MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Documente DOJ: Epstein a pretins că Bill Gates ar fi avut o boală cu transmitere sexuală şi i-ar fi dat Melindei antibiotice pe ascuns
Fondatorul Microsoft neagă categoric acuzaţiile
În noile fişiere publicate vineri de Departamentul Justiţiei al Statelor Unite, Jeffrey Epstein afirma în iulie 2013 că Bill Gates i-ar fi cerut unui consilier medicamente pentru o boală cu transmitere sexuală, ”ca urmare a sexului cu fete ruse”, şi că i-ar fi administrat pe ascuns antibiotice soţiei sale de atunci, Melinda, din acest motiv, potrivit New York Post.
Un purtător de cuvânt al lui Gates a respins afirmaţiile drept ”absurde şi complet false”.
Acuzaţiile apar într-un set de 3,5 milioane de pagini de documente, incluzând drafturi de emailuri scrise de Epstein în numele lui Boris Nikolic, consilier ştiinţific al lui Gates la acea vreme. În aceste drafturi, Epstein, pretinzând că scrie în numele lui Nikolic, sugera că Gates l-ar fi implicat în situaţii ”imorale, neetice sau aproape ilegale”, inclusiv: procurarea de medicamente pentru o boală cu transmitere sexuală; facilitarea unor întâlniri extraconjugale; furnizarea de Adderall pentru competiţii de bridge; ”strecurarea pe ascuns” de antibiotice Melindei Gates.
Într-un alt draft adresat lui Gates, Epstein, tot în numele lui Nikolic, îl acuza pe miliardar că ar încerca să organizeze ”o acoperire” pentru a-şi proteja reputaţia, sugerând că un eventual divorţ public al Melindei ar putea periclita donaţii filantropice de miliarde de dolari.
Epstein ar fi încercat în 2017 să-l şantajeze pe Gates cu o presupusă relaţie cu jucătoarea de bridge Mila Antonova, potrivit unor dezvăluiri anterioare. Epstein ar fi fost frustrat că Gates nu dorea să participe la un fond caritabil creat împreună cu JP Morgan, susţine un purtător de cuvânt al lui Gates.
Nikolic i-a scris ulterior lui Epstein că urma să primească compensaţii pentru doi ani legate de ”o înţelegere” cu Fundaţia Bill şi Melinda Gates, dar că ”Larry” (nume posibil legat de Larry Summers, potrivit contextului) ar fi spus că ”nu există de fapt nicio înţelegere finalizată”.
Poziţia oficială a lui Gates: documentele arată doar ”frustrarea lui Epstein că nu avea o relaţie continuă cu Bill Gates”.
Divorțul și declarațiile Melindei
Melinda French Gates, care a fondat ulterior Pivotal Ventures, a spus că întâlnirea ei cu Epstein a fost ”o greşeală” şi că acesta era ” o persoană profund nocivă”. Divorţul dintre Bill şi Melinda a fost finalizat în 2021. Gates a spus în mod repetat că relaţia sa cu Epstein a fost limitată la discuţii despre filantropie şi că întâlnirile din 2011 şi 2014, inclusiv o cină la reşedinţa lui Epstein din Manhattan şi o fotografie la sediul Microsoft, au fost ”o mare greşeală”.
În 2008, Epstein s-a înregistrat ca infractor sexual în urma unei condamnări pentru solicitarea unei minore. A murit în 2019 în închisoarea din Manhattan, în ceea ce autorităţile au clasificat drept sinucidere.
Peste 168.000 de soldaţi ruşi ucişi în Ucraina, identificaţi în urma unei anchete de presă
Publicaţia independentă rusă Mediazona, în colaborare cu serviciul rus al BBC, a confirmat identitatea a 168.142 de militari ruşi ucişi în Ucraina. De la ultima actualizare a mass-media, la jumătatea lunii ianuarie, numele a 4.536 de soldaţi ruşi au fost adăugate la lista victimelor.
Jurnaliştii notează că cifrele reale sunt probabil semnificativ mai mari, deoarece informaţiile verificate provin din surse publice, cum ar fi necrologuri, postări ale rudelor, rapoarte ale mass-media regionale şi declaraţii ale autorităţilor locale.
Numărul confirmat al morţilor include acum peste 54.600 de voluntari, 20.200 de prizonieri recrutaţi şi 17.400 de soldaţi mobilizaţi, potrivit mass-media. De asemenea, s-a confirmat că un total de 6.353 de ofiţeri au fost ucişi. Moscova şi Kievul raportează rar oficial pierderile lor. Jurnaliştii notează că, în ultimele luni, Kremlinul a intensificat eforturile de a elimina dosarele judiciare ale familiilor ruse care au intentat procese împotriva statului pentru a determina soarta soldaţilor ruşi pe câmpul de luptă, inclusiv dacă aceştia sunt dispăruţi sau morţi.
Cele mai recente cifre apar în contextul publicării unui nou raport al Centrului pentru Studii Strategice şi Internaţionale, care indică faptul că Rusia a suferit „mai multe pierderi decât orice altă putere majoră în orice război de după al Doilea Război Mondial”. Raportul din 27 ianuarie estimează că forţele ruse au suferit aproape 1,2 milioane de victime – inclusiv soldaţi ucişi, răniţi sau dispăruţi – de când Moscova a lansat invazia pe scară largă în februarie 2022. Raportul constată că până la 325.000 de soldaţi ruşi au fost ucişi.
Raportul este în concordanţă cu estimările Statului Major al Ucrainei, care raportează că, la 31 ianuarie, Rusia a pierdut 1.239.590 de soldaţi în Ucraina de la începutul războiului, pe 24 februarie 2022. Concluziile sunt, de asemenea, în mare parte în concordanţă cu estimările făcute de agenţiile de informaţii occidentale.
În ciuda pierderilor grele, Rusia a reuşit să înregistreze progrese marginale în regiunea frontului ucrainean, deoarece este capabilă să compenseze pierderile prin soldaţi contractuali noi. Proiectul ucrainean de cartografiere open-source DeepState a raportat că forţele ruse au ocupat 4.336 de kilometri pătraţi (1.674 mile pătrate) din teritoriul ucrainean în 2025, reprezentând mai puţin de 1% din ţară La rândul său, Kievul s-a confruntat cu o penurie din ce în ce mai gravă de forţă de muncă, în special în rândul unităţilor de infanterie care deţin linia frontului. Într-un raport rar, noul ministru al Apărării al Ucrainei, Mihailo Fedorov, a declarat pe 14 ianuarie că două milioane de ucraineni sunt căutaţi pentru evitarea mobilizării, iar alţi 200.000 de soldaţi sunt absenţi fără concediu oficial (AWOL), în timp ce unităţile de infanterie continuă să se lupte pentru a compensa pierderile grele.
Publicaţia a prezentat pentru prima dată lista completă a victimelor identificate în februarie 2024, marcând trei ani de la lansarea invaziei ruseşti la scară largă în Ucraina. Potrivit publicaţiei, voluntarii introduc şi verifică manual fiecare înregistrare pentru a preveni duplicarea intrărilor în baza de date.
Blackout în R. Moldova: Ajutor din România şi Ucraina pentru restabilirea alimentării cu energie
Ministrul Energiei din R. Moldova, Dorin Junghietu, a mulţumit României şi Ucrainei pentru ajutorul acordat în contextul penelor masive de curent de sâmbătă. Timp de aproximativ patru ore, mai multe localităţi din Republica Moldova au rămas fără curent electric.
„Mulţumim foarte mult operatorilor sistemului electroenergetic din România şi din Ucraina pentru cooperarea şi suportul amplu în depăşirea acestei situaţii. La fel, vreau să mulţumesc şi consumatorilor din R. Moldova pentru înţelegere şi pentru tot suportul pe care l-aţi acordat pentru depăşirea acestei situaţii. Mulţumim frumos!”, a spus Dorin Junghietu.
Potrivit datelor oferite de Ministerul Energiei, procesul de restabilire a alimentării cu energie electrică în sistemul de transport a fost finalizat către ora 15:40 pe întreg teritoriul statului, notează deschide.md. „Incidentul de astăzi arată cât de importante sunt interconexiunile cu România la care lucrăm în prezent, Bălţi - Suceava, Străşeni - Gutinaş şi, desigur, Vulcăneşti – Chişinău”, a mai spus ministrul.
Preşedintele Parlamentului Moldovei, Igor Grosu, a reacţionat la situaţia de blackout din ţară. „Incidentul de astăzi arată, din nou, cât de important este să construim instituţii puternice şi să investim în independenţa noastră energetică. Astăzi, unii dintre noi am stat câteva ore în întuneric. Ucrainenii trăiesc această realitate de aproape patru ani din cauza războiului brutal dus de Rusia împotriva Ucrainei. Regimul de la Kremlin distruge vieţi şi loveşte infrastructura civilă, lăsând zi de zi oameni în frig şi în întuneric. De aceea, să fim recunoscători şi să preţuim mereu pacea şi liniştea pe care le avem în casele noastre. Mulţumim tuturor celor care, în aceste zile sunt implicaţi şi fac tot posibilul ca noi să avem lumină şi căldură în case, celor care se asigură că drumurile rămân practicabile şi celor care au grijă de siguranţa şi securitatea noastră. Vă mulţumim”, a scris Igor Grosu într-un mesaj postat pe Facebook.
Doi euro pentru a-ţi pune o dorinţă. Turiştii trebuie să achite o taxă pentru a se apropia de Fontana di Trevi
La Roma, unul dintre cele mai emblematice şi fotografiate locuri suferă o schimbare radicală. Începând de duminică, 1 februarie, turiştii trebuie să achite un bilet de intrare de 2 euro pentru a se apropia de Fontana di Trevi, o capodoperă barocă din secolul al XVIII-lea care atrage în fiecare an milioane de vizitatori din întreaga lume. Această decizie, evocată în 2024 şi anunţată oficial în decembrie anul trecut de primarul Romei, Roberto Gualtieri, face parte dintr-o politică mai amplă de reglementare a fluxurilor turistice şi de conservare a patrimoniului. Accesul la zona din imediata apropiere a fântânii — în special treptele care mărginesc bazinul, unde vizitatorii aruncă în mod tradiţional o monedă pentru a-şi pune o dorinţă — este acum rezervat deţinătorilor de bilete vândute în fiecare zi între orele 9:00 şi 22:00. Piazza di Trevi rămâne accesibilă gratuit pentru toată lumea: fântâna poate fi admirată în continuare din exteriorul spaţiului închis.
Autorităţile au susţinut că această taxă modestă de intrare are scopul de a limita aglomeraţia care ajunge până la 30.000 de vizitatori pe zi în sezonul de vârf, creând aglomerări uneori indisciplinate şi riscuri pentru monument. Roberto Gualtieri reaminteşte că aproape nouă milioane de turişti au vizitat zona din jurul sitului între 1 ianuarie şi 8 decembrie 2025, ilustrând amploarea provocării.
Cine plăteşte, cine este scutit? Accesul gratuit se menţine pentru: rezidenţii din Roma şi metropola sa; copiii sub 5 ani și persoanele cu handicap şi însoţitorii acestora.
Această distincţie reflectă obiectivul declarat de a nu descuraja vizitele locale, controlând în acelaşi timp accesul fluxurilor turistice internaţionale.
A murit „mama” lui Kevin din „Singur acasă”
Actrița canadiano-americană 'Catherine O'Hara', cunoscută în special datorită rolurilor interpretate în filmele 'Beetlejuice' și 'Home Alone' ('Singur acasă'), a decedat la vârsta de 71 de ani, a anunțat vineri compania sa de management artistic, informează AFP și Reuters. Ea a jucat în ultimii ani și în două seriale de televiziune foarte populare, 'Schitt's Creek' și 'The Studio'.
Actrița a murit în reședința sa din Los Angeles după o scurtă boală, a precizat pentru revista Variety agenția de management artistic CAA, care o reprezenta.
Născută la Toronto în 1954, Catherine O'Hara a debutat în cinematografie în 1980.
În 1988, a interpretat-o pe Delia Deetz, soacra personajului jucat de Winona Ryder în legendarul film 'Beetlejuice', regizat de Tim Burton. Însă anul 1990 a fost acela care i-a adus notoritate la nivel mondial, după ce a jucat-o pe mama lui Kevin, copilul interpretat de Macaulay Culkin în comedia 'Home Alone' ('Singur acasă'). A reluat acest rol și în continuarea peliculei originale, 'Home Alone 2: Lost in New York' (1992).
Mai recent, Catherine O'Hara a interpretat personajul extravagant Moira Rose în serialul TV 'Schitt's Creek', care i-a adus un premiu Primetime Emmy în 2020 la categoria 'cea mai bună actriță într-un serial TV de comedie' și care a ajutat-o apoi să câștige și un Glob de Aur în 2021 la aceeași categorie. Actrița avea în palmares și două premii SAG, ce i-au fost atribuite de Sindicatul actorilor americani.
A jucat în 2025 și în serialul dramatic post-apocaliptic 'The Last of Us', produs și difuzat de HBO.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Internațional
MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Ucraina a înregistrat cel mai rapid câştig teritorial pe câmpul de luptă din ultimii doi ani şi jumătate
De același autor
