MOZAIC ȘTIRI INTERNAȚIONALE: Cutremur devastator la marginea Europei
Cel puțin 1.300 de oameni au murit în Turcia și Siria în urma unui seism cu magnitudinea de 7,8, urmat de replici puternice n experții americani estimează un bilanț care s-ar putea apropia, sau chiar depăși în final, 10.000 de morți
Un cutremur major cu magnitudinea 7,8 a lovit ieri dimineață centrul Turciei și nord-vestul Siriei, provocând moartea a sute sau cel mai probabil a mii de persoane. Multe clădiri s-au prăbușit în regiunea acoperită de zăpadă, forțele de salvare începând căutarea supraviețuitorilor prinși sub dărâmături. Cutremurul, care a avut loc primele ore ale dimineții, a fost resimțit și în Cipru și Liban. „Nu am mai simțit așa ceva în cei 40 de ani de când trăiesc. Am fost scuturat de cel puțin trei ori foarte puternic, parcă eram un bebeluș în pătuțul lui”, a declarat Erdem, un locuitor al orașului turc Gaziantep, aflat în apropierea epicentrului cutremurului.
Cel puțin 1.300 de oameni au murit, iar alți peste 6.000 au fost răniți în Turcia și Siria, în urma seismului, potrivit unui bilanț provizoriu. Un nou cutremur cu magnitudinea 7,5, a avut loc în Turcia și Siria, la orele prânzului.
Pierderi turcești de până la 2% din PIB
Bilanțul victimelor cutremurului care a avut loc luni sudul Turciei ar putea atinge 10.000 de morți, estimează Institutul american de geofizică USGS. USGS estimează că există 47% șanse ca bilanțul să fie cuprins între 1.000 și 10.000 de morți, 27% să fie cuprins între 100 și 1.000 de morți și 20% șase ca bilanțul să fie cuprins între 10.000 și 100.000 de morți.
USGS face aceste estimări pe baza modelizării unor cutremure care au avut loc în trecut în regiune, populația expusă cutremurului și vulnerabilitatea structurilor în zonele cele mai afectate luni. “Sunt posibile victime multe și pagube mari și un dezastru extins”, estimează USGS. “Populația din această regiune locuiește în structuri care sunt extrem de vulnerabile la cutremure, deși există unele structuri rezistente”, estimează institutul.
USGS estimează pierderi economice în valoare de unul până la zece miliarde de dolari, adică până la 2% din PIB-ul Turciei.
Zece români, aduși în țară
Nouă studenți români și profesorul coordonator care au solicitat sprijinul statului român în urma cutremurului din Turcia urmau să fie repatriați ieri.
Ei urmau să fie preluați la bordul aeronavei care a transportat echipele de salvatori români către Turcia, potrivit Executivului.
Ministerul de Externe anunțase că Ambasada României la Ankara a fost contactată pe telefonul de urgență al misiunii diplomatice de către un grup de studenți Erasmus, cetățeni români, care se aflau cazați la un hotel din localitatea Kahraman Maraș, Turcia, afectată de cutremur.
MAE amintește că cetățenii români pot solicita asistență consulară la următoarele numere de telefon ale Ambasadei României la Ankara: Â90.312.447.7945 și Â90.312.447.7940, apelurile fiind redirecționate către Centrul de Contact și Suport al Cetățenilor Români din Străinătate (CCSCRS) și preluate de către operatorii Call Center în regim de permanență. De asemenea, cetățenii români care se confruntă cu o situație dificilă, specială, cu un caracter de urgență, au la dispoziție și telefonul de urgență al secției consulare: Â90.532.318.1726.
Cine este spionul-erou care va conduce Ministerul ucrainean al Apărării
tânărul de 37 de ani a prezis exact data invaziei ruse și a fost vizat de zece atentate puse la cale de ruși n acum, el susține cu convingere că Putin este bolnav, pe moarte
Kirilo Budanov, șeful GUR, serviciul de spionaj al armatei ucrainene, are 37 de ani și grad de general maior. El urmează să fie numit în fruntea Ministerului ucrainean al Apărării, unde, în plin război, îl înlocuiește pe Oleksii Reznikov. Budanov a absolvit Institutul Forțelor Terestre din Odesa în 2007, după care a servit în cadrul forțelor speciale ale Direcției Principale de Informații a Ministerului Apărării din Ucraina. A participat la operațiuni militare speciale, informațiile despre acestea fiind clasificate.
Cu câteva ore înainte ca toate avertismentele sale despre o invazie rusă să se dovedească a fi corecte, generalul maior Kirilo Budanov și-a mutat soția în biroul său, temându-se că se va întâmpla într-adevăr ce e mai rău. Era 23 februarie - noaptea dinaintea lansării invaziei ruse împotriva Ucrainei - iar Budanov își pusese în joc însăși cariera, pentru că a fost printre puținii oficiali ucraineni convinși că Rusia era pe cale să atace și să încerce să captureze capitala Kiev, relatează “The Washington Post”.
El și soția priveau insistent și îngrijorați ceasul în acea noapte. Budanov risca să rămână în curând fără slujbă, dacă totul nu decurgea așa cum el prezisese și cum comunicase, de altfel, și conducerii politice - sceptice - a Ucrainei. “Avusesem această discuție că, dacă acel atac nu are loc, nu vom fi prea bine”, a declarat el. “Spusesem în mod specific că la ora 4 dimineața va începe. Sună foarte ciudat, dar mi-era teamă că nu se va întâmpla cum ar fi urmat să se întâmple”, a mărturisit el.
Unsprezece luni mai târziu, cuvintele lui Budanov au o mare greutate în fața președintelui Volodimir Zelenski și a altora de la Kiev. În cercurile politice ucrainene, el este respectat ca fiind singura persoană - împreună cu serviciile secrete americane și britanice - care a avertizat corect, cu luni de zile înainte, ce plănuia Rusia.
La vremea respectivă, a fost în mare parte ignorat. Majoritatea celorlalți oficiali guvernamentali și militari ucraineni se așteptau ca invazia Rusiei să se limiteze la partea de est a țării mai degrabă decât un atac pe scară largă, în trei direcții.
Cum vede războiul în continuare
Prognoza lui Budanov pentru acest an este că Rusia se va concentra pe ocuparea unui număr mai mare de teritorii în regiunile estice Donețk și Luhansk. O nouă ofensivă din partea forțelor sale staționate la nord de Ucraina, în Belarus, este puțin probabilă, consideră Budanov, fiind doar o încercare de a distrage atenția și de a împrăștia trupele Kievului. “Trebuie să facem totul pentru a ne asigura că Crimeea se întoarce acasă până la vară”, a punctat Budanov.
Întrebat dacă, în cazul în care trupele ucrainene ajung în Crimeea, Vladimir Putin ar putea decide să folosească arma nucleară, Budanov a răspuns: “Nu cred să se întâmple așa ceva. Iar Crimeea va reveni la noi. Și vă mai spun un lucru: totul a început în Crimeea în 2014 și tot acolo se va termina totul”, a adăugat el.
“Este o tactică alarmistă”, a explicat el, în interviul acordat în biroul său, acolo unde are o broască drept animal de companie, notează The Washington Post.
“Rusia este o țară de la care te poți aștepta la multe, dar nu și la prostie totală. Așa că trebuie să vă spun că nu se va întâmpla așa ceva. Un atac nuclear va avea ca rezultat nu doar o înfrângere militară a Rusiei, ci și prăbușirea Rusiei. Și ei știu foarte bine acest lucru”, a punctat Budanov.
Budanov: Putin are cancer
Budanov mai susține că Putin este bolnav, are cancer în fază terminală, și are de fapt mai multe sosii care apar în public. “Este o întrebare deschisă dacă cel de acum este adevăratul Putin”, a spus șeful GUR. El este atât de încrezător în informațiile sale, încât, din când în când, deschide un dosar pentru a da cifre exacte: 326.000 de membri ai forțelor rusești luptă acum în Ucraina, Rusia mai are doar 9% din stocul său de rachete cu rază lungă de acțiune Kalibr.
Zelenski a părut să se bazeze pe informațiile sale în discursul rostit la Forumul Economic de la Davos, când a spus că nu este sigur că Putin mai este în viață, menționează The Washington Post, precizând că directorul CIA, William Burns, a declarat că nu există informații care să sugereze că Putin este bolnav.
“Întotdeauna există îndoieli în privința ta din partea altora”, spune Budanov. “Cât de eficient sunt în această poziție, probabil că acest lucru va fi arătat doar în viitor, de istorie. Nu mă pot evalua eu în mod obiectiv. Timpul va spune”, a mai declarat Kirilo Budanov.
Ascensiunea rapidă a lui Budanov, care a devenit unul dintre cei mai tineri generali din istoria Ucrainei, s-a accelerat în august 2016, când un locotenent-colonel din cadrul Serviciului Federal de Securitate al Rusiei (FSB) a fost ucis în Crimeea, aparent într-o acțiune a unor sabotori ucraineni. Se crede că Budanov a fost unul dintre agenții speciali ucraineni implicați, lucrând în spatele liniilor inamice, iar ulterior a fost decorat cu “Ordinul Curajului”, pentru operațiuni rămase nedezvăluite. În 2020, pe atunci în vârstă de doar 34 de ani, a fost numit șef al Direcției Principale de Informații a Ucrainei (GUR).
În 2019, o bombă a fost plasată sub mașina sa, dar a fost detonată prematur. Au existat cel puțin 10 tentative de asasinat la adresa sa, potrivit unei persoane apropiate lui Budanov.
Faptul că i se dorește moartea l-a făcut să ducă o existență personală precaută. Budanov locuiește la biroul său. Iese rar în public. În biroul său rulează muzică clasică non-stop - poate e și o apărare împotriva oricăror încercări de a asculta ce se spune înăuntru, menționează The Washington Post.
El rămâne o țintă pentru Kremlin. După explozia de pe podul Crimeei, din octombrie 2022, Moscova i-a arătat cu degetul pe Budanov și pe alți agenți GUR. Oficialii ucraineni, inclusiv Budanov, nu au revendicat public responsabilitatea pentru aruncarea podului în aer sau pentru alte atacuri în adâncimea teritoriului rusesc.
Operațiunile pe teritoriu străin ar intra, din punct de vedere tehnic, în sfera de competență a lui Budanov. În interviul pentru The Washington Post, acesta nu a confirmat că forțele sale speciale s-au aflat în spatele acestor atacuri care au vizat bombardierele strategice pe care Rusia le folosește pentru a lovi orașele ucrainene, dar a spus că sunt de aștepte mai multe și că Ucraina are agenți care lucrează în interiorul Rusiei.
“Acest lucru le-a spulberat iluziile de siguranță”, a punctat Budanov. “Există oameni care plantează explozibili. Există drone. Până când integritatea teritorială a Ucrainei nu va fi restabilită, vor exista probleme în interiorul Rusiei”, a avertizat el.
Patriarhul rus a lucrat pentru KGB în timpul Războiului Rece
Chiril, care a devenit patriarhul ortodox al Rusiei, iar apoi un susținător apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, a lucrat sub numele de cod “Mihailov” - în anii '70 - pentru KGB, serviciul de informații externe al Uniunii Sovietice, în timpul Războiului Rece, dezvăluie cotidienele elvețiene Le Matin Dimanche și Sonntagszeitung, care citează arhive declasificate.
O fișă - întocmită de către poliția federală - “confirmă că «monseniorul Chiril»“, cum este numit în acest document, “face parte din KGB”, spionajul URSS. Cele două publicații au consultat fișa la Arhivele federale elvețiene.
La începutul anilor '70, patriarhul, care susține cu fervoare invazia Ucrainei de către Rusia, trăia la Geneva, unde reprezenta în mod oficial Patriarhia de la Moscova pe lângă Consiliul Ecumenic al Bisericilor (COE). Misiunea lui Chiril - al cărui nume de cod era “Mihailov” - era de a influența acest Consiliu, în care KGB s-a infiltrat în anii '70 și '80.
Obiectivul sovieticilor era să determine instituția de la Geneva să denunțe Statele Unite și pe aliații acestora și să le tempereze criticile împotriva lipsei libertății religioase în URSS, scriu cele două cotidiane, care subliniază că Buserica Ortodixă Rusă “refuză să facă vreun comentariu despre activitatea de spionaj a lui Chiril la Geneva”.
Consiliul Ecumenic al Bisericilor declară celor două ziare că “nu deține informații” despre acest subiect.
Le Matin Dimanche l-a intervievat pe nepotul patriarhului, Mihail Gundiaev, care i-a succedat în calitate de reprezentant al Patriarhiei de la Moscova la Geneva, care spune că unchiul său “nu era un agent, chiar dacă era supus controlului strict al KGB”.
Ziarul scrie că patriarhul Chiril apreciază în mod special Elveția. “El a venit de cel puțin 43 de ori în Elveția”, scrie Le Matin Dimanche, care precizează că “în afară de venirea sa la schi - unde în 2007, și-a rupt piciorul pe o pistă elvețiană -, diplomația religioasă, spionajul și finațele l-au readus neîncetat pe Chiril în Alpi sau pe malul Lacului Leman”.
“Am sentimente speciale față de țara voastră. Dintre toate țările din lume, poate că este cea pe care am vizitat-o cel mai des”, declara patriarhul în 2019, primindu-l la Moscova pe președintele Consiliului statelor helvetice, Jean-René Fournier.
SUA au aprobat medicamentul Trodelvy, pentru cancer de sân
Gilead Sciences a obținut aprobarea Comisiei americane pentru Alimente și Medicamente (FDA) U.S. pentru utilizarea medicamentului Trodelvy, ca a treia indicație, pentru tratarea pacienților cu cel mai frecvent tip de cancer de sân.
Medicamentul a fost aprobat pentru o formă avansată de cancer de sân, cu un subtip cunoscut ca HR-pozitiv/HER2-negativ, la pacienții care nu mai răspund la o terapie pe bază de hormoni și la cel puțin două terapii sistemice anterioare.
Trodelvy va concura probabil cu tratamentul Enhertu produs de AstraZeneca-Daiichi Sankyo, care este aprobat pentru tratarea pacienților cu cancer de sân HER2- de tip scăzut, un subset al cancerului de sân HER2-negativ.
În timp ce analiștii au spus că aprobarea extinsă era “așteptată pe scară largă”, Tyler Van Buren, de la Cowen, a declarat pentru Reuters, înainte de decizie, că se așteaptă ca cererea pentru Trodelvy să fie “destul de modestă”, deoarece rata de supraviețuire a pacienților a fost mai mică în comparație cu Enhertu.
Buren se așteaptă la un vârf de vânzări de 600 de milioane de dolari pentru medicamentul din această indicație. Vânzările medicamentului, deja aprobat pentru un tip de cancer de sân și vezică urinară în Statele Unite, aproape s-au dublat la 680 de milioane de dolari în 2022, de la 380 de milioane de dolari cu un an mai devreme.
Gilead, care a dobândit terapia ca parte a achiziției sale de 21 de miliarde de dolari a Immunomedics, în 2020, estimează că aproximativ 6.000-8.000 de pacienți din SUA vor fi eligibili anual pentru Trodelvy, cu aprobarea extinsă.
Directorul medical Merdad Parsey a declarat pentru Reuters, înainte de aprobare, că Trodelvy a oferit “o opțiune cu adevărat importantă” tratarea cancerului de sân în stadiu avansat de tip HR-pozitiv/HER2-negativ la pacienții care nu au nicio altă opțiune eficientă. Trodelvy acționează prin țintirea antigenului de suprafață celular cunoscut sub numele de Trop-2 de pe celulele canceroase și aparține unei clase de medicamente cunoscute sub numele de conjugate anticorp-medicament.
