MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: După ce Universitatea Harvard a respins condiţiile administraţiei, Trump adaugă o nouă ameninţare
Preşedintele american Donald Trump a ameninţat marţi că îi va retrage Universităţii Harvard statutul prin care este scutită de taxe şi a declarat că instituţia de top ar trebui să îşi ceară scuze, la o zi după ce aceasta a respins ceea ce a numit cereri ilegale de revizuire a programelor sale academice, cu riscul pierderii subvenţiilor federale, relatează Reuters.
Începând cu Universitatea Columbia, administraţia Trump a reproşat universităţilor din întreaga ţară modul în care au gestionat mişcarea de protest a studenţilor pro-palestinieni, care a zguduit campusurile anul trecut după atacul condus de Hamas în 2023 în interiorul Israelului şi riposta israeliană ulterioară asupra Fâşiei Gaza.
Trump a numit protestele ca fiind antiamericane şi antisemite, a acuzat universităţile că răspândesc marxismul şi ideologia „stângii radicale” şi a promis să pună capăt subvenţiilor şi contractelor federale pentru universităţile care nu sunt de acord cu cererile administraţiei sale.
Trump a declarat marţi, într-o postare pe reţelele sociale, că se gândeşte dacă nu cumva ar trebui să pună capăt statutului de scutire de taxe pentru Harvard dacă aceasta continuă să promoveze ceea ce el a numit „Bolile politice, ideologice şi inspirate/susţinute de terorişti”. El nu a spus cum va face acest lucru.
În conformitate cu codul fiscal al SUA, majoritatea universităţilor sunt scutite de impozitul federal pe venit, deoarece se consideră că sunt „operate exclusiv” în scopuri educaţionale publice.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat reporterilor că Trump doreşte ca Harvard să-şi ceară scuze pentru ceea ce ea a numit „antisemitismul care a avut loc în campusul lor universitar împotriva studenţilor evrei americani”. Ea a acuzat Harvard şi alte şcoli de încălcarea titlului VI din Legea drepturilor civile, care interzice discriminarea de către beneficiarii de fonduri federale pe criterii de rasă sau origine naţională.
În conformitate cu titlul VI, fondurile federale pot fi reziliate numai după o investigaţie îndelungată şi un proces de audieri şi o notificare de 30 de zile către Congres, ceea ce nu s-a întâmplat la Columbia sau Harvard. Unii profesori şi studenţi au declarat că protestele sunt pe nedrept confundate cu antisemitismul ca pretext pentru un atac neconstituţional asupra libertăţilor academice.
Universitatea Columbia, o şcoală privată din New York, a fost de acord să negocieze înăsprirea regulilor sale în materie de protest după ce administraţia Trump a declarat luna trecută că a reziliat granturi şi contracte în valoare de 400 de milioane de dolari, majoritatea pentru cercetare medicală şi alte cercetări ştiinţifice.
Preşedintele Harvard, Alan Garber, a declarat luni, într-o scrisoare, că cererile pe care administraţia Trump le-a făcut universităţii din Massachusetts, inclusiv un audit pentru a asigura „diversitatea punctelor de vedere” ale studenţilor şi cadrelor sale didactice şi un sfârşit al programelor de diversitate, echitate şi incluziune, au fost „afirmaţii de putere fără precedent, desprinse de lege”, care au încălcat libertatea de exprimare constituţională şi Legea drepturilor civile.
La fel ca Universitatrea Columbia, el a declarat că Harvard a lucrat pentru a combate antisemitismul şi alte prejudecăţi în campusul său, păstrând în acelaşi timp libertăţile academice şi dreptul la protest.
La câteva ore după scrisoarea lui Garber, Grupul operativ comun al administraţiei Trump pentru combaterea antisemitismului a declarat că îngheaţă contracte şi subvenţii în valoare de peste 2 miliarde de dolari pentru Harvard, cea mai veche şi mai bogată universitate din ţară.
Unii profesori de la Columbia au dat în judecată administraţia Trump, afirmând că rezilierea subvenţiilor a încălcat titlul VI şi drepturile lor constituţionale la liberă exprimare şi la un proces echitabil. Un judecător federal din New York a ordonat administraţiei Trump să răspundă până la 1 mai.
După ce a citit scrisoarea preşedintelui de la Harvard, preşedintele interimar al Universităţii Columbia, Claire Shipman, a declarat luni seară că Universitatea sa va continua ceea ce consideră a fi „discuţii de bună-credinţă” şi „dialog constructiv” cu grupul de lucru pentru antisemitism al Departamentului de Justiţie al Statelor Unite. „Vom respinge orice acord în care guvernul dictează ceea ce predăm, cercetăm sau pe cine angajăm”, a scris ea.
Luni, un grup de universităţi americane, printre care Princeton şi Universitatea din Illinois, au dat în judecată Departamentul Energiei din cauza reducerilor drastice ale fondurilor federale pentru cercetare în domenii precum tehnologia nucleară avansată, securitatea cibernetică şi medicamentele radioactive noi.
Trump, care a preluat mandatul la 20 ianuarie, se confruntă cu contestaţii în instanţă privind politicile sale în materie de imigraţie şi cu reacţii din partea procurorilor generali ai statelor care încearcă să blocheze concedierea angajaţilor guvernamentali şi suspendarea a mii de miliarde de dolari în subvenţii, împrumuturi şi sprijin financiar federal.
Șefi ai mafiei italiene, prinși după ce au fost interceptați pe chat-ul de pe Playstation
n unul din lideri avea numele de user „Mătușa Maria”
Șefii clanurilor mafiote Frizziero și Troncone exploatau consolele de jocuri video pentru cele mai importante comunicații ale lor. Operațiune a carabinierilor au condus la reținerea a 24 de suspecți, acuzați de trafic de droguri și șantaj, relatează presa italiană, citată de g4media.ro.
Pentru „imbasciate”, așa cum se numesc cele mai importante comunicări ale conducerii de vârf a unei organizații mafiote, se foloseau chat-uri interne pe un joc video de pe platforma Playstation. Era o modalitate de a deturna ascultarea.
În ciuda șiretlicului, ei au fost prinși de carabinierii din Napoli. La 15 aprilie, la cererea DDA, militarii au declanșat blitzul împotriva a 24 de persoane anchetate din diverse motive pentru trafic de droguri, deținere de arme, șantaj și contrabandă cu produse din tutun în străinătate.
Toți cei 24 sunt suspectați de apartenență la o organizație de tip mafiot. Militarii au executat 15 măsuri de arest preventiv în închisoare și șase aresturi la domiciliu. În plus, au fost servite și trei măsuri de interdicție de afaceri, dintre care una vizează un ofițer de poliție penitenciară.
Carabinierii au fost cei care au descoperit stratagema folosită de liderii celor două clanuri napolitane.
O interceptare între Vitale Troncone, șeful unui clan mafiot, și fiul său Giuseppe (ambii confruntați cu noi acuzații în închisoare) a fost suficientă pentru a-i trăda.
Episodul datează din 15 mai 2020. În timpul unei convorbiri telefonice între tată și fiu, reiese că, cu puțin timp înainte, Giuseppe purtase o conversație prin intermediul chat-ului PlayStation cu Mariano Frizziero, un membru important al clanului cu același nume. Din conversațiile interceptate, militarii au descoperit că Troncones, în chat, îl apela cu porecla „mătușa Maria”: Vitale i-a cerut fiului său să îl pună în legătură cu „mătușa Maria” prin intermediul PlayStation, iar Giuseppe a trecut imediat la acțiune. Cu toate acestea, nu a reușit, deoarece între timp Mariano Frizziero nu mai era online.
Guvernul din Georgia a concediat 700 de funcţionari publici pentru că au susţinut manifestaţiile pro-UE
Puterea din Georgia a concediat aproximativ 700 de funcţionari publici pentru că au sprijinit manifestaţiile pro-Uniunea Europeană care au avut loc începând de la sfârşitul anului trecut, potrivit filialei locale a organizaţiei anticorupţie Transparency International, relatează Reuters.
Proteste ample au izbucnit în noiembrie, după ce guvernul, despre care criticii spun că se îndreaptă într-o direcţie pro-rusă şi autoritară, a declarat că îngheaţă negocierile de aderare la UE până în 2028. Oprirea bruscă a unui obiectiv naţional popular şi de lungă durată a provocat o furie generalizată în ţara cu 3,7 milioane de locuitori. Angajaţii mai multor agenţii guvernamentale au semnat scrisori deschise prin care au denunţat măsura, iar diplomaţi de rang înalt de la mai multe ambasade străine au demisionat în semn de protest.
La începutul lunii decembrie, prim-ministrul Irakli Kobakhidze a declarat că scrisorile deschise reprezintă o „autoepurare” a ceea ce el a numit elemente neloiale din administraţia publică.
Protestele, care încă mai continuă, au atras o represiune violentă din partea autorităţilor georgiene, pe care ţările occidentale au condamnat-o. De la începutul protestelor, partidul de guvernământ Visul Georgian a modificat în mod repetat legile care reglementează funcţia publică, slăbind protecţia juridică a angajaţilor din sectorul public.
Transparency International a declarat că printre departamentele cele mai afectate de concedieri se numără Ministerul Apărării şi Primăria Tbilisi.
Un purtător de cuvânt al guvernului nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.
Tradiţional printre cele mai pro-occidentale state succesoare ale Uniunii Sovietice, relaţiile Georgiei cu Occidentul s-au deteriorat în ultimii ani, pe măsură ce Tbilisi a încercat să aprofundeze legăturile cu Moscova, în special după invazia Rusiei în Ucraina din 2022.
Partidul de guvernământ Visul Georgian, considerat a fi controlat de fostul prim-ministru miliardar Bidzina Ivanişvili, a fost reales după alegerile din octombrie, despre care opoziţia afirmă că au fost fraudate. În ultimii ani, partidul a introdus o serie de legi, inclusiv limitări ale drepturilor LGBT şi o lege controversată care impune organizaţiilor care primesc bani din străinătate să se înregistreze ca „agenţi străini”, altfel riscând să se confrunte cu sancţiuni dure.
Visul Georgian spune că doreşte în continuare să adere în cele din urmă la UE, dar pledează şi pentru relaţii echilibrate cu fosta putere imperială Rusia şi pentru menţinerea valorilor tradiţionale.
Cinci tineri condamnaţi la ani „buni” de închisoare în Rusia după incendierea unui elicopter
Un tribunal militar rus a condamnat la până la 18 ani de închisoare cinci tineri acuzaţi de ”sabotaj” în contul serviciilor ucrainene de informaţii prin incendierea unui elicopter de salvare, potrivit agenţiilor ruse de presă, relatează AFP.
Autorităţile ruse şi-au multiplicat, de la invazia Ucrainei, în 2022, arestările cu privire la ”spionaj”, ”trădare”, ”sabotaj” sau ”extremism” pedepsite adesea foarte aspru cu închisoarea.
Stanislav Hamidulin, Roman Iakoveţ, Nikita Bulgakov, Daniil Iamskov şi Anastasia Mocialina au fost acuzaţi de faptul că au incendiat o instalaţie feroviară şi un elicopter pe un aeroport la Moscova.
Stanislav Hamidulin a fost recrutat de către serviciile ucrainene, care i-au promis bani, şi i-a cunoscut pe ceilalţi coacuzaţi pe Internet, potrivit agenţiei de presă de stat RIA Novosti. Arestaţi în aprilie 2024, ei au fost condamnaţi la pedepse cuprinse între 12 ani şi jumătate şi 18 ani de închisoare cuprivire la ”sabotaj” şi ”act terorist”, potrivit agenţiei.
Spionajul militar ucrainean (GUR) a publicat la 26 aprilie 2024 o înregistrare video pe care a prezentat-o ca surprinzând incendierea unui elicopter ruse pe Aeroportul Ostafievo, la Moscova.
Patru dintre acuzaţi au pledat vinovat, potrivit site-ului independent rus Mediazona. Doar Anastasia Mocialina a declarat că nu era la curent cu planurile prietenilor ei. ”Vina mea este că sunt tânără, proastă şi naivă”, a pledat ea în timpul procesului, potrivit site-ului. Ea a cerut tribunalului să nu o priveze de ”viaţă” şi ”tinereţe”.
Bărbaţii tineri, care au pledat vinovat, au negat orice motivaţie politică sau opoziţie faţă de invazia rusă a Ucrainei.
Stanislav Hamidulin a declarat că a vrut să facă rost ”uşor” de bani. Potrivit RIA Novosti, GUR le-a promis trei milioane de ruble (32.500 de euro), dar a plătit doar aproximativ 100 de euro.
Mediazona scrie că Daniil Iamskov a cerut să fie trimis să lupte în Ucraina, o cale de ieşire din închisoare a deţinuţilor din Rusia.
Ucraina are o „nevoie acută” de sisteme de apărare antiaeriană, îi cere Zelenski lui Rutte
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat că Kievul are o ”nevoie acută” de sisteme de apărare antiaeriană în cursul unei primiri la Odesa a secretarului general al NATO Mark Rutte, după o serie de atacuri ruseşti extrem de sângeroase. ”Toată lumea vede că Ucraina are o nevoie acută de sisteme antiaeriene”, a declarat şeful statului ucrainean marţi, la două zile de la un atac rusesc cu rachetă la Sumî (nord-est), soldat cu 35 de morţi.
Zelenski a cerut, de asemenea, o pregătire ”rapidă şi eficientă” a unui contingent militar occidental în Ucraina.
Mark Rutte a apreciat că negocierile purtate de către preşedintele american Donald Trump în vederea unei încetări a focului în Ucraina ”nu sunt uşoare”.
El a denunţat drept ”scandaloase” atacurile ”teribile” şi ”sistematice” ale Rusiei împotriva civililor în Ucraina. ”Aceste discuţii nu sunt uşoare mai ales în urma acestei violenţe oribile”, a declarat secretarul general al NATO în această vizită surpriză în oraşul portuar Odesa, situat în sudul Ucrainei, alături de preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski.
Mark Rutte a anunţat că susţine ”toate eforturile preşedintelui (american Donald) Trump în favoarea păcii”.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: WSJ: Trump le-a spus liderilor europeni în privat că Putin nu este dispus să pună capăt războiului
De același autor
