagăn de 150.000 de euro în Ungaria
Oficiul antifraudă al Uniunii Euripene (OLAF) cere să consulte conturile unei creşe din comuna Kazár, în Ungaria, deschisă în septembrie şi care are - 12 locuri - a cărei construcţie a costat aproape 1,8 milioane de euro, relatează Euronews. Fiecare leagăm din creşă ar fi costat, astfel, Uniunea Europeană (UE) aproximativ 150.000 de euro. Deputatul ungar Ákos Hadházy a descoperit această presupusă fraudă în acest an. ”Este uşor să se găsească legătura între întreprinderea de construcţii şi ceilalţi oficiali implicaţi. Bineînţeles, nu era vorba despre o licitaţie adevărată, ci despre o licitaţie trucată”, a denunţat el.
Altă anchetă este în curs în satul în care se află creşa, care-l vizează pe primar, care ar fi primit 1,2 miliarde de euro pentru ca să facă nişte iazuri cu peşti.
Potrivit Indicelui Percepţiei Corupţiei al Transparency International, Ungaria este cea mai coruptă ţară din UE.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
