MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Doi frați islamiști, dintr-o familie bogată, în centrul carnagiului din Sri Lanka
Modul în care comunitatea internațională ar răspunde în eventualitatea în care un asteroid s-ar îndrepta spre Pământ este tema principală a celei de-a șasea ediții a Conferinței Internaționale de Apărare Planetară care se desfășoară în aceste zile în apropiere de Washington.
Un telescop tocmai a detectat un asteroid cu diametrul între 100 și 300 de metri, care gonește prin sistemul nostru solar cu o viteză de 14 kilometri pe secundă, la 57 de milioane de kilometri de Pământ, iar astronomii estimează la 1% riscul ca acesta să intre în coliziune cu planeta noastră la 29 aprilie 2027. Ce este de făcut? Acesta este scenariul potențial catastrofal, în totalitate imaginar, pe care aproape 300 de astronomi, oameni de știință, ingineri și experți în situații de urgență îl dezbat săptămâna aceasta la cel de-al patrulea astfel de exercițiu internațional organizat din 2013 până în prezent.
“Nu este Hollywood”, a subliniat administratorul NASA, Jim Bridenstine, în deschiderea conferinței organizată de Academia Internațională de Astronautică (IAA) în perioada 29 aprilie - 3 mai în campusul Universității Maryland din College Park.
700 de asteroizi potențial periculoși, descoperiți în 2019
Faptul că Pământul ar fi nevoit să se apere la un moment dat de impactul cu un asteroid stârnea în trecut reacții de amuzament. Însă, la data de 15 februarie 2013, un meteorit a demonstrat că acest lucru ar putea deveni realitate. În acea zi, un asteroid de 20 de metri a apărut de nicăieri și a explodat la intrarea în atmosfera terestră, la 23 de kilometri deasupra orașului rus Celiabinsk. Locuitorii aflați pe o arie de 60 de kilometri au simțit căldura exploziei, ferestrele a mii de clădiri s-au fărâmat, iar aproximativ o mie de oameni au fost răniți.
“Partea bună a ceea ce s-a întâmplat la Celiabinsk este că a crescut nivelul de conștientizare a publicului larg și a factorilor de decizie”, a declarat Detlef Koschny, codirector al biroului de apărare planetară al Agenției Spațiale Europene (ESA). Doar asteroizii a căror orbită îi va aduce la mai puțin de 50 de milioane de kilometri de Pământ reprezintă un interes din acest punct de vedere. Astronomii îi descoperă în fiecare zi - peste 700 doar în acest an și 20.001 în total, a explicat Lindley Johnson, reprezentant al biroului NASA pentru apărarea planetei, creat în 2016.
“Parcați” în spatele Soarelui
Printre cei mai periculoși asteroizi se numără o rocă numită 2000SG344, cu un diametru de aproximativ 50 de metri. Riscul ca acesta să se prăbușească pe Pământ în următorii 100 de ani este evaluat la 1 din 2.096, potrivit ESA. Potrivit astronomului Alan Harris, mulți asteroizi sunt încă necunoscuți. “Majoritatea sunt «parcați» în spatele Soarelui”, a spus specialistul.
Conferința din această săptămână se concentrează asupra modului în care lumea ar răspunde acestei amenințări. Telescoapele ar trebui mai întâi îndreptate către obiectul spațial pentru a calcula cu exactitate viteza și traiectoria sa, observațiile inițiale fiind grosiere. Opțiunea este apoi binară: devierea sau evacuarea. În cazul în care corpul ceresc este mai mic de 50 de metri, consensul la nivel internațional este evacuarea regiunii vizate de impact. În opinia lui Detlef Koschny, cu două săptămâni înainte de coliziune se poate anticipa țara afectată, iar cu câteva zile înainte se poate ști cu precizie de câteva sute de kilometri locul impactului.
Însă, dacă este vorba despre asteroizi mai mari, nu se trimite o bombă atomică - așa cum se prezintă în filmul “Armageddon” - deoarece pot rezulta fragmente la fel de periculoase, ci ar putea fi lansat un dispozitiv pentru devierea asteroidului. NASA intenționează să testeze această opțiune în 2022, în cazul unui asteroid real, de 150 de metri, în cadrul misiunii DART.
Rămâne însă problema politică, a subliniat Romana Kofler de la Biroului ONU pentru afaceri Spațiale: “Care ar fi autoritatea decizională?” “Consensul a fost până acum acela de a nu răspunde la această întrebare”, a precizat Kofler.
Indiferent de situație, Consiliul de Securitate al ONU va fi sesizat, însă rămâne deschisă întrebarea dacă statele bogate care nu ar fi ținta 2000SG344 sau a unui alt asteroid ar dispuse să finanțeze o astfel de misiune, notează AFP.
Intervenția militară a SUA în Venezuela „este o posibilitate”
Secretarul de Stat american Mike Pompeo a declarat, ieri, într-un interviu televizat, că Statele Unite sunt pregătite să intervină militar pentru a opri tensiunile din Venezuela, scrie Reuters. „O acțiune militară este posibilă. Dacă de acest lucru este nevoie, Statele Unite asta vor face”, a declarat Pompeo pentru Fox Business Network, însă a adăugat că Washingtonul ar prefera o tranziție pașnică a puterii în Venezuela.
Juan Guaidó, autoproclamat președinte al Venezuelei, recunoscut de peste 50 de state, i-a chemat pe susținătorii lui la „cel mai mare protest”, ieri, în încercarea de a-l înlătura pe Nicolás Maduro.
La rândul său, Nicolas Maduro a declarat că protestele coordonate de liderul opoziției Juan Guaido și colegul său de partid Leopoldo Lopez, despre care a afirmat că reprezintă o tentativă de lovitură de stat, au fost învinse și a negat zvonurile că ar fi plănuit să fugă în Cuba.
Venezuelenii erau așteptați să iasă în stradă ieri (n.r. – ora locală) pentru ce Guaidó promitea să fie „cel mai mare marș din istoria țării”, la o zi după ce el a cerut armatei să îl abandoneze pe Maduro, care conduce țara din 2013.
Nivelul de trai al venezuelenilor a scăzut mai mult în primele luni ale acestui an, cu hiperinflație, pene de curent și de apă, lipsă de medicamente și mâncare. Milioane de persoane au părăsit țara în ultimii doi ani. Socialistul Maduro îl numește pe Guaidó marionetă a SUA, care încearcă să orchestreze o lovitură de stat. Președintele și-a chemat, de asemenea, susținătorii să iasă în stradă.
CE: Polonia trebuie să înceteze să mai trateze UE ca pe o mașină de făcut bani
Polonia trebuie să înceteze să mai trateze Uniunea Europeană ca pe o mașină de făcut bani și să-și aducă o contribuție financiară mai substanțială în viitor, a declarat miercuri, la Varșovia, vicepreședintele Comisiei Europene (CE), Jyrki Katainen, informează Reuters. “UE nu este doar un bancomat, o vacă pe care o poți mulge. Ne așteptăm la o contribuție mai substanțială din partea Poloniei pentru viitorul Europei”, a insistat oficialitatea europeană. Totodată, Katainen a apreciat că Polonia este o țară prudentă din punct de vedere fiscal și că ar avea mult de beneficiat de pe urma aderării la zona euro.
În altă ordine de idei, Katainen a mai declarat că perspectiva ca politicienii britanici să intre în Parlamentul European după alegerile europarlamentare doar pentru a ieși din legislativul european odată cu Brexit-ul ar putea crea o situație “încâlcită” în timpul votării președintelui Comisiei Europene”. “Regatul Unit a primit un termen (pentru ieșirea din UE) care este spre sfârșitul toamnei, însă președintele Comisiei ar putea fi ales înainte de acesta... În acest moment totul pare foarte încâlcit”, a insistat Katainen. “Trebuie să ne asigurăm că toți membrii Parlamentului European au aceleași drepturi și responsabilități, deoarece nu vrem să ne găsim în situația în care unii eurodeputați au un mandat parțial... Dar o majoritate temporară ar putea provoca multe întrebări și probleme (dacă europarlamentarii britanici părăsesc Parlamentul European după Brexit)”, a adăugat vicepreședintele executivului european.
Soția noului președinte ucrainean a cumpărat un penthouse, la jumătate de preț, de la un cunoscut om de afaceri
Soția noului președinte ucrainean Volodimir Zelenski a cumpărat un apartament de lux de la omul de afaceri Oleksandr Buryak, plătind mai puțin de jumătate din valoarea de piață a acestuia, informează Reuters, citând documente oficiale. Pe 21 aprilie, umoristul Volodimir Zekenski a triumfat în alegerile prezidențiale din această țară epuizată de corupție, dificultăți economice și un război sângeros, susținând în campanie că nu are nicio legătură cu elita care domină viața politică și economică a țării. “Însă, achiziționarea unui apartament de lux în complexul “Emperor” de pe malul Mării Negre, în Crimeea, indică faptul că familia lui Zelenski a beneficiat de pe urma unei tranzacții cu un membru marcant al acestei elite”, scrie Reuters. Potrivit sursei citate, soția acestuia, Olena Zelenska, a achiziționat, la jumătate de preț, un penthouse în acest complex de pe malul Mării Negre, aparținând oligarhului Oleksandr Buryak. Ea a plătit, în 2013, suma de 163.893 de dolari pentru apartamentul cu trei camere, potrivit declarației de venit depuse de soțul ei, anul acesta. Asta înseamnă 1.263 de dolari pe metru pătrat, în condițiile în care valoarea de piață la acel moment era între 3.000 și 4.000 de dolari pe metru mătrat, scrie sursa citată. Un agent imobiliar a declarat, sub protecția anonimatului, că un apartament ca cel din complexul Emperor se vinde de obicei cu prețuri cuprinse între 2.500 și 3.000 de dolari pe metru pătrat, dar poate ajunge și până la 5.000 de dolari pe metru pătrat.
Nici Zekenski, nici soția acestuia și nici omul de afaceri nu au dorit să comenteze informațiile, scrie Reuters. Buryak este un fost membru al Parlamentului ucrainean, care, împreună cu fratele său, Serghei, a deținut acțiuni la banca Brokbiznesbank din 2010 până în 2013, când și-a vândut cea mai mare parte a acțiunilor.
Potrivit unei anchete, membri ai conducerii băncii, a căror identitate nu a fost făcută publică, sunt investigați sub acuzația de deturnare de fonduri din bugetul companiei începând cu anul 2012.
Assange, condamnat la un an de închisoare în Marea Britanie
Un tribunal britanic l-a condamnat, ieri, pe fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, la un an și două săptămâni de închisoare pentru că nu a respectat termenii eliberării condiționate, el ascunzându-se în Ambasada Ecuadorului din Londra acum șapte ani. Julian Assange se afla în Ambasada Ecuadorului din 2012, după ce a cerut azil politic în urma unei hotărâri judecătorești conform căreia ar trebui să fie extrădat de către Marea Britanie în Suedia pentru a fi judecat pentru acuzațiile de agresiune sexuală. Suedia a renunțat la acuzații în 2017, însă Assange a rămas în ambasadă din cauza mandatului de arestare pe numele său emis de poliția metropolitană britanică.
El a fost arestat pe 11 aprilie după ce Guvernul Ecuadorului i-a retras statutul de azilant și a permis poliției britanice să îl rețină.
SUA au cerut extrădarea sa pentru a fi pus sub acuzare la Washington, unde este acuzat de conspirație privind spargerea unui calculator al Pentagonului. Assange este acuzat că a ajutat un membru al armatei să descarce ilegal informații clasificate în 2010 despre războaiele din Irak și Afganistan care au fost ulterior publicate pe WikiLeaks.
Publicația The Guardian a înregistrat profit brut pentru prima dată din 1998
Publicația The Guardian a înregistrat un profit brut de 800.000 de lire sterline, pe 2018 - 2019, pentru prima dată din 1998, și una dintre cele mai importante reveniri pe piața media britanică recentă.
Acestea au fost rezultatul strategiei duse de directorul David Pemsel și redactorul-șef Katharine Viner, care ocupă aceste funcții din 2015. Viner este prima femeie care ocupă această funcție la The Guardian.
Din 2015 până astăzi, cei care au părăsit ziarul și cei ale căror posturi au fost restructurate, în total au dispărut 450 de poziții, dintre care 120 din editorial. O altă economie făcută în ultimul an, care a însemnat câteva milioane, a fost în ceea ce privește costurile de producție, The Guardian apărând în format tabloid.
Per ansamblu, costurile au fost reduse cu 20%. Din 2009 - 2010, când efectele crizei financiare încă erau resimțite, până în 2014 - 2015, pierderile anuale ale The Guardian au fost de 26, 22, 37, 28, 23, respectiv 34 de milioane de lire sterline, ridicându-se la 57 de milioane de lire sterline pentru 2015 - 2016. Mult timp, The Guardian a fost împotriva ideii de a cere cititorilor să plătească pentru conținutul online. Alan Rusbridger, care a condus ziarul aproximativ două decenii, până în 2015, a decis, spre finalul perioadei să lanseze o schemă de donații, să creeze o comunitate. În prezent, există aproximativ 650.000 de contribuabili recurenți și 300.000 unici pe an. Compania speră să ajungă la 2 milioane de astfel de donatori-abonați. Cele mai multe ziare din Marea Britanie pierd bani. Majoritatea sunt înființate de oameni de afaceri, cu motivația de a influența și nu de a se îmbogăți.
Studiu: Numărul atacurilor antisemite la nivel global a crescut în 2018
Numărul atacurilor antisemite a crescut la nivel global cu 13% în 2018 față de anul precedent, cel mai mare număr de astfel de incidente fiind raportate în țări precum SUA, Franța, Marea Britanie și Germania, conform unui studiu anual publicat miercuri, scrie Reuters.
Raportul, redactat de Universitatea din Tel Aviv, arată că activiștii de extremă dreapta și extremă stânga precum și islamiștii se află în spatele multor atacuri, însă există dovezi și privind antisemitism în sectoarele principale ale societății. „Antisemitismul nu mai este o problemă care aparține doar de extrema stângă sau extrema dreapta sau islamiști, a devenit o problemă a principalelor părți ale societății și o parte integrantă a vieții”, se arată în raport. În document sunt menționate 387 de atacuri antisemite la nivel global, iar printre cauze se numără frica din Europa și din alte părți privind imigrația în masă, greutățile economice și opoziția față de politicile israeliene privind Palestina. Atacurile fizice, cu sau fără arme, incendierile, vandalismul și amenințările directe asupra evreilor și instituțiilor evreiești au fost incluse în aceste statistici, peste 100 de cazuri fiind raportate în Statele Unite. „Cel mai tulburător aspect care se intensifică din 2016 este că evreii din unele țări simt că trăiesc într-o stare de urgență din cauza numărului tot mai mare de manifestații antisemite mai ales în Europa de Vest și în America de Nord”, se arată în studiu. Sâmbăta trecută, un bărbat de 19 ani a deschis focul asupra unor evrei dintr-o sinagogă din sudul Californiei ucigând o femeie și rănind alte trei persoane. În Statele Unite, studiul face referire în mod special la grupările de extremă dreapta și la ostilitatea tot mai mare în campusuri față de studenții evrei care susțin Israelul. În timp ce grupările de extremă dreapta văd evreii ca pe „un agent străin cosmopolit” care amenință identitatea națională, cele de extremă stânga dau vina pe evrei pentru incertitudinile economice și tensiunile cauzate de globalizare. În Marea Britanie, studiul susține că impactul Brexitului a ajutat la creșterea unui naționalism xenofob – „opinii antisemite virulente, deghizate ca anti-Sionism” – exprimate de liderul opoziției Jeremy Corbyn. În Franța, gazda celei mai mari comunități de evrei din Europa, numărul violențelor antisemite a crescut cu 74% iar în Germania cu 70%.
